4,514 matches
-
se ferească să amestece sertarele și să invite, la același dineu, persoane de la niveluri diferite. Unii dintre colegii noștri, pătrunși de idei liberale, pretindeau că nu se conformează acestor prescripții mondene desuete. Nu le-a priit. Au existat plîngeri formale: Dejunul dumneavoastră ar fi fost încîntător dacă lipsea Cutare" sau: "Altădată nu ne veți mai invita împreună cu Y și Z"... Obligați să se supună, au avut aerul că îi boicotează chiar pe cei pe care doriseră să-i trateze mai bine
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
forțată, împotriva voinței sale, să exercite acest arbitraj pentru a evita ca, disputîndu-și Kumanovo, cei doi aliați să se încaiere. Tocmai într-o asemenea încurcătură balcanică, o depeșă din partea domnului Maiorescu, pe care am primit-o la Roma, aflîndu-mă la dejun la consilierul elvețian Lardy prieten vechi, mai tîrziu ministru la Stockholm mă invita să mă întorc la Sofia în mare grabă. M-am întors, alegînd o cale nefolosită spre a impresiona guvernul bulgar, mereu informat de către poliție: în loc să trec pe la
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
și, din fericire, pentru credibilitate, în fața domnului de Planta, ministrul Elveției, și a colaboratorului său, Lardy, (care mi-au semnalat un document atestînd exactitatea cuvintelor colegului austriac...). Ne aflam, deci, adunați la Clubul de la Caccia, după slujba de la biserică, la dejun, îmbrăcați în ținută pe o căldură copleșitoare, cînd baronul Ambrosy, întors în ajun din concediu, ne-a mărturisit dintr-o dată: "Știți care au fost ultimele cuvinte ale arhiducelui, cu cîteva minute înainte de cel de-al doilea atentat care urma să
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
mai pus în cumpănă tot ce se știa despre unele lipsuri ale lui Sarrail de la Verdun, nici despre aplecarea spre politica de lojă143, iar comandantul armatei orientale plecă fără ca destituirea să mai fie scoasă din buzunarul lui Castelnau. La un dejun dat de Barrère am auzit din gura lui Sarrail următoarele cuvinte, atribuite mai tîrziu mareșalului Foch: "De cînd văd de aproape ce înseamnă o coaliție de puteri, nu-l mai admir atît de mult pe Napoléon". ...Astfel, pretutindeni, chiar după ce
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
ce marcau locul caselor distruse, am ajuns în curtea primăriei, unde, în fața primarului și a populației adunate, am rostit discursul ce însoțea înmînarea decorației acestui oraș martir. În subteranele cetății, ultim adăpost intact pe durata asediului, ni s-a oferit dejunul de onoare. Pelerinajul la osuarul din Douaumont, la tranșeele unde avusese loc lupta la baionetă, trecînd într-un peisaj lunar plin de craterele calcaroase făcute de obuze și mărginit de cioturi de arbori înălbiți ca niște oase printre colacii de
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
să găsești ceva ce i-ai putea oferi în compensație". A propos de această problemă cu Asia Mică, vis al lui Venizelos și al altor atîtor eleni subjugați de "Marea Idee", aceea a stăpînirii Bizanțului redevenit grec, îmi amintesc un dejun dat de Barrère la hotelul din San Remo. Pe terasa unde luam cafeaua, Venizelos, exultînd victorios, ne tot explica că această ocupare a Asiei Mici n-ar fi ceva prea greu pentru armata greacă. Îl revăd pe mareșalul Foch îndreptîndu-și
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
lui Balbo, aviația italiană reunea o pleiadă de ași energici și solidari. La Roma, clădirea Ministerului Aviației era o altă reușită a sa: ultramodernă, fără a fi urîtă, aerisită, cu o structură metalică în largi volute. Invitat aici la un dejun, am văzut perfecta funcționalitate internă ce permitea sosirea în cel mai scurt timp a tuturor funcționarilor și a tuturor celorlalți angajați, cît și rapida deservire a mesei: numeroase ascensoare-expres, ce duceau, fiecare, în fața unui gen de pupitru din metal ușor
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
făcut, aceea a diplomației și a marilor linii ale politicii externe. În asemenea circumstanțe, Titulescu, trecînd prin Roma, a fost obiectul unei primiri deosebite din partea căpeteniilor fasciste. Dino Grandi a oferit oaspetelui în trecere, la cazinoul de la vila Borgheze, un dejun la sfîrșitul căruia, la cafea, am avut surprinderea să-l aud pe Titulescu spunîndu-i lui Grandi: "Oricare ar fi situația lui Ghika aici, vă previn că dacă ajung șef de guvern vi-l voi răpi ca să-l fac Ministru al
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
impuneau economii deosebite în care bugetul Afacerilor Externe era menit a fi prima victimă a tăierilor masive, paralizînd acțiunea utilă a departamentului. Nu-mi făceam iluzii asupra valorii activității mele minsteriale în asemenea condiții financiare. Plecarea mea de la Roma, după dejunul de adio ritual, prezidat de Dino Grandi, era însoțită de semne de stimă cordială, prelungite pînă la un vagon-salon special, atașat la coada rapidului de Triest, al cărui legănat la curbe punea la încercare echlibrul călătorilor și provoca amețeli. O
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
o spun acum... Am tras peste noapte la un mic hotel. A doua zi, am constatat că-mi uitasem periuța de dinți la Cluj. Am coborât în sufrageria hotelului, unde ortacii mei de drum se înfruptau de zor din micul dejun à l’anglaise, mai copios decât un breakfast, adică un adevărat brunch: ouă, slană, cârnați prăjiți, smântână și nelipsita horincă. Bravând ridicolul, mi-am spus în gura mare oful: — N-am periuță de dinți și aș vrea să-mi cumpăr
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
fie concediat pentru sfaturile pe care le-a dat) să găsească o soluție. Cotidianul, 3-4 august 2002 Aș vrea un ziar ca un tramvai În dimineața asta, Pastenague s-a sculat prost dispus. Nu mănâncă nimic. În chip de mic dejun se mulțumește cu o cafea neagră, fără pic de zahăr. Mă rog, chestia cu zahărul o înțeleg. Cred că Orson Wells susținea că trei lucruri pe lume sunt insuportabile: femeia frigidă, berea caldă și cafeaua dulce. La fel și Pastenague
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
de a lor. Problema fericirii este rezolvată de Domițian prin obținerea postului de telegrafist, Cănuță are un singur "vis de aur": să ajungă președinte de tribunal; "apoi pensia și... nimic - ca și tata". Idealul domnului Tudorache este să dea "un dejun", al sublocotenentului Ionescu, o bună însurătoare, al Iulichii, un cheferist, dar nu în provincie, ci la București. Cu o astfel de galerie de oameni, nuvelistica lui Bassarabescu este bineînțeles umoristică, dar, spre deosebire de Caragiale, fondul liric învinge, umilii eroi fiind niște
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
5 decembrie: chitanță și mulțumire pentru bani. 8/20 decembrie: Iată cauza din care m-am îmbolnăvit. 1) Un bonjurist, într-o dimineață, a găsit de cuviință să iasă înaintea lui Mihai dimineața când făcea plimbare, să-l ieie la dejun cu d-sa dându-i rachiu, mâncări sărate, vin etc., cu totul contra curei și chiar boalei lui. Venind acasă, i-a fost foarte rău. Eu, de frică că va cădea iarăși în starea din trecut, plângând mult și tulburându
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
pituliș pe lângă uluci și intru în curtea primăriei. Tipătescu: (interesându-se de povestire) Ei? Pristanda: M-am maiîntors eu, dar închiseseră ferestrele și lăsaseră perdelele. Tipătescu: Cine să fie? Ce scrisoare? Nu pricep... Ghiță, eu trebuie să mă duc la dejun, să nu fac pe nenea Zaharia și pe Zoe să m-aștepte. Ei nu dejunează fără mine, și nenea Zaharia nu iese înainte de dejun. Și mai ales cum e Zoe nerăbdătoare... Pristanda: Ce-mi ordonați, coane Fănică? Tipătescu: Să-mi
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
perdelele. Tipătescu: Cine să fie? Ce scrisoare? Nu pricep... Ghiță, eu trebuie să mă duc la dejun, să nu fac pe nenea Zaharia și pe Zoe să m-aștepte. Ei nu dejunează fără mine, și nenea Zaharia nu iese înainte de dejun. Și mai ales cum e Zoe nerăbdătoare... Pristanda: Ce-mi ordonați, coane Fănică? Tipătescu: Să-mi afli ce scrisoare e aia și de cine e vorba. Pristanda: Ascult, coane Fănică. Tipătescu: Dacă s-ar putea să punem mâna și pe
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Fănică a ieșit? Pristanda: Ba nu, coane Zahario, vine numaidecât momental, e dincolo... A! Iată conul Fănică. Tipătescu: (cu pălăria și haina de oraș vine din stânga, e surprins la vederea lui Zaharia) Neica Zaharia! Cum se poate? Ai ieșit înainte de dejun? Ce e? Trahanache: E comedie, mare comedie, Fănică, stăi să-ți spui. (îi face semn să expedieze pe Pristanda.) Pristanda: (răpede) Mai aveți ceva să-mi ordonați, coane Fănică? Tipătescu: Nu... Nu uiți de ce-am vorbit. Trebuie să avem
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
ceva să-mi ordonați, coane Fănică? Tipătescu: Nu... Nu uiți de ce-am vorbit. Trebuie să avem dezlegarea istoriei cât mai degrabă. Pristanda: Ascult. Tipătescu: Nene Zahario, e lung ce ai să-mi spui? Nu mi-o poți spune la dejun? Trahanache: Ai puțintică răbdare... Nu trebuie să știe Joițica... E comedie mare, Fănică. (șede pe canapea, cu spatele spre fund.) Tipătescu: (uitându-se la ceas) Atuncea treci, Ghiță, pe la nenea Zaharia p-acasă și lasă i vorbă coanei Joițichii nu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
spatele spre fund.) Tipătescu: (uitându-se la ceas) Atuncea treci, Ghiță, pe la nenea Zaharia p-acasă și lasă i vorbă coanei Joițichii nu-i așa, nene Zahario? Să fie așa de bună să nu se supere dacă om întârzia de la dejun... avem ceva politică de vorbit între bărbați. Pristanda: Ascult, coane Fănică. (Pristanda pleacă spre fund. Tipătescu se întoarce spre Trahanache și coboară. Când Pristanda vrea să iasă prin fund, ușa din dreapta se deschide puțin, Zoe scoate capul, cheamă pe Pristanda
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Ghiță să îngrijească. Mișelul de Cațavencu o să ia deseară cuvântul ca să ne combată... Tipătescu: (fierbând mereu) Nu te teme, nene Zahario, deseară d. Cațavencu nu o să fie la întrunire, o să fie în altă parte la păstrare. Trahanache: ' Aide, mergi la dejun? Tipătescu: Nu, neică Zahario, mulțumim, am treabă. Du-te dumneata singur; sărutări de mâini coanii Joițichii. Trahanache: Bine, dar la prânz desigur. Deseară eu mă duc la întrunire, trebuie să stai cu Joițica, i-e urât singură. După întrunire avem
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
o Întors Îndărăt. Dar ce ne-o putut urî omul ăla după aceea... Odată venea și ne pândea..., v-am spus că erau niște castani mari, și se-ascunde după ei și ne prive’ când intram Înăuntru. Și după ce luam dejunul, ne Încolonam În fața porții de la ateliere și o milițiancă ne făcea controlul, că no, să nu ducem ceva lingură cu noi, sau ce știu eu ce. Și el ne pândea de-acolo după castan... Și-odată, o colegă de-a
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
franceză. Acela care era prins că vorbea românește primea o bilă de lemn pe care trebuia s-o poarte până ce prindea pe un alt elev vorbind în limba română spre a i-o trece. Elevul care avea bila, fie la dejun, fie la masa de seară, pierdea dreptul la un fel de mâncare. Dar s-a găsit repede mijlocul de a se eluda măsura. Anume s-a întocmit o listă în care toți elevii s-au înscris cu felul de mâncare
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mai ales lucruri dulci. Elevii au simțit și i-au pus gând rău. Alături de sala de meditație unde ne preparam lecțiunile era odaia cuferelor. În această cameră erau așezate toate cuferele elevilor și tot această cameră era fumătorul școalei. După dejun ca și după masa de seară ne adunam acolo toți cei mai mari și fumam. Dar fiindcă nu toți aveam, întotdeauna, tutun și parale, se introdusese sistemul abonamentului. Adică cel care n-avea tutun se înscria la țigara celui care
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mai avea decât un singur fum de tras. Deși acest fumător era cu totul public, niciodată direcția pensionatului nu a intervenit. În această sală era și lada mea cu bunătățile. Într-o duminică am simțit că se pregătește ceva. După dejun elevii ieșeau în permisie, dar văzui că unii granguri se plimbau prin curte. În sfârșit am ieșit, iar când m-am întors m-am dus drept la camera cu lăzile. Lada mea era complet golită, nu mi se lăsase nici
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cu bere, de pe strada Stavropoleos nr 3, a fost construită prin 1875. 129. Clădirile vechiului Han Zlătari, demolate în 1903. Pe Podul Mogoșoaiei era cofetăria lui Baltador 130, cunoscută de studenți, apoi băcănia lui Păun Popescu 131 unde, la ora dejunului și a prânzului, se lua țuică. La aceste ore băcănia gemea de lume. Serbarea Bobotezei se făcea lângă podul de la Mihai-Vodă. Dâmbovița trecea pe vremea aceea puțin mai aproape de Hotel de France, podul de peste apă era singurul pod de fier
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
paginile albe. La ora asta, unii și-au făcut „norma”. Luîndu-mă singur la refec, îmi ieșea un portret nu prea măgulitor: sînt tabietliu, mă mocoșesc cu bărbieritul și spălatul, după asta îmi îngrijesc un pic și sufletul, nu iau micul dejun în fugă, iar cînd, după cafea și nelipsitul „ceai tare”, ajung la „masa de lucru”, înainte de a reciti puținul ce mi-a ieșit de sub condei în ziua precedentă, mă simt ispitit să răsfoiesc o revistă sau o carte. Șirul acesta
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]