6,621 matches
-
acest fel, la atenuarea dilemei Între coordonare și autonomia filialei. Un studiu al OCDE efectuat asupra ajustării structurale a Întreprinderilor multinaționale (1985, p. 116) stabilește că gradul de armonie Între obiectivele firmei-mamă și cele ale filialei este unul dintre factorii determinanți ai compatibilității Între coordonare și autonomie. Acțiunea guvernamentalătc "Acțiunea guvernamentală" Acțiunea guvernamentală poate influența strategiile internaționale. Un exemplu clasic Îl constituie obstacolele tarifare, care fac ca Întreprinderile să aibă interes să recurgă la investiții directe În locul exportului pentru aprovizionarea pieței
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
În care numeroase Întreprinderi țin să-și conserve puterea decizională. Dar când riscurile sunt distribuite, firma-mamă poate renunța la o parte din puterea de decizie. Privind În mod izolat, se pare că participarea la capital nu ar fi un factor determinant În autonomia filialei, deoarece creșterea puterii locale În ceea ce privește controlul se produce adeseori În domenii În care influența locală este deja importantă. Exigențele locale În materie de control financiar sau de recrutare de personal În posturi-cheie pot influența delegarea puterii decizionale
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
ale reflecției strategice se rezumă la diagnosticul activităților existente. Dar, Într-o perioadă a schimbărilor, problemele majore ale firmei devin inovația și proiectul creativ. Dacă firma vrea să se lanseze pe noile căi, entuziasmul și spiritul de echipă devin elemente determinante pentru a proceda la experimentări și cercetări, fără a fi rebutate de eșecurile inevitabile. Firmele românești Întâmpină multe alte dificultăți, cum ar fi: 1) greutăți În conceperea produselor simple, fiabile; 2) se acordă puțină atenție procedeelor de fabricație; 3) În
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
ale reflecției strategice se rezumă la diagnosticul activităților existente. Dar, Într-o perioadă a schimbărilor, problemele majore ale firmei devin inovația și proiectul creativ. Dacă firma vrea să se lanseze pe noile căi, entuziasmul și spiritul de echipă devin elemente determinante pentru a proceda la experimentări și cercetări, fără a fi rebutate de eșecurile inevitabile. Centrând posturile de muncă pe o sarcină ușor de Însușit, se caută un anumit tip de flexibilitate care este de preferat pregătirii atente a unui personal
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
60, fiind practic anulate de primul șoc petrolier. Eșecul modelului Ford Edsel, proiectat și realizat pentru clasa de mijloc, și succesul aproape simultan al Volkswagen-ului Beetle au reflectat resegmentarea pieței potrivit „stilurilor de viață”. Venitul nu mai este singurul factor determinant. În plus, fiecare familie americană cumpără două mașini În loc de una. În timp ce marii producători din SUA continuă să-și concentreze atenția asupra populației de peste 55 de ani, tinerii se reorientează spre mașinile fabricate de concurenții japonezi. Acestea au fost proiectate de la
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
constitui într-un exemplu dramatic de persuasiune în urma folosirii principiilor învățării bazate pe schema condiționării. Putem aprecia că, măcar în parte, multe dintre sentimentele pe care le avem, reacțiile pe care le oferim ca răspuns la diferite situații ori chiar determinante ale convingerilor noastre se bazeează pe această schemă a răspunsurilor condiționate. Conform acestui mod de a privi lucrurile, învățarea poate fi lesne asemuită unei schimbări, relativ stabilă, produsă de o experiența anterioară. Pentru a lua un alt exemplu, literatura de
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
de la autoritatea unei erori de traducere la recuperarea tardivă a surselor antice Dar cum a pătruns această figură animalieră în imaginarul și în mitologia europeană? Dinspre Orient, spun unii cercetători 3, dar adevărul este că nu influența Orientului a fost determinantă în impunerea acestui mit în cultura europeană a evului de mijloc, care era interesată de tot ce venea dinspre Răsărit, dar filtra orice noutate atribuindu-i o interpretare creștină. Din cultura antică, spun alți istorici, dar Antichitatea nu cultiva decât
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
vedere al capacității de diferențiere/proliferare. Masa de celule senescente, deși și-a pierdut capacitatea de diferențiere, continuă să fie funcționala pentru o lungă perioadă, chiar dacă la parametri diferiți de celulele tinere. Al doilea grup major de mecanisme, cu efect determinant asupra masei/funcției-celulare, sunt cele responsabile de moartea celulară. Aceasta se produce prin apoptoza și/sau necroză. Necroza este rezultatul unei disfuncții celulare acute, care duce la creșterea rapidă a volumului celulei, ruperea membranei celuare și dispersarea în spațiul extracelular
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
reprezentării bolii, respectiv modul în care pacienții își reprezintă identitatea bolii/simptomelor specifice, cauza acestora, evoluția în timp a bolii, tratamentul și consecințele acestuia. REPREZENTĂRI ALE IDENTITățII BOLII/SIMPTOMELOR Reprezentarea identității simptomelor la persoanele cu diabet poate fi un factor determinant al deciziilor comportamentale ale acestora cu privire la boala lor. Majoritatea pacienților susțin că ei pot să recunoască atât hipoglicemiile (cu manifestări mai evidente), dar și hiperglicemiile. De asemenea, pentru a preveni complicațiile pe termen lung, persoanele cu diabet sunt stimulate/încurajate
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
în care este necesară trecerea unei persoane de la terapia orală la insulinoterapie, pacientul nu resimte anumite simptome specifice ale creșterii glicemiei. În cazul în care luăm în considerare modelul de autoreglare la boală, propus de Leventhal, în care un factor determinant major al comportamentelor în boală este experiențierea unor simptome, atunci rezistența psihologică la insulină ar putea fi explicată tocmai prin lipsa acestor simptome. Există însă unii pacienți care resimt în mod neplăcut creșterile glicemiei, mai ales când acestea sunt de
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
sunt: ereditatea, stresul, soarta sau chiar pedeapsă divină. Dacă vorbim de momentul în care medicul decide și propune persoanei cu 209 diabet tip 2 tratamentul cu insulină, felul în care persoana își reprezintă cauzele acestei situații poate constitui un factor determinant al deciziei acestuia de a urma sau nu indicația medicală. Reprezentări pseudoștiințifice ale cauzei necesității insulinei Una dintre cele mai frecvente reprezentări documentate până în prezent este reprezentarea pseudoștiințifică a necesității tratamentului cu insulină. Aceste reprezentări sunt importante nu atât prin
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
aceasta putând fi o altă explicație pentru rezistența psihologică la insulină. De asemenea, trecerea de la o doză unică la doze multiple poate da de asemenea sentimentul că boala se agravează. Anxietatea legată de administrarea insulinei este un alt factor considerat determinant în rezistența psihologică la insulină. Injectarea zilnică a insulinei, precum și automonitorizarea nivelului glicemiei (acolo unde condițiile financiare o permit) sunt esențiale la pacienții cu diabet insulino-necesitant în 213 vederea menținerii unui control glicemic adecvat, scăzându-se astfel riscul apariției complicațiilor
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
Asta nu mi-ar plăcea deloc, să știți.. (adulți din studiul realizat la Centrul de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, Cluj-Napoca (37) În acest context, reprezentarea insulinoterapiei ca motiv de a atrage oprobiul celor din jur poate fi un factor determinant în aderența la tratament. Unii pacienți își reprezintă cauza pentru care li se indică insulinoterapia ca fiind agravarea bolii. Boala este reprezentată într-o progresie de la "un pic de diabet" la "diabet mai grav, cu insulină." În acest context insulina
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
socioeconomic care favorizează apariția situațiilor de abuz și neglijare a copilului”(Lynch, 1995). în cazul războaielor, al evenimentelor violente din istorie, cu o durată mai îndelungată sau mai scurtă, contextul sau fundalul socioeconomic și politic în care se desfășoară este determinant. Deoarece în violența naturii nu există o intenție răuvoitoare, adeseori se uită manifestările violente ale naturii. Dar acum, violența catastrofelor naturale este favorizată adesea de contextul creat de ignoranța ființei umane cu privire la forțele naturii. Pentru a exemplifica amintesc o „știre
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de risc precum și cei protectivi pot fi desprinși, la diferite nivele ale evenimentului. ̨ n acest model se iau în considerare: a) factori de risc de natură biologică și socială, precum și reziliența; b) genotipul în confruntare cu mediul, în calitate de cadru determinant al factorilor de risc și protecție; c) relațiile reciproce dintre factorii de risc de natură biologică și socială; d) acțiunea determinantă a factorilor de risc asupra manifestărilor de violență; e) interacțiunea dintre factorii de risc având ca efect producerea violenței
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a) factori de risc de natură biologică și socială, precum și reziliența; b) genotipul în confruntare cu mediul, în calitate de cadru determinant al factorilor de risc și protecție; c) relațiile reciproce dintre factorii de risc de natură biologică și socială; d) acțiunea determinantă a factorilor de risc asupra manifestărilor de violență; e) interacțiunea dintre factorii de risc având ca efect producerea violenței; f) acțiunea factorilor de protecție; g) experiența violenței, care acționează la rândul său asupra factorilor de risc și protecție. în continuare
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
având ca țintă tocmai recunoașterea demnității umane, sunt adeseori de o violență intensă, dar remarcată doar de cei din afară cadrului cultural în care se petrece actul violent. Când incriminăm violența, mai ales în cazul violenței în familie, genul este determinant. în anii premergători inițierii legii privind violența domestică în România, au avut loc discuții ample și uneori hilare între politicieni, privind protejarea egală prin lege și servicii de specialitate a femeii și bărbatului. Aceste discuții pierdeau din vedere procentul redus
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
care ar alcătui subculturi violente, chiar dacă în cadrul anumitor categorii demografice factorii predictivi identificați pot fi mai frecvent întâlniți. O nuanțare a teoriei face Flynn (1990), utilizând teoria lui Della Fave (1974) cu privire la cultura sărăciei. Della Fave (1974) identifică aspecte atitudinale determinante și diferențiale la nivelul claselor dezavantajate, astfel: 1. preferința, valorile preferate, ideale, pe care persoana ar dori să le pună în practică dacă circumstanțele i-ar permite; 2. expectanța, valorile pe care persoana se așteaptă să le pună în practică
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
afirmă că explicarea violenței, din perspectiva sănătății și a patologiei, impune relevarea celor trei categorii de factori (biologici, psihologici și sociali) în interacțiunea dintre ei, și nu într-o sumă aritmetică. Dintre factorii cauzali psihologici, ostilitatea apare ca fiind elementul determinant. Variabilele independente semnificative relevate de studiu sunt alcoolul, veniturile familiei, calitatea relațiilor dintre membrii familiei și nivelul de testosteron. Rezultatele obținute în testarea modelului biopsihosocial al violenței domestice sunt confirmate și evidențiate de numeroși cercetători care acordă factorilor sociali ponderea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
este un continuum, de la suferință la fericire. Trăirile emoționale intense, sunt în general, în situații normale de viață, generate în relațiile cu ceilalți. în cazul copiilor, cele mai semnificative persoane cu care copilul se află într-o relație vitală și determinantă, sunt părinții. Cercetările recente demonstrează „”efectele biologice ale relațiilor eșuate, ale atașamentului insecurizant și ale rupturilor multiple, traumatice”(Rubin, Noonan, 2010). Dacă suferința surpă dezvoltarea, deviază realizarea genotipului în fenotip, în schimb, starea de fericire, de confort psihic, asigură dezvoltarea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
5. gravitatea maltratării se evaluează comparativ cu nevoile copilului pentru o dezvoltare sănătoasă; de aceea în evaluarea consecințelor maltratării se ține seama de stadiul de dezvoltare în care se află copilul-victimă. Capacitatea de reflecție și exprimare a copilului sunt factori determinanți în posibilitatea copilului de a face față precum și în succesul intervențiilor reparatorii; 6. maltratarea provoacă suferință fizică și psihică copilului, ceea ce influențează maturizarea și funcționarea neurobiologică a copilului; 7. suferința este de natură fizică și/sau psihologică (umilințe, tristeți, anxietăți
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
părinților lui să-l plaseze în centrul atenției și să-i satisfacă orice dorință. Adaptarea copilului la mediul grădiniței se face tocmai în funcție de rapiditatea cu care descifrează regulile de funcționare a grădiniței și se conformează lor. Nu inteligența este factorul determinant în rapiditatea adaptării la grădiniță, ci tocmai această deprindere de a depista și respecta regulile. O familie de intelectuali, dornici de a fi părinți buni și iubindu-și copilul și simțindu se vinovați că nu-i pot oferi totul, nu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
autonomia copilului Practici de creștere a copilului bazate pe emoții pozitive, sprijin și structurare Coeziune, stabilitate și comunicare constructivă în familie Atașament strâns între frați Bună rețea de sprijin social a familie (rudenii, prieteni, vecini) De altfel, urmărind factorii sociali determinanți în construirea rezilienței copilului, în lista de mai sus, itemii care țin de familie sunt în același timp și factori de reziliență ai familiei. Așadar, dacă ai șansa de a crește într-o familie rezilientă, îți sporesc factorii de protecție
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cumulează și ajunge să epuizeze în timp capacitățile persoanei de a face față (Nutt, Davidson, Zohar, 2001). în reziliență, ca și în traumă, vorbim despre un continuum de sarcini care se cumulează, se compun, și nu doar de evenimente majore determinante. 3.5. Clarificări terminologice adiacente conceptului de reziliență în acest capitol vom lua în discuție modul în care noul concept al rezilienței se relaționează cu concepte cunoscute în domeniul științelor socioumane, cum ar fi: imunitatea organismului; procese și strategii de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
din familie și vecinătate care servesc ca factori-tampon față de influențele negative prezente în mediul imediat de viață al individului”(Stevenson, 1998). Alcătuit din legăturile emoționale orizontale, precum și din conexiunile la distanță (orizontale, verticale sau diagonale), capitalul social este un factor determinant în dezvoltarea și reziliența copilului, un protector semnificativ al sănătății mentale (Almedon, Glandon, 2006). Familia asigură o dublă naștere în lume a copilului: biologică și apoi psihologică (Aubertel, 2000). în construcția psihologică a copilului, capitalul social și lingvistic pe care
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]