4,974 matches
-
ar provoca erori logice; un amestec al sensurilor logice ar conduce către necunoaștere. Urmările propriu-zis pragmatice, așadar de sens "public", vor fi cercetate mai târziu, anume atunci când va fi tematizată, în contextul reluării reducției judicative a dictaturii judicativului, ideologia, ipostaza desăvârșită a dictaturii judicativului. 2. Ordonarea. Nici sensurile ontologice, nici cele logice nu sunt indiferente față de o anume ordine. Dar nu este vorba despre o ordine oarecare, ci despre una esențial ierarhică. Astfel, sensul ontologic de substanță primă este înaintea celui
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a funcțiilor logice și a "demnităților" ontologice) și autorizarea (supunerea față de "autorități" și acreditarea gândurilor, rostirilor și făptuirilor "bune", "reale", "bine formate") sunt înseși formele "raționalității dominante" în "lume". Din ele au rezultat, prin accentuarea rolului reglator al ideologiilor formele desăvârșite ale gândurilor, rostirilor și făptuirilor de sens judicativ pentru "spațiul public", din ce în ce mai larg de-a lungul istoriei, fenomene precum: publicizarea, massificarea, plebeizarea. Sensul ultim pe care îl capătă toate aceste fenomene corespunde asigurării dominației unei părți a însuși spațiului public
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
orizontul judicativului, ordonare, ca așezare ierarhică a funcțiilor logice și a demnităților ontologice, autorizare, ca supunere față de "autorități" și ca acreditare a gândurilor, rostirilor și făptuirilor "bune". Din această perspectivă, ideologia reprezintă însăși aplicația "finală" a judicativului constitutiv, ipostaza funcțională desăvârșită a dictaturii judicativului. Istoria ei începe atunci când cel desemnat ca fiind cel ce "merită" puterea politică ajunge să fie de aceeași condiție "publică" cu cel care nu are acest merit. Atâta timp cât comparația meritelor meritele oferind criteriul de distribuire dreaptă a
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
este deschisă calea unei înțelegeri non-judicative a ideologiei (desigur, a dictaturii judicativului, în ultimă instanță). Mai sus, exprimam o uimire: am avea putința de a nu fi "ideologi"!? Atâta vreme cât gândim, rostim și făptuim în limitele judicativului constitutiv, a cărui ipostază desăvârșită este tocmai ideologia, nu am avea această putință. Deocamdată, nu ne poate fi clar, în privința acestei putințe, decât următorul lucru: un răspuns capătă șansă în urma unei experiențe prin care să înțelegem faptul că discursul nu iese din "regula" judicativului decât
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
cu rosturile omenescului; de fapt, ea este într-un acord total cu rosturile gândirii, rostirii și făptuirii după normele judicativului constitutiv, căruia îi oferă, de fapt, rațiunile, căci ea este, cum știm deja, elementul originar al acestuia și ipostaza sa desăvârșită. În acest nou exercițiu identitar, ideologia își uită limitele, prezentându-se ca unic temei al unor prefaceri sociale, culturale, economice etc. Noutatea absolută pentru acest stadiu al ideologiei este tăria cu care ea își trece unele elemente proprii în condiția
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
naturale". Lista lungă a simbolurilor nereflexive, precum și coincidența nominală dintre acestea și anumite ființări veritabile, care se află în mod "natural" în orizonturile de viețuire omenească, în unitățile de viață umană, pot conduce către confuzii în privința conținutului ideologiei ca ipostază desăvârșită a dictaturii judicativului și conținuturile celorlalte ipostaze ale acesteia, logica, filosofia, știința. Dar ieșim din confuzie pe o anumită cale: cercetând modalitățile proprii gândirii, rostirii și făptuirii în ideologie și în celelalte. Cum stau aceste trei acte în logică, filosofie
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
fost cuprinsă (și nici nu poate fi) de acest fenomen al tematizării non-judicativului, adică nu poate participa ea însăși la actul destrucției dictaturii judicativului. Ea rămâne, la nivelul structurii discursului și al operațiilor care îl susțin, la condiția de ipostază desăvârșită a judicativului constitutiv și prin această neputință a sa de a fi asemenea celorlalte ipostaze (neîmplinite) ale dictaturii judicativului. De fapt, ideologia nu-și poate însuși tăcerea, care se "prinde" doar de un "subiect" ce se acceptă pe sine și
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
început în această structură, iar elementele sale nu pot deveni autonome decât consimțind la a greși din punct de vedere "logic". În cele ce urmează, mai întâi trebuie cercetată această structură a "formei ideologie" și lămurit statutul ei de ipostază desăvârșită a dictaturii judicativului. În al doilea rând, trebuie arătat cum tocmai fenomenul celei de-a doua timporizări este preeminent, cum prima timporizare survine într-un sens "regulativ" stabilit de cea de-a doua timporizare, pentru a desăvârși sensul "constitutiv" al
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a chemării trecutului și survenirii viitorului, ca ecstaze temporale. În al patrulea rând, trebuie arătat că trecerea de la logic la ontologic nu este suficientă bineînțeles, în orizontul de operare a reducției judicative pentru ca dictatura judicativului să ajungă la ipostaza sa desăvârșită, ideologia; este necesar, în această privință, și saltul de la ontologic la pragmatic. 5.2.1. Structura "formei" ideologie Faptul că este vorba despre o "formă" nu reprezintă o problemă, atâta vreme cât ne aflăm sub autoritatea judicativului constitutiv, pentru că acesta are, înainte de
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
care se îndreaptă făptuirea omului, altfel neavând nici un rost însăși prezentuirea care face să survină "forma" și, desigur, structura sa proprie. Gândirea, rostirea și făptuirea în formatul cărora intră un ideal constituie, desigur, ideologia. Dar nu oricum, ci ca ipostază desăvârșită a înseși dictaturii judicativului, adică a unității în care sunt prinse toate elementele scoase la iveală de reducție și făcute răspunzătoare pentru sensul de ideologie al formei și structurii celor trei acte, părtinirea, ordonarea și autorizarea. 5.2.2. Preeminența
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ale celor două aspecte ale judecății în absența părtinirii, ordonării, autorizării. De altminteri, pot fi stabilite corespondențe directe între anumite sensuri "logice" și "ființiale" ale celor patru elemente ale judecății și actele care alcătuiesc structura ideologiei. Ideologia, așadar, ca formă desăvârșită a dictaturii judicativului, s-a aflat de la bun început în orizontul acesteia, chiar dacă istoric ea s-a constituit la un moment dat. O găsim "bine formată" mai târziu decât momentul ivirii judicativului constitutiv numai dacă lucrăm cu un sens al
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
judicativului regulativ, pus în evidență mai sus, autorizarea autorizării este, în fapt, părtinire (act de părtinire), sau, mai bine zis, este act în structura operațională a părtinirii, dar acel act care împlinește părtinirea; autorizarea este părtinirea ajunsă la forma sa desăvârșită. Autorizarea autorizării, ca timp care timporizează pentru a în-ființa (constitui) însăși autorizarea, este părtinire, așadar. Luată astfel, ea reprezintă actul fondator al dictaurii judicativului, în "partea" sa constitutivă și, desigur, în "partea" sa regulativă. Funcțiunea constitutivă și regulativă a judicativului
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ca eveniment în unitatea de viață omenească reprezintă o de-naturare a judicativului constitutiv. Judicativul regulativ este, în sine însuși, un fapt pe deplin "autorizat", însă înlăuntru-i se ivesc astfel de fapte, care convenționalizează ceea ce apărea ca având un sens desăvârșit, potrivit perspectivei judicativului constitutiv. Dar tocmai în acest fenomen al de-naturării constitutivității judicative se află șansa recunoașterii unui sens non-judicativ. De-naturarea judicativului constitutiv prin câteva fapte aparținând judicativului regulativ este ea însăși autorizată; desigur, ea va căpăta și sensul inflației
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a domnului profesor Ghiorghe Mustață cred că un asemenea exemplu a fost profesorul Ioan Borcea. Urmărind activitatea științifică a domnului profesor Mustață putem observa multe paralelisme cu cele ale „titanului zoologiei românești”, așa cum îi spunea profesorul. Ambii au fost dascăli desăvârșiți, care fermecau auditoriul prin inflexiunile slovelor iscusit alese, ambii au condus destinul Stațiunii Biologice Marine de la Agigea, ambii au fost redactori responsabili ai Analelor Universității din Iași, ambii au avut contribuții importante deopotrivă în entomologie și în studiul faunei Mării Negre
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
stațiune ne-a atras atenția o broască Țestoasă de uscat care se plimba nestingherită prin iarba îngălbenită. Până atunci am văzut-o doar naturalizată în laboratorul de biologie sau în atlase. Pe lângă calitățile remarcabile de om de știință și pedagog desăvârșit, domnul profesor mai este și un talentat bucătar, pregătind cu măiestrie mai multe specii de pește, dar este și o gazdă primitoare și generoasă. Îmi lasă și acum gura apă când revăd în memorie masa plină cu 3-4 feluri de
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
pe care le-a realizat. A făcut toate acestea fără a jigni, fără a stârni nici cea mai mică bănuială. Dimpotrivă, elevul său s-a simțit foarte onorat că profesorul sa interesat de munca sa. E. Haeckel era un pedagog desăvârșit. Știa să-și modeleze discipolii, însă avea și cultul profesorilor săi. Față de J. Müller, cu care a lansat teoria biogenetică fundamentală, avea un adevărat cult și îl prezenta studenților săi la superlativ. „Când uneori obosesc la lucru, pentru a căpăta
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
ai găsit! Eu zic că Dumnezeu m-a ajutat să nu mă îmbolnăvesc, dar dușmanii mei sînt convinși că am făcut un pact cu Satana. Cum-necum, n-am răcit deloc și am petrecut o seară sofisticată, unică. Iranienii sînt gazde desăvîrșite și dacă te uiți mai atent la un obiect de prin casă, se grăbesc să ți-l ofere. Eu, neștiind obiceiul, am admirat o narghilea și un grangur, remarcîndu-mi interesul, mi-a și oferit-o. Dați-i și tutun, se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
niște fătuci despuiate care îmi transmit pupici (măi, a dracului chestie!). Mă uit mai atent la ele și, Doamne, n-au nici un cusur și-s fragede ca puii de găină de un kilogram. Cei doi balauri au trupuri de atleți desăvîrșiți, își pun proteze caraghioase în gură și-și dau singuri pumni în față ca să se frăgezească. În urletele sălii începe războiul. Se mîngîie cu niște scatoalce, cu ceva picioare la cotoare și se înșfacă la trîntă. Tari amîndoi, unul dă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
spre ușă. De fiecare dată constată că și oglinda și ușa sînt la fel de îngrozitoare. Mai bine pierdeam cu folos. Mare dobitoc am fost! A fost ultima dată cînd Vasilică a pierdut momentul potrivit. Vasilică era consilier local și un povestitor desăvîrșit. Vamos a guarachar Rafael este unul din puținii cubanezi care poate fi înțeles cînd vorbește spaniola. Pentru că, în Cuba, oamenii vorbesc ca niște mitraliere, mănîncă terminații și nu pronunță "s" decît foarte rar. Îmi amintesc de o insistență a mea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de rom... deși pe căldura și umezeala asta... Da, cu plăcere. Cine știe, poate o s-o vezi și tu așa cum am văzut-o eu...atunci, înainte de a se naște, mai adaugă el inutil. Dar eu o văd de o măiestrie desăvîrșită, mai grozavă nici Obatalá, creatorul lumii, n-o putea face... Diaz se îngîndurează și adaugă ca pentru el: Dar mie îmi și vorbeau... Ceee? Doamne, ce spuneau? sar ca ars. Nu știu, nu țin minte... Atunci, mai toarnă un pahar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
ziua aceea Soarele coboară cam obosit de atîta pîrjoleală. Cu ultimele puteri arunca o lumină caldă, blîndă, ca un regret de om bătrîn. Fotoliul din bambus era comod și ochii lacomi de atîta frumusețe oboseau. Berea era rece și tihna desăvîrșită. Priveam golful acela numit și "Capcana piraților" și gîndul mă ducea la vremurile dure, trăite de asasini și asasinați, de-avalma. Ochii mei semiînchiși încep să vadă cu secole în urmă. Un uragan înspăimîntător se joacă sadic cu o coajă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
redă fidel vuietul bătăliei navale, strigătele de victorie și horcăitul morții. Pe aici, prin aceste locuri, mila n-a ajuns nici pînă azi. Caut urme de sînge printre pietrele de pe terasă. Ei, ei vedeau oare frumusețea acestor locuri? Opera asta desăvîrșită, nu provoca nici o vibrație în sufletul lor? Ba da. Admirau și ei zidirea asta a divinității, numai că atunci cînd se refugia o navă îngrozită de urgia mării, zidirea asta frumoasă era pentru ei era și mai frumoasă. Prada dilata
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Mai trebuia doar ca cineva „să facă această mănăstire să o săvârșască deplin.” - Imi place încăpățânarea ta în a crede că la mazilirea lui Miron Barnovschi voievod (1629) biserica Bârnova era în picioare, cum se spune,și că trebuia doar desăvârșită... - Să vorbim mai departe despre danii, mărite Spirit. - Am să-ți citesc scrisoarea din 24 aug. 1680 (7188) a doamnei Ecaterina, văduva răposatului Istratie Dabija voievod, care, pe lângă faptul că anunță însemnate danii către mănăstirea Bârnova mai spune: „Sfânta mănăstire
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
secerători-legători, 1100 secerători simple și a fost desființată clasa moșierilor. Pământul luat de la moșieri, doar numai pământul, a fost dat în proprietatea a celor ce au fost pe front în interesul patriei, fără deosebire de est sau vest. Mihăiță, luptător desăvârșit pentru apărarea granițelor românești, cu merite recunoscute prin decorații, avansări în grad până la limita pregătirii teoretice, ca mulți pungeșteni chemați sub arme, mulți pierind pe câmpul de luptă atât în est cât și în vest, este și el trecut cu
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
aliate și naționalităților lor, pe timpul războiului, despăgubiri a căror sumă va fi fixată la o dată ulterioară (vezi anexa la art.11). 12. Guvernul român se obligă ca în termenele indicate de către Înaltul comandament aliat (sovietic) să restituie Uniunii Sovietice, în desăvârșită bună stare, toate valorile materiale luate de pe teritoriul ei, în timpul războiului, aparținând statului, organizațiilor publice și cooperatiste, întreprinderilor, instituțiilor sau cetățenilor particulari, precum și utilajul fabricilor și uzinelor, locomotive, vagoane de cale ferată, tractoare, autovehicule, monumente istorice, valori de muzeu și
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]