6,546 matches
-
numesc și „Sfinții Părinți”, „Părinți ai Bisericii” sau „Părinți bisericești”. Începând din primele secole creștine, denumirea de „Părinți bisericești”, „Sfinții Părinți ai Bisericii”, sau „Părinții dascăli și învățători” exprima autoritatea supremă în materie de ortodoxie a credinței. Sfinții Părinți, „mari dascăli și învățători”, sunt considerați ca reprezentanții normativi ai tradiției doctrinare a Bisericii, ca martori special autorizați ai credinței. Pe lângă viața sfântă, ei s-au distins și prin propovăduirea învățăturilor primite de la Mântuitorul și de la Sfinții Apostoli. Ei sunt nu numai
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
curgea parcă materie lichidă; luându-și, îngrozit, ochii de la cadavru, văzu cu spaimă că hainele de aur ale popii îi căzuseră în țoale, și că trupul lui gros și buhav începuse a musti de viermi; toți putrezeau în jurul lui, și dascălul și mama și fata. Simți apoi cum începe să se topească și dânsul și să-i foșnească viermii prin ochi, prin gură, dar mai ales prin nas". Spaima animalică trezită de terifianta "condițiune materială" a omului alungă dorul de moarte
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
eterogen în "filosofie și litere", ci în domenii clare de specializare: "filosofie", "filologie", "istorie"52. Prin 1883-1884 facultatea organiza 28 de cursuri, dintre care 23 obligatorii și cinci facultative, având nouă profesori titulari 53. 25 de ani mai tarziu, numărul dascălilor, ca și acela al cursurilor, se dublase: 19 cadre didactice coordonau 60 de cursuri (dintre care 47 obligatorii), ce erau urmate de 124 de studenti; în 1934, la aniversarea centenarului fondării Universității Libere din Bruxelles, corpul didactic al Facultății de
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
statistice cu privire la Universitatea Liberă din Bruxelles În fine, evoluția Universității Libere din Bruxelles se poate vedea și trecând în revistă câteva date, în principal statistice, relative la cadrele didactice și la studenți. Dacă în 1834 statisticile înregistrau numai 33 de dascăli, în 1909 erau 55 de profesori ordinari și patru extraordinari, pentru ca, prin 1934, Universitatea Liberă să aibă 140 de cadre didactice titulare și 23 cu statut special 110. Și numărul studenților a crescut simțitor. Dacă în 1834 erau 96, iar
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Dimitrie August Laurian (1846-1906), profesor (la liceele Sf. Sava, Matei Basarab), jurnalist (fondator al "României Libere" și colaborator al "Transacțiunilor Literare și Științifice"), deputat, senator conservator junimist și înalt funcționar în Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice, respectiv Nicolae Mihăescu-Nigrim (1871-1951), dascăl, deputat, publicist, colaborator al "Adevărului Literar", "Convorbirilor Literare", "Ilustrațiunii Române" etc.59. Cum documentele pe care le-am adus în discuție sunt cele oficiale ale Universității Libere, ne face impresia că Laurian și Nigrim fie au obținut doctoratul la Universitatea
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
aruncă unui câine costeliv care se uita cu ochi flămânzi la el. Sărman câine, poate demult nu mai mâncase ceva și acum se îneca încercând să înfulece dintr- odată toată mămăliga ceea. S-a aciuat în podul cu fân al dascălului bisericii de la marginea satului. Era tânăr, puternic, nu- și prea făcea probleme, spărgea lemne, aducea apă, mătura prin curte ajuta la cosit și la prășit în țarină... Cu asta își agonisea blidul zilnic de mâncare și invariabil băutura. Bea vinul
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
români, ceată prea tristă și urgisită ca să mai ridice glasul în apărarea lor, totuși niciodată nu îmi dispar din gând, deoarece am făcut și eu parte un timp din rândul lor, iar urmașii mei la fel. De ce le-or spune dascăli, când nici măcar avantajele unui dascăl de pe timpul lui Ion Creangă nu mai au acum. Pe atunci se știa că dacă înveți: „Condacul umple sacul, iar troparul, hambarul”. Până la condac, inclusiv, învățau doar dascălii, iar popii învățau și troparul. Deci
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
urgisită ca să mai ridice glasul în apărarea lor, totuși niciodată nu îmi dispar din gând, deoarece am făcut și eu parte un timp din rândul lor, iar urmașii mei la fel. De ce le-or spune dascăli, când nici măcar avantajele unui dascăl de pe timpul lui Ion Creangă nu mai au acum. Pe atunci se știa că dacă înveți: „Condacul umple sacul, iar troparul, hambarul”. Până la condac, inclusiv, învățau doar dascălii, iar popii învățau și troparul. Deci se vede că totuși dascălii
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
la fel. De ce le-or spune dascăli, când nici măcar avantajele unui dascăl de pe timpul lui Ion Creangă nu mai au acum. Pe atunci se știa că dacă înveți: „Condacul umple sacul, iar troparul, hambarul”. Până la condac, inclusiv, învățau doar dascălii, iar popii învățau și troparul. Deci se vede că totuși dascălii, chiar dacă nu se puteau aștepta să aibă hambarul plin, măcar aveau sacul vârfuit. Luau salariu de la stat ca dascăli, bașca pomeni și alte venituri de la biserică. Acum, dascălii iau
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
dascăl de pe timpul lui Ion Creangă nu mai au acum. Pe atunci se știa că dacă înveți: „Condacul umple sacul, iar troparul, hambarul”. Până la condac, inclusiv, învățau doar dascălii, iar popii învățau și troparul. Deci se vede că totuși dascălii, chiar dacă nu se puteau aștepta să aibă hambarul plin, măcar aveau sacul vârfuit. Luau salariu de la stat ca dascăli, bașca pomeni și alte venituri de la biserică. Acum, dascălii iau doar șuturi din toate părțile, de la autorități, de la elevi, de la părinți
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
sacul, iar troparul, hambarul”. Până la condac, inclusiv, învățau doar dascălii, iar popii învățau și troparul. Deci se vede că totuși dascălii, chiar dacă nu se puteau aștepta să aibă hambarul plin, măcar aveau sacul vârfuit. Luau salariu de la stat ca dascăli, bașca pomeni și alte venituri de la biserică. Acum, dascălii iau doar șuturi din toate părțile, de la autorități, de la elevi, de la părinți, de la presă și de la viața asta câinoasă care ia blestemat să ajungă în această meserie. În aiuritoarea și
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
doar dascălii, iar popii învățau și troparul. Deci se vede că totuși dascălii, chiar dacă nu se puteau aștepta să aibă hambarul plin, măcar aveau sacul vârfuit. Luau salariu de la stat ca dascăli, bașca pomeni și alte venituri de la biserică. Acum, dascălii iau doar șuturi din toate părțile, de la autorități, de la elevi, de la părinți, de la presă și de la viața asta câinoasă care ia blestemat să ajungă în această meserie. În aiuritoarea și nenorocita degringoladă post- decembristă, statutul dascălului în general și
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
de la biserică. Acum, dascălii iau doar șuturi din toate părțile, de la autorități, de la elevi, de la părinți, de la presă și de la viața asta câinoasă care ia blestemat să ajungă în această meserie. În aiuritoarea și nenorocita degringoladă post- decembristă, statutul dascălului în general și al celui din mediul preuniversitar în special, a căzut într-un adânc derizoriu. Ceea ce este mai crud, e că poate cea mai importantă meserie pentru evoluția ulterioară a unei națiuni - aceea de dascăl - este acum subestimată, bagatelizată
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
degringoladă post- decembristă, statutul dascălului în general și al celui din mediul preuniversitar în special, a căzut într-un adânc derizoriu. Ceea ce este mai crud, e că poate cea mai importantă meserie pentru evoluția ulterioară a unei națiuni - aceea de dascăl - este acum subestimată, bagatelizată de-a binelea în România. Profesorii sunt defăimați, respinși, făcuți cu ou și cu oțet în orice ocazie. Proletarii zilelor noastre, de pe margini, mârâie câinește la modul critic față de aceștia. “Dascălii lucrează 4- 5 ore pe
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
a unei națiuni - aceea de dascăl - este acum subestimată, bagatelizată de-a binelea în România. Profesorii sunt defăimați, respinși, făcuți cu ou și cu oțet în orice ocazie. Proletarii zilelor noastre, de pe margini, mârâie câinește la modul critic față de aceștia. “Dascălii lucrează 4- 5 ore pe zi și au 3 luni de vacanță pe an, iar alții lucrează 8-12 ore zilnic, pe același salariu; să își ia încă un serviciu dacă nu le ajung banii; pentru cât lucrează, sunt plătiți suficient
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
de internet ale ziarelor. De unde să știe sărmanele capete de lemn, că persoanele care depun cu precădere efort fizic, sau se bazează pe automatisme în munca lor, nu pot și n-o să înțeleagă niciodată ucigătorul efort intelectual depus de un dascăl bun. În realitate, consumul psihic al educatoarelor, învățătorilor, profesorilor este imens, cu mult superior efortului cu care se confruntă multe alte persoane care lucrează în alte domenii. Tocmai din acest motiv, cadrele didactice au nevoie de un timp mai îndelungat
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
decât alți angajați. Dar degeaba i-ai spune asta chiar cu portavocea la ureche lui nea Talabă de la zidărie. Ele o ține una și bună că „profesorii trebuie să <<lucre>> 8 ore pe zi” . Asta în condițiile în care majoritatea dascălilor nu au acces nici măcar la o viață decentă. Cu niște salarii, amărâte de 200-300 de euro, ei doar supraviețuiesc mizerabil într-o societate anapoda, o societate cu valori demonetizate, în care sunt mediatizate și promovate mai mult amantele interlopilor decât
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
promovate mai mult amantele interlopilor decât opiniile intelectualilor, în care discursul mass-media se reduce la bârfe și insulte, în care furtul cu succes, fără a fi prins, din banii publici dă măsura competenței în afaceri și politică. Un nenorocit de dascăl zilnic stresat de grijile materiale, împovărat de sarcini utopice, dacă nu chiar tâmpite sadea, primite de la minister, presat mereu de termene limită în întocmirea unor rapoarte absurde și închistat într-o programă școlară greoaie devine, încetul cu încetul, un robot
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
găsesc ceva de lucru, altfel mă îmbolnăvesc de nervi”, spune Maria Vaida (26 ani), profesoară de biologie la un liceu, care are un salariu de 200 euro. Și atunci este logic și chiar normal, ca neajunsurile cu care se confruntă dascălii români să aibă efecte grave asupra nivelului educației de care ar trebui să beneficieze copiii noștri. Potrivit psihologilor, neliniștile financiare și presiunile sistemului uzează echilibrul emoțional al dascălilor, putând genera atitudini și comportamente nefirești în sălile de clasă. “În aceste
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
atunci este logic și chiar normal, ca neajunsurile cu care se confruntă dascălii români să aibă efecte grave asupra nivelului educației de care ar trebui să beneficieze copiii noștri. Potrivit psihologilor, neliniștile financiare și presiunile sistemului uzează echilibrul emoțional al dascălilor, putând genera atitudini și comportamente nefirești în sălile de clasă. “În aceste condiții, e greu să nu fie furioși, apatici și să nu lucreze din inerție. De multe ori, în loc să colaboreze cu elevii, ei se confruntă cu aceștia. E nevoie
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
aceeași ar fi rezultatul . Altul este mersul lucrurilor acum. Răsturnarea cu sus-ul în jos a valorilor a devenit deja cronică și a căpătat caracter de normalitate. Cum credeți că ar mai putea fi posibilă transmiterea valorilor reale când chiar dascălii înșiși încep să se îndoiască de ele? Într-o Românie sărăcită, debusolată și preponderent populistă, cum ar putea ei să-i sprijine pe copii în găsirea reperelor esențiale care să le fie utile în viață? Mai ales de când a fost
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
La vârsta de 7-8 ani, 9 ani, citeam articole de enciclopedie, atlasuri de toate felurile, treburi de felul ăsta; toate erau asimilate, percepute, intrau în mine. Părinții căutau să încurajeze tendința mea spre lectură, spre învățare, și-mi luau și dascăli acasă, de pildă pentru limbi străine, pentru pian. Unu-l dintre ei, de exemplu, nici nu prea făcea limbi străine, ci m-a trecut prin literatura germană, de la Lessing până la Gerhard Hauptmann, așa că până la vârsta de 13-14 ani eu făcusem
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
de trecători care circulau pe marele bulevard. Și ce ai de gând în continuare? Profesor la o școală... Undeva prin împrejurimi... Mulți însă renunță la învățământ. Se spune că intelectualii sunt umiliți și puși să curețe... Să fim serioși! ... Misiunea dascălului nu este de a face curățenie. Sunt destui care s-o facă. El trebuie să-i învețe pe semeni, cu ajutorul ceaslovului și prin exemplu personal, să trăiască curat! Atunci a înțeles și de ce învățătorul s-a bucurat atât de mult
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Mântuitorul Iisus Hristos. El „a învățat prin viu grai” mulțimea care-L împresura însetată după cuvântul Său. El este cel dintâi catehet. Sfinții Apostoli și după ei toți Sfinții și Părinții Bisericii au văzut în Mântuitorul Hristos pe adevăratul lor Dascăl. I-au urmat învățătura în duh și în faptă. Ei au continuat activitatea învățătorească a Mântuitorului, la început prin viu grai și mai apoi și în scris. Cateheza urmează îndată predicii misionare, pregătind sufletele convertiților pentru primirea Tainei Sfântului Botez
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
Petru, deci prin viu grai. De aceea, rămâne de netăgăduit faptul că la baza catehezelor scrise stau catehezele orale ale Sfinților Apostoli. În Epistola Sfântului Pavel către Galateni termenii originali îi identifică pe ascultători sub numirea de catehumeni, iar pe dascăli în aceea de cateheți. „Cel care primește cuvântul învățăturii să facă parte învățătorului său de toate bunurile” (Galateni 6, 6). Metode de educație întâlnite în opera Fericitului Augustin și actualitatea lor Lucrare metodico-științifică pentru obținerea Gradului didactic I în învățământ
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]