6,256 matches
-
rețele Limbaje, modalități, forme Mijloacele, tehnologia Conținutul Cauzele și efectele Semnificația și interpretarea Utilizările instrumentale Utilizările expresive Fluxul unidirecțional Interacțiunea și schimbul Controlul, dominarea Impărtășirea, participarea Non-ambiguitatea Ambiguitatea Elementul dinamic Elementul static Transmiterea verticală Transmiterea orizontală Măsurarea și cuantificarea Metodele descriptive Sistemele închise Sistemele deschise Transmiterea informației Stocarea informației Comportamentul Ideile Elementele cognitive Elementele indiciale În prima ipostază, lumea socială este privită ca un univers de obiecte, evenimente, oameni și idei care au o existență obiectivă, exterioară și constrîngătoare, iar în
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
agendei candidatului și a operațiunilor de comunicare. Metodele de marketing politic apelează deci la sociologia electorală, la sondajele asupra intenției de vot și de opinie, dar și asupra dezbaterilor calificative individuale sau de grup. Analizele statistice ale datelor de tip descriptiv, precum și analizele factorială și tipologică, analizele similitudinilor și ale preferințelor, dar și analizele de tip explicativ, segmentarea sau măsurile conjuncte, sînt adesea combinate cu modelele de simulație în formarea deciziei strategice. Sondajele electorale constituie, în acest caz, un instrument prioritar
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
mai complexe. Repetarea acțiunii se transformă într-o ocazie nouă de reevaluare a oricărui alt scenariu. Unele scenarii învățate inițial ar putea fi considerate inadecvate pentru reluările ulterioare. O privire de ansamblu asupra teoriei integrative Cercetările au arătat că analiza descriptivă a comportamentului agresiv este la fel de complexă precum analiza proceselor subiacente. Studiile clasice au fost făcute mai ales pentru a scoate în evidență factorii declanșatori și pentru a identifica diferitele forme de manifestare a agresivității. Procesele care influențează comportamentele agresive fuseseră
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
site dedicat limbilor lumii, care publică, anual, si un volum cu date actualizate). Există și instituții continentale a caror activitate este consacrată studierii unor limbi africane, asiatice, oceanice, australiene, amerindiene etc. și a caror activitate se concretizează în înregistrări, lucrări descriptive, transcrieri fonetice, adoptarea unor alfabete pentru limbi care nu dispun de scriere, realizarea de atlase lingvistice, activități de normare a unor limbi, de promovare a unor politici lingvistice de ocrotire a unor limbi periclitate sau defavorizate etc. Lingvistică românească a
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
al limbilor și lingvistică nivelului individual al discursului (sau al "textului"). În ceea ce privește obiectul sau, întreaga lingvistică a limbilor (că descriere și ca istoric) este o lingvistică istorică, pentru că este o lingvistică a formelor istorice ale limbajului. Opoziția curentă între "lingvistică descriptiva" și "lingvistică istorică" este deci lipsită de sens sau nu este decît o convenție terminologica; am putea admite, în cel mai rău caz, dar nu fără restricții, o opoziție între descrierea sistematică (sau "structurală") și istoria limbii. 4. Limba istorică
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Compararea în plan sincronic a unor limbi apropiate nu din punct de vedere genetic, ci structural-formal în vederea unei clasificări a limbilor pe tipuri formează obiectul tipologiei lingvistice. Prin tipologie se înțeleg, de regulă, două lucruri: a) Determinarea (printr-o cercetare descriptiva, în primul rînd, si apoi comparativa) a unor categorii taxonomice de lingvistică generală ca bază pentru clasificarea limbilor pe tipuri. b) Acel domeniu al lingvisticii care studiază principiile de clasificare a limbilor pe baza sistematizării taxonomice a procedeelor de exprimare
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
în Lingvistică textului sau de școală franceză de analiză a discursului, în frunte cu Dominique Maingueneau. De pildă, Jean-Michel Adam identifica opt tipuri textuale universale: 1. narativ - reportaj (jurnalistic, sportiv), faptul divers, român, nuvelă, povestire, parabolă, publicitate narativa etc. 2. descriptiv - literatura descriptiva, ghiduri turistice etc. 3. expozitiv (explicativ) - discursul științific, didactic etc. 4. argumentativ - discurs științific, publicitar, didactic 5. prescriptiv (injonctiv) - rețete culinare (cărți de bucate), prospectele la medicamente, diverse instrucțiuni de folosire etc. 6. predictiv - buletinul meteorologic, horoscopul, profeția
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
textului sau de școală franceză de analiză a discursului, în frunte cu Dominique Maingueneau. De pildă, Jean-Michel Adam identifica opt tipuri textuale universale: 1. narativ - reportaj (jurnalistic, sportiv), faptul divers, român, nuvelă, povestire, parabolă, publicitate narativa etc. 2. descriptiv - literatura descriptiva, ghiduri turistice etc. 3. expozitiv (explicativ) - discursul științific, didactic etc. 4. argumentativ - discurs științific, publicitar, didactic 5. prescriptiv (injonctiv) - rețete culinare (cărți de bucate), prospectele la medicamente, diverse instrucțiuni de folosire etc. 6. predictiv - buletinul meteorologic, horoscopul, profeția etc. 7
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Press, Cambridge, 2000. Hetzron, Robert (editor), The Semitic Languages, Routledge, Londra, 1997. Huehnergard, John, Afro-Asiatic, în R. D. Woodard (editor), The Cambridge Encyclopedia of the World's Ancient Languages, Cambridge University Press, Cambridge/New-York, 2004, pp. 138-159. Leslau, W., Étude descriptive et comparative du gafat (éthiopien méridional), Librairie C. Klincksieck, Paris, 1956. McCall, Daniel F., The Afroasiatic Language Phylum. African în Origin, or Asian?, în rev. "Current Anthropology", vol. 39, nr. 1, The University of Chicago Press, 1998, pp. 139-144. Mettouchi
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
From the Eighth Internațional Conference on Austronesian Linguistics, Academia Sinica, Taipei, 1999, pp. 31-94. Blust, Robert A., The Austronesian Homeland. A Linguistic Perspective, în rev. "Asian Perspectives", XXVI, nr. 1, 1984, pp. 45-67. Crowley, Terry, Serial Verbs în Oceanic. A Descriptive Typology, Oxford University Press, Oxford, 2002. Dyen, Isidore, Lexicostatistical Classification of the Austronesian Languages, The Waverly Press, Baltimore, 1965. Friedlaender, Jonathan Scott (editor), Genes, Language and Culture History în the Southwest Pacific, Oxford University Press, Oxford, 2007. Fugier, Huguette, Syntaxe
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Papuan Pasts. Cultural, Linguistic and Biological Histories of Papuan-Speaking Peoples, Pacific Linguistics, Canberra, 2005. Plomley, N.J.B., A Word-list of the Tasmanian Aboriginal Languages, N.J.B. Plomley în Association with the Government of Tasmania, Launceston, 1976. Reesink, Ger P. (editor), Topics în Descriptive Papuan Linguistics, Vakgroep Talen en Culturen van Zuidoost-Azië en Oceanië, Rijksuniversiteit te Leiden, Leiden, 1994. Reinhard, Johan G.; Toba, Sueyoshi, A Preliminary Linguistic Analysis and Vocabulary of the Kusunda Language, University of Viena and Summer Institute of Linguistics, Tribhuvan University
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
360, 361, 362, ~ areală 116, ~ balcanică 117, 133, ~ comparată 15, 20, 46, 124, 129, 132, 134, 140, 149, 160, 165, 166, 172, 173, 186, 190, 193, 198, 199, 207, 210, 216, 266, 362, ~ comparativ-istorică 49, 51, 57, 150, 217, 223, ~ descriptiva 34, ~ funcțională 77, 133, ~ generală 15, 17, 19, 20, 21, 25, 26, 28, 29, 37, 38, 51, 55, 57, 62, 63, 65, 76, 86, 88, 90, 106, 114, 115, 124, 126, 127, 130, 134, 140, 159, 166, 187, 226, 353
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
lui Mircea Eliade, Monica Borș • Periferia textului, Philippe Lane • Pragmatică pentru discursul literar, Dominique Maingueneau • Sintaxa limbii române actuale, Rodica Nagy • Teoria și practica semnului, Ioan S. Cârâc • Timp și limbaj. Introducere în lingvistică lui Gustave Guillaume, Iulian Popescu • Textul descriptiv, Jean-Michel Adam, André Petitjean, în colaborare cu F. Revăz • Textele. Tipuri și prototipuri, Jean-Michel Adam • Un univers dans une cuillère. Sur la terminologie alimentaire du roumain, Petronela Savin • Universul din lingură. Despre terminologia alimentară românească, Petronela Savin 1 E vorba
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
sau mai multe discursuri centrate în jurul unei singure teme și compuse fiecare din mai multe texte, deoarece fiecare replică a schimbului conversațional constituie o unitate comunicațională, și deci un text, în sine)" (Ducrot & Schaeffer, 1996, p. 384); * coroborare text (narativ, descriptiv, expozitiv, instructiv, argumentativ Rovența-Frumușani, 2000, pp. 140-141) condiții de producere a acestuia. Orice "schematizare discursivă" are ca premise intenționalitatea (cf. Sălăvăstru, 2003, p. 381; Dospinescu, 1998, p. 83 etc.), jocul subiectivităților locutorului/interlocutorului și, implicit, intersubiectivitatea și contextualizarea. Construirea/actualizarea
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
tu...; * argumentative: Textul este un basm pentru că întâmplările povestite sunt, cele mai multe, imaginare, personajele au puteri supranaturale...; * narative: Să vezi ce mi s-a întâmplat ieri: pe când mă întorceam spre casă, întâlnindu-mă cu prietenul cel mai bun al colegului meu, ...; * descriptive: Era o vreme frumoasă de toamnă, cu miros de struguri copți și covor de frunze ruginii, cu adieri fugare și picuri răzleți de ploaie...; * dialogate: Am auzit că ai rezolvat problema de care-mi spuneai..., i-am spus când l-
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
diferite se discută, în acest caz, ce aduce în plus fiecare fotografie 46; * Contratimp fiecare persoană trebuie să vorbească despre un anumit subiect (indicat sau la alegere) timp de două minute 47, precizându-se modalitatea de construire a mesajului (narativ, descriptiv, dialogat etc.); * Mesajul ochilor 48/buzelor fiecare persoană trebuie să transmită un anumit mesaj/o anumită stare doar prin intermediul ochilor sau doar prin intermediul buzelor (restul componentelor feței și corpului fiind acoperite); * Fără cuvinte continuarea unui act comunicativ, la semnal, fără
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Dominique Maingueneau * Periferia textului, Philippe Lane * Pragmatica discursului, Jacques Moeschler * Pragmatica pentru discursul literar, Dominique Maingueneau * Semiotici textuale, Camelia-Mihaela Cmeciu * Sintaxa limbii române actuale, Rodica Nagy * Teoria și practica semnului, Ioan S. Cârâc * Textele: tipuri și prototipuri, Jean-Michel Adam * Textul descriptiv, Jean-Michel Adam, André Petitjean * Timp și limbaj. Introducere în lingvistica lui Gustave Guillaume, Iulian Popescu * Tratat de gramatică a limbii române. I. Morfologia, Cornel Dimitriu * Tratat de gramatică a limbii române. II. Sintaxa, Cornel Dimitriu * Universul din lingură. Despre terminologia
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
respectiv, într-o altă accepțiune, spațial; fizic și senzorial; temporal; al pozițiilor; relațional social imediat; cultural de referințe la norme și reguli colective; ca expresie a identității actorilor (Marinescu, 2003, pp. 87-88). 41 Vezi cele două tipuri de semnificație "semnificația descriptivă" și "semnificația atitudinală" implicate de orice "schematizare discursivă": "atunci când vrea să asigure cât mai eficient cunoașterea unei teme oarecare, locutorul trebuie mai întâi să facă o descriere a ei și să determine astfel realitatea la care se referă. Aceasta este
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
semnificația atitudinală" implicate de orice "schematizare discursivă": "atunci când vrea să asigure cât mai eficient cunoașterea unei teme oarecare, locutorul trebuie mai întâi să facă o descriere a ei și să determine astfel realitatea la care se referă. Aceasta este semnificația descriptivă pe care schematizarea discursivă o aduce cu sine în fața receptorului. O dată cu descrierea însă, mai totdeauna apare și atitudinea locutorului față de cele descrise. Aceasta este semnificația atitudinală pe care o aduce schematizarea discursivă în fața aceluiași receptor" (Sălăvăstru, 2003, p. 381). 42
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
trebuie concretizată în forma unor rapoarte care trebuie făcute publice. În prezent, rapoartele sînt îngropate în birourile unor superiori, fără ca publicul care le-a plătit să le cunoască. Pe de altă parte, standardele de evaluare sînt la nivel minimal, adesea descriptive, fără aprecieri și întotdeauna fără critici. De aceea suspiciunile de mituire a inspectorilor nu pot fi înlăturate, credibilitatea lor fiind nulă în întreg angrenajul penitenciar. Practica mituirii, a stimulării să cumpere la prețuri derizorii tot felul de bunuri sau a
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
kinesice și proxemice că forme ale conținutului semnului limbajului literar. Opoziția animatinanimat pune în evidență anumite domenii de manifestare a semnificațiilor caracteristice obiectelor iconice. Astfel mișcarea camerei de luat vederi, dobândește în fragmentul studiat patru funcții dintre care primele trei descriptive și a patra dramatică. d. Elemente narative că forme ale conținutului semnului/limbajului literar. Una dintre formele esențiale ale conținutului, pe care textul literar o oferă filmului, o constituie narațiunea. e. Elemente semantice, aspecte ale formei expresiei semnului. Transmutarea narațiunii
Creaţia literară şi varianta ei ecranizată. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]
-
gazului de lampă. Exemplele de mai sus, toate din prima parte, înfățișează condiția țăranilor, în opoziție cu cea a moșierilor și arendașilor, urmând ca partea a doua să accentueze acțiunile țăranilor. Se remarcă trecerea de la desenul detaliat, relativ static și descriptiv, surprinzând contrastele în diversitate spațială - la zugrăvirea concentrată, febrilă, a atacurilor și a desfășurării lor temporale. Comparată această compoziție cu cea a Simfoniei destinului lui Beethoven, se pot 5 Șerban Cioculescu, Aspecte literare contemporane (1932-1947), Editura Minerva, București, 1972, p.
„Răscoala”, de Liviu Rebreanu şi „Simfonia nr.5 în do minor op.67”, de Ludwig van Beethoven. Afinităţi posibile. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Carmen Bocăneţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1355]
-
familie. Debutul scriitorului, cu prozele publicate în anii ’40, dintre care unele au alcătuit volumul întâlnirea din pământuri, din 1948, va păstra tăcerea asupra acestor înregistrări ale conștiinței. O gamă de sentimente, de la bucurie, la tristețe și nostalgie, îmbracă modul descriptiv al universului reînviat. Ceea ce surprinde nu este diversitatea, ci patima cu care oamenii, care s-au iubit cândva, ajung să se urască și, mai ales, neputința omului de a se înscrie în imagistica unui cuplu, care să-i dea puterea
„Moromeţii” - cronică de familie sau roman social-istoric?. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Butnaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1382]
-
reală, fiind mascată de subiectivitatea extremă a autorului care creează imagini virtuale. Măștile animaliere aplicate discreditant personajelor nu au, în ansamblu, efecte grotești de felul celor întâlnite în cazul metamorfozelor înspăimântătoare din basme sau din picturile medievale; în schimb, detaliile descriptive sunt șocante și repulsive, provocând cititorului reacții confuze: uluire, râs derizoriu, dezgust. Cu ocazia adunării și dezbaterii “pasirilor și dobitoacelor”, Cantemir selectează malițios doar acele scene și dialoguri care sugerează complicata țesătură de interese din culisele politicii, mârșăvia, calomniile, pâra
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
conservarea rutinei etc. Schimbarea din perspectiva conflictului sociocognitiv se produce în special la nivelul structurilor operatorii și de gândire, elemente esențiale în determinarea comportamentelor contestatare ale individului. Analizând definițiile elaborate, ne dăm seama că majoritatea se încadrează în categoria definițiilor descriptive care includ, dincolo de referirile la schimbare, și caracteristicile planului social determinant, sau pot fi semnificate ca definiții interactive ce prezintă fenomenul schimbării ca rezultantă a implicării indivizilor și contextului social deopotrivă. Opiniile autorilor citați privind conceptul de schimbare și manifestarea
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]