27,244 matches
-
gîndului direct. (Iar regulile de prezentare a dovezilor în domeniul legal exclud ca un martor să recurgă la gestul revoltător de a „spune curții ce gînduri treceau prin mintea acuzatului”.) Consecința acestor predispoziții de bun simț la cititori și la destinatari, sugerează Leech&Short, este că, în timp ce Vorbirea Directă este „normală” pentru redarea vorbirii - cuvintele unui personaj sînt de așteptat să fie redate direct dacă nu există motive pentru a opta pentru alt mod - Gîndirea Indirectă este „normală” ca metodă de
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
mediul fonic de-a lungul canalului vocalo-auditiv, cu toți participanții prezenți în aceeași situație nemijlocită, capabili să se vadă unul pe celălalt și să perceapă trăsăturile paralingvistice nonvocale asociate ale rostirilor, și fiecare asumîndu-și pe rînd rolul de expeditor și destinatar... O mare parte din structura limbilor poate fi explicată pornind de la premisa că acestea s-au dezvoltat pentru comunicare, prin interacțiune directă. Se întîmplă astfel în ceea ce privește deixisul. (Lyons, 1977: 637-8) DIL, după cum putem vedea, se află la o distanță fascinantă
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
și neputință în raport cu violența și absurdul. Romanul este de fapt o scrisoare-jurnal adresată fiicei plecate în urmă cu mulți ani în America, iar acest fapt stabilește o serie de relații aparte între povestitor și cititor - cel din urmă devine implicit destinatarul confesiunii doamnei Curren, dar și martor la întâmplările tragice descrise în carte. Panta descendentă pe care se înscriu evenimentele începe în ziua în care femeia află adevărul despre starea sănătății sale și dezvoltă, într-o simetrie stranie cu noul său
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
lui Vercueil, care, indiferent și distant ca întotdeauna, pare a fi adormit ascultând-o. Colapsul comunicării este cu atât mai evident cu cât dorința ultimă a femeii este aceea de a-i atribui vagabondului rolul mesagerului însărcinat cu predarea scrisorii destinatarului de drept, fiica aflată la mii de kilometri distanță, într-o lume diferită și neimplicată în problemele extreme ale Africii de Sud. "Ce nume neinspirat pentru o țară!" exclamă Elizabeth Curren, mărturisind că "atunci când pășesc pe acest pământ, pe această Africă de
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
de politețe, în general. De exemplu, pentru a evita referirea directă la persoană se utilizează persoana a III-a în locul persoanei a II-a într-o întrebare directă: (104) Ce dorește Măria Sa? Ce dorește domnul? - substantivele Măria Sa și domnul desemnează destinatarul întrebării În general, dacă vrem să ne referim foarte politicos la o persoană evităm pronumele personale lui, ei, în favoarea altor forme, cum ar fi pronumele de politețe dumnealui, dumneaei, pronumele posesiv său, sa: (105) a. doamna profesoară și soțul dumneaei
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Dacă se cumulează diateza aplicativă și diateza pasivă, rezultă structuri care au drept subiect numele unei persoane în beneficiul sau în detrimentul căreia se desfășoară procesul. Din punct de vedere semantico-discursiv, aplicativul semnalează prezența unui complement important, o persoană care constituie destinatarul sau beneficiarul acțiunii sau direcția deplasării (valori prototipice). În limbile bantu, forma aplicativă a verbului marchează și adăugarea complementelor cu valoare instrumentală. În ceea ce privește raportul dintre aplicativ și cauzativ, Creissels (2004a) subliniază că acestea au în comun validarea prezenței unui termen
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
raportul dintre aplicativ și cauzativ, Creissels (2004a) subliniază că acestea au în comun validarea prezenței unui termen sintactic nuclear care nu poate figura ca termen nuclear al construcției de bază a verbului, dar rolul semantic al complementului adăugat este diferit (destinatar, beneficiar, direcție, instrument vs cauză, agent) și că există scenarii istorice conform cărora aplicativul și cauzativul ar avea o sursă comună. 6.3. Există antipasiv în limbile acuzative? Răspunsul la această întrebare depinde foarte mult de accepția dată antipasivului. Părerile
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
confuză și e diagnosticată drept tautism. Universul atins de o asemenea boală este fără ierarhii, încîlcit; comunicarea este ubicuă însă moare prin exces de comunicare: mereu se comunică fără a se ști originea emiterii mesajului și fără a se cunoaște destinatarul; realitățile de gradul II formate de emițători sau realitățile de gradul III formate de către receptori sînt luate realități de gradul I și confundate cu datele brute. E un univers cacofonic, o interminabilă agonie de spirale, o nebunie mută a denigrării
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
o rusticitate extremă se regăsește într-un anumit număr de teorii la nivele diferite de elaborare. Putem să-l reperăm în semiologia structurală și teoria informației. 4. O mașină semiotică Cum se prezintă un mesaj ca să fie primit (înțeles) de destinatar? Fiind stabilit că o comunicare verbală respectă linearitatea mecanică emițător-receptor, întrebarea se pune pentru a ști în ce condiție mesajul emis își poate atinge scopul. Aici intervin deosebirile între univocitate și plurivocitate, codaj și decodaj, conotație și denotație, în sfîrșit
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
în principal la transmiterea și la obținerea semnalelor electronice"39. Behaviorismul "uita" această "nuanță": Humphrey, F.H. Allport, Holt, mai tîrziu Hull, cu sau fără intenție, se înscriu în schema pavloviană a declicului care provoacă o reacție, determinîndu-ne să considerăm că destinatarul este întotdeauna sub controlul emițătorului, ceea ce Ravault numește în mod excelent teza victimizării destinatarului 40. Mai tîrziu, modelul se nuanțează. Între stimul (S) și răspuns (R) intervin filtre: societatea, lumea, cultura sau modurile de producție. Ecrane se strecoară între R
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
Humphrey, F.H. Allport, Holt, mai tîrziu Hull, cu sau fără intenție, se înscriu în schema pavloviană a declicului care provoacă o reacție, determinîndu-ne să considerăm că destinatarul este întotdeauna sub controlul emițătorului, ceea ce Ravault numește în mod excelent teza victimizării destinatarului 40. Mai tîrziu, modelul se nuanțează. Între stimul (S) și răspuns (R) intervin filtre: societatea, lumea, cultura sau modurile de producție. Ecrane se strecoară între R și S. Cibernetica, cu noțiunea de feed-back, complică modelul. La fiecare tur de pistă
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
același timp: cel venind de la A, emițătorul și selecțiile lui C, abstragerile datorate obiectelor de orientare (de la X1 la X-) și abstragerile datorate x-urilor din propriul cîmp senzorial al lui C, mesagerul. Faptul că intermediarul servește ca agent al destinatarului constituie o importantă deplasare a problematicii inițiale, care acorda o pondere exclusivă emițătorului. Dar Westley și MacLean se opresc pe parcurs. Codarea este descrisă de ei ca fiind procesul prin care A și C transformă obiectul inițial: ei dau prin
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
exclusivă emițătorului. Dar Westley și MacLean se opresc pe parcurs. Codarea este descrisă de ei ca fiind procesul prin care A și C transformă obiectul inițial: ei dau prin aceasta o putere de transformare emițătorului, fără a recunoaște aceeași putere destinatarului. Căci ei descriu decodarea ca "procesul prin care destinatarul B interiorizează mesajul". Simplă interiorizare, fără creație. Numai emițătorul este creativ. "Two-step flow communication" Mijloacele de informare nu influențează publicul direct (one-step flow), ci prin intermediul grupurilor sau liderilor care reiau sau
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
parcurs. Codarea este descrisă de ei ca fiind procesul prin care A și C transformă obiectul inițial: ei dau prin aceasta o putere de transformare emițătorului, fără a recunoaște aceeași putere destinatarului. Căci ei descriu decodarea ca "procesul prin care destinatarul B interiorizează mesajul". Simplă interiorizare, fără creație. Numai emițătorul este creativ. "Two-step flow communication" Mijloacele de informare nu influențează publicul direct (one-step flow), ci prin intermediul grupurilor sau liderilor care reiau sau nu mesajul mediilor. Acești lideri de opinie sînt, de
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
vom vedea în evoluția actuală a lui Katz, ar fi naiv să deviem astfel întrebarea. Căci, insistînd atît pe simbolurile cu care sînt de acord liderii și cei care îi ascultă sfîrșim prin a dezvolta analize din ce în ce mai fine ale sociopsihologiei destinatarului. Important este aici numai să notăm acest two-step flow ca o etapă, ca o fisură în vechiul sistem funcționalist, informativ, reprezentativ, al sociologiei americane. În aceste modele, lucrurile rămîn distincte: stimuli, efecte, chiar dacă există uneori interacțiune între cele două, cînd
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
Boală pe care eu am numit-o "tautism" și care va fi descrisă în capitolul al III-lea al acestei cărți. Cu conexionismul nu sîntem încă acolo, dar cîteva manipulări stîngace ar putea să ne conducă acolo... V. Mass-media expresive Destinatarul detronează emițătorul 93 Cele două modele ale lui Barnlund și ale lui Thayer prezintă o ruptură netă în raport cu modelele reprezentative. 1. Modelul lui Barnlund 94 Modelul lui Barnlund este tranzacțional, dar "orientat către destinatar"95. Barnlund exprimă clar ideea că
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
ne conducă acolo... V. Mass-media expresive Destinatarul detronează emițătorul 93 Cele două modele ale lui Barnlund și ale lui Thayer prezintă o ruptură netă în raport cu modelele reprezentative. 1. Modelul lui Barnlund 94 Modelul lui Barnlund este tranzacțional, dar "orientat către destinatar"95. Barnlund exprimă clar ideea că întregul este în mesaj, în cuvintele nespuse pe care el le "cheamă" și, de asemenea, în toată atmosfera în care aceste cuvinte sînt spuse și ascultate. Aceasta este comunicarea. Comunicarea nu este deci reacție
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
făcute din coerciție și seducție. Ele sînt cele care acaparează al doilea mesaj, care devine armă de luptă. Ravault întărește aici al doilea pas al comunicării, care îl domină pe primul 102. 5. Aculturația după Gerbner. În analiza lui Gerbner, destinatarul nu este nici el neutru: el are partea sa în comunicarea mediatică, dar cu condiția expresă să-și exerseze critica pe "sistemul" mesajelor. Există desigur o posibilitate de interpretare critică din partea destinatarului, dar numai dacă el ia cunoștință nu de
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
5. Aculturația după Gerbner. În analiza lui Gerbner, destinatarul nu este nici el neutru: el are partea sa în comunicarea mediatică, dar cu condiția expresă să-și exerseze critica pe "sistemul" mesajelor. Există desigur o posibilitate de interpretare critică din partea destinatarului, dar numai dacă el ia cunoștință nu de un mesaj izolat, ci de ansamblul construcțiilor fictive pe care le oferă programele de televiziune. Structura lor "repetitivă, continuă" -, valul, acel main-stream al comunicărilor eclipsează conținutul cutărui mesaj. Sîntem purtați, în ciuda noastră
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
de baie, cremă pentru bronzat, "vinde" orice parte a acestui ansamblu, chiar dacă ea afișează: "Mergeți în Bahamas". B) Aici fiecare parte este importantă pentru ansamblu și i se substituie ansamblul "funcționează". O mulțime de du-te-vino, bucle și noduri, sistemul-publicitar include destinatarul în anunțul său, și nu numai pe el cu propriile sale dorințe, rătăcind pe suprafața obiectelor fără să se hotărască, dar și diferitele sale dubluri, ipotetice, cărora publicitatea le permite să se exprime. Cineva, de exemplu, va refuza să lenevească
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
condițiile esențiale ale ofertei, respectiv: preț, moneda de plată, condiții de plată, acordînd acționarilor un termen de minimum 45 zile pentru exercitarea dreptului de preemțiune. Termenul de 45 de zile se calculează de la data la care avizarea este primită de destinatar. În cazul în care în interiorul celor 45 de zile nici un acționar nu a exercitat dreptul de preemțiune, conform celor prevăzute mai sus, atunci acționarul cedent poate cesiona acțiunile sale în condițiile menționate în ofertă inițială și care se socotesc minimale
HOTĂRÎRE nr. 1351 din 27 decembrie 1990 privind înfiinţarea Societăţii comerciale pe acţiuni "ROMCONTROL - S.A.". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107450_a_108779]
-
te rog, comunică suma care revine pentru o persoană. Aș vrea să contribuim cu ceva mai mult, că la întâlnirea din 2000 ne vom împuțina. Cu drag, Iliuță și ai lui. Trifești, 16 aprilie 1972 Primită la 21 aprilie(notează destinatarul) Dragă Alecu, Am primit și cea de a doua scrisoare de la tine și mă bucură faptul că persiști în ajungerea prilejului de a ne vedea cu toții, poate pentru ultima dată. Pe de altă parte, întrezăresc din partea ta o descurajare, datorită
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
telefon între 10-20 septembrie și ne va reprograma pentru a ridica mașina. Primiți de la noi și de la ai noștri multă sănătate și urări de bine, Loly și Grigore. Alte două scrisori de la familia Negură, din 28 decembrie 1976, pe care destinatarul face calculul celor primite de la prietenii săi, când 9 scrisori și 28 vederi, când un rotund 40 de scrisori , și alta din 25 februarie 1977, cuprind referiri, ca și până acum, la preocupări zilnice, de la birou sau de acasă pentru
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
nostru, care astăzi a terminat stagiul militar de 9 luni, iar în toamnă va fi student anul I, la electrotehnică. Multă sănătate Doamnei și mulțumire sufletească. Cu toată dragostea, Apostoleanu. Dragă Mânăstireanu, De la Govora, la 13 septembrie 1978, sosea la destinatar o vedere din parc: De pe meleagurile județului Vâlcea, primiți dragi salutări, multă sănătate și toate urările de bine. Cadrul natural deosebit de pitoresc, dar vremea este cu totul neprielnică pentru efectuarea unui tratament balnear serios. În ziua de 25 septembrie plecăm
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Vă urează din toată inima un An Nou, 1983, fericit, în deplină sănătate fizică și sufletească, succese și multe bucurii din partea celor dragi. La mulți ani ! Șt. Vancea. Pe o carte poștală ilustrată, Grădina botanică, Floarea felinar, Iași, fără indicarea destinatarului, Șt. Vancea scrie: „Și la rândul meu vă doresc un An Nou în plină sănătate și nesecată putere de muncă. La mulți ani, 1986!” Pe o carte poștală obișnuită: Iași, 3 IV 1986 Dragă Domnule Mânăstireanu, Vin cu o mare
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]