4,878 matches
-
reușeam să mă eliberez de obsesia Exilului românesc, de problemele României încătușate. Astăzi, odată cu sfârșitul comunismului și cu integrarea noastră profundă și firească în viața pe care o ducem în Franța, perspectiva s-a schimbat, timpul angajării și al acțiunilor dictate de evenimente s-a îndepărtat de mine. În schimb, nimic nu va putea șterge amintirea anilor ’50. Românii numesc acești ani „obsedantul deceniu“, pentru că au marcat marea cotitură făcută de istorie, momentul asfințitului, când trecutul nu dispăruse încă de tot
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
era însoțită de un verdict subînțeles: „Pleacă și uită!“ Orice plecare avea șansa de a deveni depărtare, adio... Cel care alegea, mai întâi în taină, în adâncul sufletului, despărțirea definitivă făcea în felul său și în circumstanțe proprii o alegere dictată de o dezamăgire existențială. La refugiatul plecat înainte de 1989, o revoltă surdă preceda somația de a nu se mai întoarce, de a părăsi totul, deseori o familie, locuri, legături de prietenie, uneori o viață ajunsă la jumătate de drum, o
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
ținut până la sfârșit dacă procesul nu s-ar fi terminat ca o lovitură de pumn ce trebuia să ne readucă la realitate. Eram judecați de o nouă formă de legalitate, în virtutea căreia o putere arbitrară își oferea dreptul de a dicta ce voia justiției. Dreptatea este justiția poporului! Așa am făcut cunoștință cu această nouă concepție despre justiție, afișată pe o pânză roșie, deasupra capului procurorului general Petrescu, care ne judeca. Aveam să recitesc această formulă în circumstanțe asemănătoare, în 1959
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
țară, Franța. Tot tovarășilor din Partidul Comunist Francez li se datorează retușările aduse imaginii Franței în România, pe vremea erei staliniste. Influența considerabilă a culturii franceze s-a prăbușit în același timp cu cultura română, în hecatomba inaugurată de reformele dictate de Jdanov, sosit în persoană la București pentru aceasta. Între închiderea școlilor franceze și sfârșitul libertății culturale în România (1947-1948) a 63 fost mai mult decât o paralelă: a fost un uriaș și veritabil simbol al rupturii cu Occidentul, care
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
mi trecea prin cap. Dacă cineva mi-ar fi sugerat să mă duc și să vorbesc cu un străin întâlnit, să zicem, pe stradă aș fi zis că-i nebun. Eram condiționați de frică, deja normalizați, acționam în funcție de ceea ce ne dicta sistemul, adică tăceam. Trăiam adânciți în preocupările noastre imediate: munca și aprovizionarea. În momentele libere, făceam abstracție de realitate, evadam. Învățaserăm să ne lăsăm încadrați într-o anumită formă de viață, sub un călcâi invizibil. Ne petreceam o grămadă de
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
selectiv al jurnalistului este explicat prin raportarea la trăsăturile sale caracteristice, individuale ori profesionale; * orizontul teoretic, în care accentul cade pe aspectele instituționale (caracterul instituțional al știrilor); * orizontul teoretic, în care se apelează la valoarea știrilor, considerându-se că evenimentele dictează cu adevărat importanța și selecția știrilor; * orizontul teoretic, al relațiilor complexe dintre mass-media și societate. Pentru Gans, jurnalismul are puterea de a face din fapte știri. Studiile sale referitoare la criteriile de selecție a știrilor în activitatea redacțională de la CBS
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
înșiși presiunea de a face audiență, de a nu pierde competiția cu celelalte instituții media. Așa cum au remarcat recent anumiți autori, vorbind despre jurnalismul autohton, "emisiunile fără o dimensiune a scandalului, a senzaționalului sunt sortite audiențelor nesemnificative [...] punctele de audiență dictează formatul și conținutul emisiunilor" (Corbu și Boțan, 2011: 147). O dovadă vine chiar din interiorul sistemului, jurnalistul Radu Tudor (jurnalist Antena 3) confirmând existența unei "dictaturi" a rating-ului: "În funcție de ce vezi că face audiență, mergi în continuare, altfel nu
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
care aparțin unor câmpuri semantice variate, mai vechi sau mai recente, precum și elemente ale lexicului altor domenii de cunoaștere și comunicare, în special din cel economic, administrativ, juridic și tehnic. Circulația lor în domeniul politic este efemeră și conjuncturală, fiind dictată de rațiuni contextuale ale comunicării politice, iar utilizarea este marcată adesea de ambiguitate semantică. În general, trecerea unui cuvânt dintr-un domeniu în altul al cunoașterii și comunicării antrenează modificări ale acestuia la nivel semantic. Mutațiile pot fi explicite, prin
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
tipul grafului semiotic, și cele prea restrânse, de genul celor diadice sau triadice, se poate soluționa prin raportare la specificul obiectului de cercetare și prin flexibilizarea reprezentărilor situaționale, în funcție de finalitățile demersului analitic. Opțiunea metodologică pentru un model sau altul este dictată de natura materialului supus analizei, de obiectivele cercetării, de interesul pentru dimensiunea structurală sau funcțională a procesului semiotic analizat și, nu în ultimul rând, de gradul de relevanță a unui instrument sau a altuia, prin raportare la situația de comunicare
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
inductivă, deductivă sau abductivă) și o componentă argumentativă A (vizând atingerea obiectivelor jurnalistului). Pe lângă cele patru componente, limbajul politic eminescian înregistrează o accentuată dimensiune evaluativă E, exprimând atitudinea jurnalistului față de realitățile prezentate. Predilecția pentru o schemă textuală sau alta este dictată de finalitățile demersului analitic și de specificul problematicii abordate de jurnalist. Ponderea componentei argumentative în structura limbajului politic își pune amprenta asupra gramaticii textuale, a organizării sintactice și, implicit, asupra semanticii și pragmaticii discursive. Gradul de coeziune a articolelor, tipologia
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
părăsește"400. 5.2.3. Categorii semantice Valorificând codul limbii române din cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, Eminescu pune în circulație semnificații relativ "fixe", dar sensul cuvintelor și frazelor pe care le utilizează jurnalistul este dictat de datele situației de exprimare și de profilul publicului căruia se adresează. În acest sens, Emile Benveniste 401 subliniază că orice enunț, chiar dacă se bazează pe folosirea acelorași elemente lingvistice, reprezintă o acțiune singulară, care aparține cuiva, este inițiată într-
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
în corpul articolelor. Adresându-se unui public eterogen, care dispune de competențe variate de decodare a mesajului jurnalistic, ținând de niveluri distincte de educație lingvistică și politică, limbajul eminescian denotă selecția atentă a mijloacelor de exprimare. Alegerea modalităților discursive este dictată în primul rând de nivelul de accesibilitate al acestora: din acest punct de vedere, distingem în cadrul publicisticii eminesciene două tipuri de texte, specializate (studii, analize economice, expunerea unor teorii politice ș.a.) și vulgarizatoare (note informative, prezentări ale ședințelor din Parlament
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
pleacă de la Comitetul de salvare publică și de la cei doisprezece membri ai săi: el este ajutat de Comitetul de siguranță generală cu brațul său înarmat, Tribunalul revoluționar și, în provincie, prin agenții naționali și prin reprezentanții în misiune. El își dictează legea Convenției, unde se impun montagnarzii, se sprijină pe Clubul iacobinilor și pe societățile populare și poate deci lua măsurile cele mai nemiloase. Se adîncește prăpastia de sînge care separă Republica de Vechiul Regim, condamnîndu-l pe Ludovic al XVI-lea
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
adoptată de Napoleon al III-lea, cu ocazia semnării tratatului franco-englez în 1860. După pierderea acestor susțineri, Imperiul este constrîns să caute noi susținători. El se îndreaptă către mica burghezie și către muncitori. Fie că această nouă politică a fost dictată împăratului de împrejurări, fie că ea a fost dorită chiar de Napoleon al III-lea fidel luptelor sale anterioare pentru libertate -, nu este mai puțin adevărat că anul 1860, triumf aparent al Imperiului autoritar, este la începutul unei evoluții liberale
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
nu înțeleg ca guvernul, care este însărcinat să vegheze asupra legilor, să nu aibă aici un rol, ca guvernul, care este compus din cetățeni, să nu aibă o opinie: mă limitez la a spune că el nu trebuie să poată dicta alegerea și să-și impună voința în alegeri. Iată ce numesc eu libertate electorală. În sfîrșit domnilor, aceasta nu este totul. Cînd acești aleși sînt aici mandatari ai opiniei publice, însărcinați să o exprime, trebuie ca ei să se bucure
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
supra pericolului unei mordansări prelungite. Substratul pe care acidul acționează, este extrem de complex și variază structural și componistic destul de mult chiar și în cadrul aceluiaș dinte, de la situs la situs. Astfel, gradul de mineralizare al smaltului, care ar trebui să dicteze durată mordansării acide a acestuia, este foarte dificil de stabilit clinic. Criteriul clinic de albire și pierdere a luciului care stabilește corectitudinea mordansării, este extrem de relativ și poate duce la demineralizări excesive sau insuficiente care irită pulpa sau fac ineficientă
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
naivă cu arta bolnavilor psihic, cu arta psihopaților. Spre deosebire de artistul naiv, care pornește conștient În actul său de creație, stăpînește și dirijează narațiunea urmărind un anumit scop bine determinat dinainte, la psihopați pornirea către actul artistic nu este conștientă ci dictată de un impuls venit dinafara conștiinței sale, el acționînd similar unui “posedat” care execută sub comanda unei “forțe străine”. Psihopatul deci nu este un creator, el nefiind la originea creației sale și neputînd repeta actul de creație decît dacă va
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
această poezie, care îi oferea un nesfârșit izvor de autocunoaștere. Acea „curgere” a poeziei sale se regăsește și sub aspectul structurii formale, se remarcă tipul de frazare de mare fluență, trecerea unei fraze dintr-un vers în altul fără opriri dictate de nevoile versificației. Fraza are un fel caracteristic de a numi direct și abrupt lucrurile, de a intra repede în subiect, cu un aer firesc de intimitate cu lumea. Multe versuri pot fi luate drept sintagme, fragmente ale vorbirii curente
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
procesul surprins în plină desfășurare. Există o dezlănțuire de replici, frânturi neterminate dintr-un dialog cu sine, cu ceilalți, adevărate valuri de cuvinte născute să rămână împreună. Forța formativă există în interiorul operei lui Labiș și nu în exteriorul ei, ea dictează, se constituie pe măsură ce actul de creație are loc. La început, poeziile sunt scrise cu sentimentul unei libertăți de opțiune inepuizabile. Odată scrise, autorul e obligat să continue, să exploreze. Determinarea este acționată din interior, compusă din suma unor atitudini, cuvinte
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
aurit" și respinge orice cauză pentru a crede că o astfel de expresie are vre-un anumit fel de existență. Se consideră că Russell și-a exprimat cel mai bine punctele de vedere atunci când a afirmat "nu lăsați gramatica să dicteze ontologiei"; gramatica nu trebuie lăsată să guverneze vederile și perspectivele noastre despre ceea ce există 180. Deși unii filosifi au atribuit existență obiectelor sau ființelor este clar că acest tip de existență trebuie tratată distinct față de existența obiectelor sau ființelor reale
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
cu entropie joasă. În al doilea rând, procesul natural se desfășoară conform unei legități naturale, independentă de voința omului, pe câtă vreme procesul economic se desfășoară tocmai datorită intervenției conștiente a omului. Care este rațiunea de a realiza procesul economic ? Ea este dictată de necesitatea creșterii calității vieții umane. Etapa intermediară, de reducere a entropiei materiei prime, rezultă din faptul că entropia joasă este o condiție necesară pentru ca un lucru să posede valoare. Dar această condiție nu este suficientă. Relația dintre valoarea economică
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
cu entropie joasă. În al doilea rând, procesul natural se desfășoară conform unei legități naturale, independentă de voința omului, pe câtă vreme procesul economic se desfășoară tocmai datorită intervenției conștiente a omului. Care este rațiunea de a realiza procesul economic ? Ea este dictată de necesitatea creșterii calității vieții umane. Etapa intermediară, de reducere a entropiei materiei prime, rezultă din faptul că entropia joasă este o condiție necesară pentru ca un lucru să posede valoare. Dar această condiție nu este suficientă. Relația dintre valoarea economică
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
unități suficient de mici și simple, secvențe, pași, astfel Încât studentul să poată Înțelege și răspunde corect, cu o probabilitate cât mai mare la Întrebările respective; c. principiul progresului riguros gradat, care cere ca secvențele să se succeadă În ordinea logică dictată de specificul materiei, ordine crescândă sub aspectul complexității, asigurându-se totodată accesibilitatea ansamblului cunoștințelor chiar și pentru studenți mai slab dotați; d. principiul răspunsurilor corecte, potrivit căruia nu se trece la secvența următoare decât după ce s-a răspuns corect la
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
unități suficient de mici și simple, secvențe, pași, astfel Încât studentul să poată Înțelege și răspunde corect, cu o probabilitate cât mai mare la Întrebările respective; c. principiul progresului riguros gradat, care cere ca secvențele să se succeadă În ordinea logică dictată de specificul materiei, ordine crescândă sub aspectul complexității, asigurându-se totodată accesibilitatea ansamblului cunoștințelor chiar și pentru studenți mai slab dotați; d. principiul răspunsurilor corecte, potrivit căruia nu se trece la secvența următoare decât după ce s-a răspuns corect la
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
cu minte ageră și memorie excelentă, așa că numai rareori nu găsesc ce caută. Îți place stilul cal sic, te simți mai bine în haine sport sau ețti adepta hainelor extravagante? Oricum ar fi, te îmbraci așa cum, de fapt. Ți-au “dictat” stelele la nașterea ta. Berbec - este cel care dă notă modei. Iubește roșul sau notele de bronz și, de fiecare dată, alege nota elegantă, puțin nonconformistă Taur - se conduce numai după propiile principii. Este convins că haina face pe om
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]