3,898 matches
-
vacuola, creând starea de turgescență, stă la originea forței de tracțiune necesară glisărilor și ajustărilor parietale. Vacuola este, În mod paradoxal, În același timp factor de ordin molecular (construcția unui perete coerent, susceptibil de a controla alungirea) și cauză a dezordinii (Întinderea și dispersia rețelei de microfibrile celulozice În prealabil asamblate). Acesta este ansamblul care permite o creștere celulară orientată. Vacuola este comparabilă cu un stomac În măsura În care, conținând enzime digestive, ea degradează substraturile macromoleculare (sechestrare lizozomală) și le transformă În produși
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
vacuolară pentru a diminua propria sa digestibilitate față de consumatori. Plante furajere precum trifoiul și lucerna conțin În vacuolele lor compuși care se Înrudesc cu pigmenții flavonici, mimează acțiunea hormonilor steroidieni și pot antrena, plecând de la un anumit prag, dezordini ale reproducerii erbivorelor (este vorba de genesteina din vacuolele unor leguminoase, care provoacă sterilitatea femelelor la oi). Toate aceste substanțe și exemple arată că un ansamblu de „deșeuri” vacuolare participă În realitate la competiția speciilor și intervin În selecția naturală
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
al drepturilor omului) se cere apreciat sub specie ambiguitas și a contrario"474. Situația descrisă este aceea în care toate sistemele sunt lipsite de sens și consistență, dar cu toate acestea continuă să se prolifereze în toate direcțiile, într-o "dezordine metastatică". Această descriere corespunde momentului postmodernității, care, venind după "orgia" modernității (în care s-a ajuns la un maximum în toate domeniile), se confruntă cu o profundă indeterminare, cu pierderea specificității și cu indistincția valorilor 475. Baudrillard schițează astfel o
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
ea "comite" un tip special de sfidare adusă adevărului instituit și argumentelor sale. Seducția nu poate fi legată de ideea progresului, ea nu este lineară și nu cunoaște evoluția, deoarece este fulgurantă, lipsită de putința cumulării, aducând în prim plan dezordinea și dezarticularea. Din punct de vedere etimologic, se-ducere se opune verbului pro-ducere: se-ducere deține sensul de "a îndepărta", "a sustrage", "a lua deoparte", "a trage la sine", pe când pro-ducere are accepțiunea de "a scoate la lumină", "a face
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
în concepția lui Baudrillard, seducția deturnează funcționarea normală a semnelor, supralicitându-le și făcându-le să intre în derivă, "căci ea operează o deplasare a polilor. Orice discurs trebuie să aibă întotdeauna drept axiomă coerența, iar seducția aduce înăuntrul lui dezordinea [...] În sens mult mai larg, seducția este o sfidare care dejoacă toate puterile, în măsura în care introduce indeterminarea, hazardul, aleatorul, ludicul. Seducția reabilitează aparența"554. Această relație dintre seducție și manipularea aparențelor a fost sesizată și de Lionel Bellenger, care notează că
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Elia, fratele Petru Cattani, fratele Cezar - cel pe care fratele Elia, în calitate de ministru al Siriei, îl primise în Ordin, cum am menționat anterior - și pe alți frați, s-a întors în Italia. Iar aici, după ce a înțeles mai bine cauzele dezordinilor, nu s-a dus la agitatori, ci la domnul papă Honoriu. Stătea așadar părintele cu mare umilință în atriul domnului papă, neîndrăznind să bată la ușa unui așa mare principe, și aștepta cu răbdare ca acesta să iasă întâmplător. Iar
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
călători pe autostrada M4 de la Dublin către Galway, vă vor Întâmpina pe drum indicatoare care spun „Păstrați Irlanda curată”. Pe mine Întotdeauna mă amuză. Cuvântul curat mă duce cu gândul la o mamă care Își avertizează copilul să nu facă dezordine În cameră. Totuși, importanța curățeniei este Înțeleasă de orice adult din Irlanda. Impresiile se formează rapid, deseori În legătură cu nimicuri și, de vreme ce Autoritatea Irlandeză de Dezvoltare Încearcă să atragă diferite companii să se stabilească În Irlanda, ei Înțeleg importanța afișării celei
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
persoana mea de contact, care m-a condus spre capătul culoarului (petele de pe covoare se Înmulțeau), Într-o sală de conferințe. Înainte să-mi pun servieta pe masă, gazda mea a trebuit să curețe rămășițele ultimelor ședințe ținute acolo. „Scuzați dezordinea”, a spus bărbatul, adunând câteva cești de cafea și o gogoașă cu gem mâncată pe jumătate. Pe masă a rămas scrumiera plină cu vârf. Scaunele din jurul mesei de conferințe erau acoperite de firimituri. Tablourile de pe perete parcă fuseseră agățate acolo
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
creator și nesațiul tulbură confesiunea lirică. Discursul cuprinde, În fapt, mai multe discursuri. După 1840, cînd psihologia romantică pătrunde mai adînc, poetul Începe să sufere de ceea ce s-a numit sentimentul incompletitudinii, dar, În aceeași măsură, suferă de teama de dezordine În lumea fizică și morală. Haosul Îi provoacă viziuni negre. LÎngă senzația de asfixie și dorința de expansiune stă, mereu, un treaz sentiment al ordinei, stă voința (la Grigore Alexandrescu, Heliade, mai ales) de a Împăca elementele „În sfadă”. Fantezia
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
este cea mai puternică. De oriunde ar porni, Heliade ajunge la judecata etică. Manifestă o disponibilitate totală, gîndul lui fiind că poezia poate transforma orice obiect Într-un subiect de poezie. Are, În același timp, o teamă aproape patologică de dezordine, deși, cercetîndu-i poemele, vedem că haosul este elementul lor cel mai fertil. Seducția pe care o arată față de forțele dezlănțuite ale universului este serios concurată de frica de „dezmădulare” a universului. Față de obiectul liric, Heliade arată o impetuozitate, un nesapu
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cresc, se variază Și, din munte-n munte, trec, se repetează...” Repetițiile, simetriile, acumulările indică o figură retorică (ce va fi dominantă În Basme). Ea se bazează, aș zice, pe un evident gust al vălmășagului, pe o sensibilitate la frenezia dezordinii. În Florile Bosforului universul este Închis, lucrurile parazitează. În Basme fantezia fabrică un univers „turburos”, demonic, stăpînit de forțe misterioase. Să cităm pe drept celebrul blestem al babei din balada Mihnea și baba: „Oriunde vei merge să calci, o, tirane
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Întîi grandoarea, amplitudinea proporțiilor: prăpastia este adîncă, mugetul lung, sălbatic, grozav, clocotul apei izbite de stînci provoacă o detunare cruntă. Valurile se sparg În aer și stropii scot scîntei. În sensibilitatea veselului Alecsandri apare un sentiment obscur: sentimentul măreției În dezordinea naturii (tema vîrtejului, a dizlocării, a haosului zgomotos). Sublimul Își trage acum izvoarele din spectacolul unui relief abia ieșit din fierberea geologică. Manifestă Alecsandri un atașament special pentru asemenea peisaje? Sfîrșitul tabloului citat arată că sublimul În sălbăticie nu ține
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
sublimul În sălbăticie nu ține mult. „Sublim, sublim spectacol!”, dar ochiul caută reliefuri mai odihnitoare și le află numaidecît. La marginea pînzei se deschide „cursul pacinic” al rîului și, odată cu el, securizantul spațiu lin. Alecsandri nu stăruie În viitoarea materiei, dezordinea contrazice simțul lui de stabilitate. Elementele materiale revin, după o fază de criză, la formele de sublim liniștit, maiestos. Umplînd abisul, Rinul redevine un „gigantic nepăsător”. Alecsandri nu poate trăi prea mult cu sentimentul catastrofei. Natura este frumoasă Îndeosebi În
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
CÎți lei, pardosi, căprioare, cerbi cu coarnele de aur Cuiburi de privighitoare, cuiburi scumpe de balaur, Frunzi și fructe, umbra dulce și codreana armonie...”, pentru ca, peste cîteva versuri, decorul să se schimbe și pe scena imensă a naturii să apară dezordinea, terifiantul, furia oarbă, personificate de Sfarmă-Piatră și Strîmbă-Lemne, genii ale distrugerii. Furia lasă În urma ei un tablou măreț și Înspăimîntător: „Atunci lumea Îngrozită crezu că-i peri norocul!... Sfarmă-Peatră cu largi păsuri calcă munte după munte, Trece rîuri fără poduri
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
penetrație lentă, o supunere progresivă a lucrurilor. Scrisul nu cunoaște praguri. Căminul: spațiul securizant. Cabinetul și tabieturile scriitorului. Gustul pentru panoramele armonioase. Pastelul exotic, gustul „depărtării”. Tabloul, scena din natură și figurile spectaculosului așezat. Parnasianismul lui Alecsandri. Sentimentul măreției În dezordine (Căderea Rinului). Un grandios tablou de Întunecimi sublime (Grui-SÎnger). O imagine a labirintului: „codrul fără viață”. Peisajele paricidului. Lunca și figura beatitudinii. CÎmpia și reveria pustietății. O țară imaginară. Pastelurile: o reverie pietrifiantă, o poetică a imobilității. Peisajul feeric: reveria
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
final s-au prezentat următoarele materiale: caracterizarea vremii lista floristică și caracterizarea florei lista faunistică și caracterizarea faunei adaptările întâlnite la plante și animale, cu exemple caracterizarea biotopului Grupele de elevi vor realiza aplicațiile pe rând pentru a nu exista dezordine, deoarece trebuie respectată liniștea relativă din pădure, absolut necesară observării animalelor. Botaniștii notează speciile întâlnite în stratul ierbos, stratul arbuștilor și cel al arborilor, vor colecta plantele necunoscute ierborizându-le. Vor observa speciile amentifere Carpinus betulus (carpenul), Fagus silvatica (fagul), Querqus
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
până acum, arată Încă lipsuri În ce privește puterea lor educativă. (Ă). Povestirea În versuri a lui Pancu-Iași este o satiră reușită, plină de humor, la adresa copiilor care-și pierd timpul de pomană. Micii ei cititori vor fi râs cu poftă de dezordinea lui Nicu (Ă). Dar când vor fi vrut să nu-i semene ci să-nvețe din purtările celuilalt erou al povestirii, Sandu (Ă). nu prea au avut cum, căci autorul trece foarte grăbit tocmai peste partea cea mai importantă. (Ă
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Drum fără pulbere ni se arată că acțiunea dușmanilor Canalului este În mod inevitabil sortită Înfrângerii. Unul după altul, firele sabotajului țesut de Mateica, pe șantier, sunt rupte. Cozile de topor aduse de el pentru a sabota și a provoca dezordini și nemulțumiri printre muncitori sunt descoperite și Înlăturate. Mateica e mereu mai singur, mai izolat. (Ă). Care sunt Însă cauzele Înfrângerii dușmanilor canalului? Nu e vorba de o serie de măsuri polițenești luate de sus. Mateica la fel ca și
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
izbește adesea puterea regelă: clasele populare, strivite sub impozite și temîndu-se de o nouă presiune fiscală, își găsesc aliați printre notabilii locali, amenințați în privilegiile lor și în puterile lor tradiționale. E adevărat că de îndată ce agitația populară se transformă în dezordine, acești notabili se desolidarizează de aliații lor din ajun și se alătură regelui, garant al ordinii publice. 17. Domnia personală a lui Ludovic al XIV-lea (1661-1715) Ludovic al XIV-lea își exercită puterea personală începînd din 1661. El se
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
două părți văd în concordat atîtea avantaje încît Pius al VII-lea închide ochii în legătură cu *articolele organice pe care Bonaparte le adaugă unilateral pentru a-i calma pe foștii revoluționari pe care atîtea "capucinade" îi exasperează. Pentru a ieși din dezordinea sistemelor juridice provenite de la monarhie și de la Republică, se face o sinteză care să răspundă mentalității momentului și voinței Primului Consul: Codul civil al francezilor, ale cărui 2281 de articole publicate în 1804 afirmă sfîrșitul privilegiilor, deplina recunoaștere a dreptului
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
iunie, eșec al tentativei generalului Weygand (care l-a înlocuit pe Gamelin la 19 mai) pentru a susține frontul de la Somme la Aisne de la 5 la 11 iunie, intrarea la 10 iunie a Italiei în război alături de Germania, retragerea în dezordine în mijlocul exodului populațiilor civile: într-o lună, armata franceză, considerată după 1918 drept prima în Europa, se prăbușește. La 10 iunie, guvernul se mută la Tours, apoi la Bordeaux. Paul Reynaud procedează la remanieri succesive, de la care speră să obțină
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de speranță și îndrăzneală. Vai, prieteni, multe balene înaripate și mulți alde Derick mai sînt pe lumea asta! Capitolul LXXXI ONOAREA ȘI GLORIA VÎNĂTORILOR DE BALENE Există unele îndeletniciri, în care metoda de lucru cea mai potrivită pare să fie dezordinea, o dezordine meticuloasă. Pe măsură ce intru mai adînc în acest subiect al vînătorii de balene și-mi aduc cercetările mai aproape de înseși izvoarele ei, mă impresionează tot mai mult marea ei noblețe și vechime; îndeosebi cînd constat că atîția eroi și
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
și îndrăzneală. Vai, prieteni, multe balene înaripate și mulți alde Derick mai sînt pe lumea asta! Capitolul LXXXI ONOAREA ȘI GLORIA VÎNĂTORILOR DE BALENE Există unele îndeletniciri, în care metoda de lucru cea mai potrivită pare să fie dezordinea, o dezordine meticuloasă. Pe măsură ce intru mai adînc în acest subiect al vînătorii de balene și-mi aduc cercetările mai aproape de înseși izvoarele ei, mă impresionează tot mai mult marea ei noblețe și vechime; îndeosebi cînd constat că atîția eroi și semizei, atîția
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
informații, în mod organizat, prin documente (standarde) prestabilite, dar și pe canale cum ar fi: * reclamațiile și sesizările beneficiarului; * concluziile unor analize; * rezultatele probelor periodice de tip. Aceste din urmă informații au în general o doză de incertitudine și de dezordine organizatorică care le conferă un caracter nedeterminativ în cadrul unui sistem informațional. În domeniul calității, informațiile au trei sensuri: * sensul sintetic, reprezentat prin date (cifre, litere etc.); * sensul semantic, reprezentat prin semnificațiile derivate din date; * sensul pragmatic, reprezentat prin efectul produs
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3151]
-
voința umană, dar o colaborare în care omul să fie primul care acționează. Harul divin a fost oferit liber tuturor celor ce l-au dorit. Însă poate intra cu dificultate în sufletul uman din cauza barierei patimilor și viciilor precum învălmășeala (dezordine,harababură) din suflet face omul aproape incapabli să dorească ajutorul lui Dumnezeu. Așadar eliminând păcatele, va fi posibilă revărsarea harului”. Această idee este întâlnită, explicit sau implicit, în toate sursele din deșertul egiptean. Cartea a XII-a a Așezămintelor mănăstirești
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]