9,167 matches
-
articole din ce în ce numeroase se referă la patologia timică gravă la copii și chiar la adolescenți, chiar dacă la congresul de la Stockholm din 1971 se mai discuta încă dacă este posibilă diferențierea simptomatologiei depresive a adolescenței de o adevărată depresie. Feinstein și Wolpert (1973), Carlson și Strober (1978) sunt printre primii autori care au descris cazuri clinice de copii și adolescenți suferind de o afecțiune maniaco-depresivă. Ei precizează în același timp raritatea unui astfel de diagnostic. Începând cu anii optzeci
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Doar câteva elemente prezumtive au putut fi descrise. Astfel, pornind de la experiența clinică personală sau de la studiul de caz publicat, unii autori au propus dacă nu criterii, cel puțin elemente de orientare. Pentru Carlson și Strober (1982), în cazul unei depresii a adolescentului putem identifica următoarele elemente predictive ale afecțiunii maniaco-depresive: - debutul rapid al simptoamelor cu o lentoare psihomotorie clară și o dispoziție congruentă comportamentelor psihotice; - antecedentele familiale; - schimbarea dispoziției indusă prin tratament antidepresiv. În același mod, Halfon, Dugas și colab
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
privind manifestarea tulburărilor timice la rude de gradul întâi; - delir și halucinații în funcție de dispoziție; - mare sensibilitate la testul cu dexametazonă la adolescenții deprimați cu manifestări psihotice; - eficiența litiului în mania simplă și delirantă (intervale mai lungi); - eficiența asocierii antidepresivelor-neurolepticelor în depresiile delirante; - eficiența litiului ca tratament preventiv în tulburările de dispoziție delirante sau non-delirante; - evoluție destul de bună cu dispariția caracteristicilor psihotice în perioada intercritică. Luând în considerare articolele diverse apărute în legătură cu acest subiect putem propune următoarea sinteză în favoarea existenței unei posibile
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Christine glumelor răutăcioase ale celorlalți. Bulimia a devenit mai accentuată odată cu debutul simptomatologiei depresive. În antecedentele familiale, o mătușă din partea tatălui a prezentat un sindrom halucinatoriu la vârsta de 35 de ani, iar mama Christinei a fost tratată pentru o depresie provocată de gelozie. Datorită apariției tulburărilor psihopatologice la puțin timp după prescripția nifedipinei, a apariției lor neașteptate, a formei ușoare a sindromului Raynaud, tratamentul cu nifedipină a fost întrerupt. În absența oricărui alt tratament, în trei săptămâni tulburările au evoluat
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
psihoterapeutic. EPISOD DELIRANT ACUT ȘI TULBURARE BIPOLARĂ După prima descriere a lui Magnan a „delirului polimorf al degeneraților” care va deveni „puseu delirant acut”, toți autorii a scos în evidență dimensiunea timică asociată foarte regulat tulburării manifestată când ca o depresie, când ca o exaltare maniacală. În ciuda acestui punct de vedere, tradiția terapeutică a fost - și rămâne prea adesea încă - de a privilegia în mod sistematic o abordare axată pe ipoteza psihotică (fie că vom numi această ipoteză: „pericol de schizofrenie
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Nathalie cât și pentru Christine). În cazul episoadelor delirante acute, unul dintre colaboratorii noștri a avansat ipoteza unei rupturi developmentale în opoziție cu o ruptură structurală de tip psihotic (Marcelli, 1998), pentru a explica această dificultate de a integra dimensiunea depresiei, sau mai exact de a renunța, inerentă adolescenței (vezi capitolul 6). Această dificultate este cu atât mai mare cu cât tânărul adolescent prezintă semnele unei fragilități psihopatologice anterioare: tulburare a personalității de tip limită sau narcisiacă, antecedent de psihoză infantilă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
patologice dintre cele mai caracteristice la această vârstă. Efectuate adesea într-un context de impulsivitate sau de trecere la act (ridicând atunci într-o manieră caricaturală problema intenționalității), constituind dovada unei agresivități îndreptată împotriva subiectului însuși, având legături importante cu depresia, producându-se în cadrul unei dinamici familiale perturbate, tulburând cadrul nosografic obișnuit, ridicând probleme serioase în ceea ce privește îngrijirea, evoluând ușor spre o recidivă, tentativa de suicid a unui adolescent este în același timp un act individual dar și un gest social, care
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
psihologice („autopsii psihologice”) ale copiilor sau adolescenților sinuciși. Unul dintre ele, referitor la 53 de sinucideri ale unor adolescenți cu vârste între 13-19 ani (Martunnen și colab., 1991), a constatat o tulburare mentală la 94% dintre cazuri, dintre care 51% depresie, 26% alcoolism și 21% tulburare de adaptare. O sinucidere din trei prezenta o patologie a personalității. Acest gen de studiu demonstrează foarte bine gravitatea contextului psihopatologic care însoțește, în general, actul suicidar fatal și, în special, frecvența stării depresive, contrastând
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Primii se disting în mod deosebit de ceilalți prin competențe fizice, cognitive și psihologice mai ridicate, o mai bună adaptare socială aparentă (în momentul bilanțului medico-psihologic), dar în același timp printr-o „mai mare prevalență a tulburărilor psihiatrice grave, în special depresie majoră în momentul gestului lor sinucigaș”. Autorul trage concluzia că există o mare heterogenitate psihopatologică subiacentă comportamentului suicidar, heterogenitate în mod foarte strâns legată de contextul psihosocial și de capacitatea de comunicare a individului. Aceste rezultate par să arate, de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
ajutor este adesea asimilat unui discurs al părinților sau în legătură cu valorile parentale și este, deci, respins. Dar acest refuz al oricărui ajutor (calificat de unii autori drept help negation) se integrează mai ales într-un ansamblu de cogniții negative caracteristice depresiei: pesimism, sentiment de disperare, de incurabilitate, aptitudine redusă în ceea ce privește identificarea soluțiilor pentru rezolvarea problemelor sale. Este interesant să constatăm că adolescenții care au apelat deja la o formă de ajutor psihologic, oricare ar fi fost aceasta, sunt mai puțin reticenți
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
1992). De asemenea, într-un studiu asupra accidentelor repetate în adolescență, Marcelli și Mézange (1999) au arătat că adolescenții care au avut cel puțin două accidente în 18 luni au scoruri semnificativ mai ridicate decât adolescenții martor pe scările de depresie și de anxietate (83% prezintă o anxietate severă sau majoră, 58% o depresivitate și 25% un episod depresiv major). ANTHONY - EXPUNERI LA RISC ȘI ECHIVALENȚE SUICIDARE Anthony, în vârstă de 13 ani, a fost spitalizat pentru arsuri de gradul trei
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
O singură dată, în timpul unei consultații, va evoca gestul său, amintindu-și că în momentul în care hainele sale au luat foc n-a încercat imediat să-l stingă și a fost invadat de ideea morții. Rezultatele la scările de depresie și de anxietate aplicate în timpul spitalizării sunt în favoarea unui sindrom depresiv și a unui nivel al anxietății ridicat. Are, de asemenea, o notă mare la scara de evaluare a senzațiilor a lui Zuckerman. Terapia va asocia un tratament medicamentos (antidepresiv
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Nu sunt rare situațiile în care acest medicament să fie utilizat uneori pentru o tentativă de suicid după cum am prezentat deja. Totuși, dacă analizăm ceea ce s-a întâmplat, adolescentul prezintă în general o simptomatologie depresivă (cf. relația dintre sinucidere și depresie) cu o diminuare sensibilă sau chiar o prăbușire în planul rezultatelor școlare în special, o repliere asupra lui însuși, tulburări de somn sau o tendință spre accidente repetate. În sfârșit, interogarea directă într-un climat empatic în legătură cu ideile privind autoagresiunea
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
mod prin nivelul gravității lor. Am făcut într-adevăr distincția între: - idei privind moartea, în general, dar nu neapărat cele ale adolescentului însuși; - dorința de a muri și ideile în legătură cu propria sa moarte; - și în sfârșit ideile privind sinuciderea. În cadrul depresiilor majore, ideile de sinucidere sunt prezente foarte adesea sau tot timpul în aproape jumătate din cazuri. Ele par mai puțin frecvente în stările de proastă dispoziție sau de depresivitate. De reținut că în cadrul crizelor anxio-depresive aceste idei privind sinuciderea nu
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de a muri se observă în proporții aproape identice cu cele care au fost constatate pentru ideile de suicid la cele două categorii: adolescenți depresivi și adolescenți non-depresivi. Și în legătură cu acestea s-a constatat o diferență foarte semnificativă în funcție de gravitatea depresiei, asemănătoare celei constatate în cazul ideilor de suicid exprimate în mod direct. În schimb, ideile privind moartea în general nu prezintă aceeași diferență de repartiție. Într-adevăr, adolescenții non-depresivi se gândesc adesea sau tot timpul la moarte, de trei ori
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
subiecții non-deprimați. Astfel, apare destul de evident că întrebările privind moartea constituie o problemă a adolescenței, în timp ce dorința de a muri sau ideile de suicid par să caracterizeze în mod categoric angajarea într-un proces patologic și sunt corelate cu gravitatea depresiei. Kessler și colab. (1999) s-au preocupat de legătura dintre ideile de suicid, proiectul de suicid și tentativa de suicid la populația generală. Ei consideră logic faptul că ideile suicidare măresc riscul proiectului de suicid și al tentativei de suicid
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
bine să nu mai considerăm ideile suicidare fără trecerea la act ca o formă benignă în cadrul exprimării diverselor manifestări suicidare, atât în plan psihopatologic cât și în plan prognostic: ideile suicidare durabile și intense prezintă o foarte puternică corelație cu depresia care este, de asemenea, corelată cu tentativa de suicid (vezi mai jos). Dacă ideile suicidare constituie un factor de risc pentru tentativa de suicid, se pare că și inversul este, de asemenea, adevărat: adolescenții cu antecedente de tentativă de suicid
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
sinucigaș: tentativa de suicid nu rezolvă deci dificultățile tânărului și aceste studii scot în evidență necesitatea imperioasă a unei evaluări și a unei îngrijiri după gestul suicidar, oricare ar fi gravitatea aparentă a acestuia. RELAȚIA DINTRE TENTATIVA DE SUICID ȘI DEPRESIE În ceea ce privește diagnosticul psihiatric stabilit unui adolescent care a efectuat o tentativă de suicid, era ceva obișnuit să se spună și să se scrie că un număr mare de adolescenți cu tentativă de suicid nu prezentau un profil psihopatologic special. „Depresia
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
DEPRESIE În ceea ce privește diagnosticul psihiatric stabilit unui adolescent care a efectuat o tentativă de suicid, era ceva obișnuit să se spună și să se scrie că un număr mare de adolescenți cu tentativă de suicid nu prezentau un profil psihopatologic special. „Depresia” nu se constata decât la un număr restrâns de adolescenți (10,6% pentru Davidson și Choquet, 1981). Totuși, dacă diagnosticul de depresie era rar stabilit, erau descrise alte numeroase tulburări asociate acesteia la adolescenții cu tentativă de suicid: abuz de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
se scrie că un număr mare de adolescenți cu tentativă de suicid nu prezentau un profil psihopatologic special. „Depresia” nu se constata decât la un număr restrâns de adolescenți (10,6% pentru Davidson și Choquet, 1981). Totuși, dacă diagnosticul de depresie era rar stabilit, erau descrise alte numeroase tulburări asociate acesteia la adolescenții cu tentativă de suicid: abuz de alcool și de drog, tulburări de personalitate, retard școlar etc. Această ignorarea a diagnosticului de depresie putea avea două cauze. Pe de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Choquet, 1981). Totuși, dacă diagnosticul de depresie era rar stabilit, erau descrise alte numeroase tulburări asociate acesteia la adolescenții cu tentativă de suicid: abuz de alcool și de drog, tulburări de personalitate, retard școlar etc. Această ignorarea a diagnosticului de depresie putea avea două cauze. Pe de o parte, absența unor criterii diagnostice și existența unui cadru semiologico-nosografic foarte neclar privind „depresia în adolescență” explică o parte din dificultățile identificării. Pe de altă parte, frecventa și obișnuita „ameliorare” (vezi capitolul 8
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de suicid: abuz de alcool și de drog, tulburări de personalitate, retard școlar etc. Această ignorarea a diagnosticului de depresie putea avea două cauze. Pe de o parte, absența unor criterii diagnostice și existența unui cadru semiologico-nosografic foarte neclar privind „depresia în adolescență” explică o parte din dificultățile identificării. Pe de altă parte, frecventa și obișnuita „ameliorare” (vezi capitolul 8: pseudo-vindecarea) a adolescentului după o tentativă de suicid, despre care am vorbit deja poate, de asemenea, să fie una dintre cauzele
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
care am vorbit deja poate, de asemenea, să fie una dintre cauzele acestei dificultăți în stabilirea diagnosticului. Studiile epidemiologice actuale ce se bazează pe datele obținute din chestionare, din scara de autoși hetero-evaluare, prezintă date în mod sensibil diferite. FRECVENȚA DEPRESIEI LA ADOLESCENȚII PREDISPUȘI LA SUICID Înainte de a ne referi pe scurt la aceste date, vom reaminti două studii care se referă, unul la 53 de cazuri (Marttunen și colab., 1991) și celălalt la 160 de cazuri de sinucideri reușite (Shaffer
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
mici de 20 de ani, și care au folosit metoda „autopsiei psihologice”. Prin această metodă autorii au regăsit existența unei tulburări mentale la 94% dintre cazuri în primul studiu și la 91% dintre cazuri în al doilea. Printre tulburările constatate, depresia ocupă primul loc (51% cazuri de depresie în primul studiu; 62% cazuri de tulburări de dispoziție în al doilea, dintre care 52% cazuri de episod depresiv major). Urmează apoi tulburările de conduită (46% după Shaffer și colab.), consumul de substanțe
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
au folosit metoda „autopsiei psihologice”. Prin această metodă autorii au regăsit existența unei tulburări mentale la 94% dintre cazuri în primul studiu și la 91% dintre cazuri în al doilea. Printre tulburările constatate, depresia ocupă primul loc (51% cazuri de depresie în primul studiu; 62% cazuri de tulburări de dispoziție în al doilea, dintre care 52% cazuri de episod depresiv major). Urmează apoi tulburările de conduită (46% după Shaffer și colab.), consumul de substanțe (26% alcoolism în primul studiu; 35% cazuri
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]