133,326 matches
-
persoane fizice, existenți, se aflau mai mulți oameni de afaceri. Linii și instalații telegrafice La sfârșitul secolului al XIX-lea, teritoriul județului era străbătut de câteva linii telegrafice importante: Fălticeni-PașcaniRomanBacău-Focșani-Buzău-București și Pașcani-Tg. Neamț-Piatra Neamț-Bacău; FălticeniDolhasca-Pașcani și FălticeniBroșteni. O linie telegrafică, directă, terminată la 31 decembrie 1898, lega București cu Berlin, prin Burdujeni. De asemenea, pe calea ferată erau în funcțiune liniile telegrafice: RomanPașcani-Heci Lespezi-Dolhasca; Iași-RuginoasaPașcani-Heci Lespezi-Dolhasca și BotoșaniLiteniDolhasca. Toate aveau legătură cu linia telegrafică Fălticeni-Dolhasca. Liniile telegrafice: Fălticeni-București și Pașcani-Bacău, erau
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
liniile telegrafice: RomanPașcani-Heci Lespezi-Dolhasca; Iași-RuginoasaPașcani-Heci Lespezi-Dolhasca și BotoșaniLiteniDolhasca. Toate aveau legătură cu linia telegrafică Fălticeni-Dolhasca. Liniile telegrafice: Fălticeni-București și Pașcani-Bacău, erau considerate, înainte de anul 1876, printre cele principale din țară. Linia telegrafică Fălticeni-București, era singura care asigura pe atunci, schimburi directe de mesaje cu cele mai multe orașe din țară. Pe distanța Fălticeni-Dolhasca, linia telegrafică era deseori vandalizată. Se furau stâlpi, sârmă, se spărgeau izolatori și cu toate că primarii comunelor erau, în conformitate cu prevederile legii telegrafo-poștală, răspunzători pentru “orice furturi sau stricăciuni”, nu organizau supravegherea
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
telegramelor și a telegramelor mandat era asigurată permanent. La telegraf s-a lucrat în trei schimburi, până prin anul 1940, iar alți doi salariați, cunoscători ai aparatului Morse, puteau fi folosiți în perioadele cu trafic intens. Oficiul Fălticeni era în cartare directă cu birourile poștale ambulante de pe linia principală. Schimburile de expediții se efectuau în stația CFR Dolhasca. De la Fălticeni la Dolhasca și invers, sacii cu corespondență și obiectele de mesagerii, se transportau pe calea ferată printr-un vagon poștal, care circula
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
în perioadele imediat următoare au condus la apariția unor noi unități de telefonie în întreaga țară. Chiar de la început au luat ființă servicii telefonice(SART) la Fălticeni, Pașcani Târg, Pașcani Gară, Lespezi și Mălini. Oficiul Telefonic Fălticeni avea atunci circuite directe, fizice obișnuite, cu Pașcani, Tg. Neamț(prin Boroaia), Mălini și Suceava, iar Oficiul Telefonic Pașcani, avea circuite telefonice asemănătoare cu Lespezi, Tg. Neamț, Tg. Frumos, Fălticeni, Roman(prin Mircești) și Suceava(prin Liteni). Alte circuite fizice, putând servi și la
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Rotopănești, Slatina și Șoldănești) și 7 circumscripții poștale rurale, cât și pentru formarea unui oficiu specializat de poștă rurală, luânduse în considerare și tendința de înlocuire a mijloacelor de transport hipo cu auto, precum și posibilitatea subordonării punctelor exterioare din zonă direct acestui oficiu. Dezvoltarea economico socială a orașului Fălticeni a creat condiții pentru creșterea ponderii și importanței serviciilor de poștă și telecomunicații. Numai într-un singur an, 1985, din raza orașului s-au expediat peste 400 mii bucăți obiecte de corespondență
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
înființate la 1 martie 1996. Județele Botoșani, Suceava, Neamț, Vaslui și Iași au intrat în competența DRP Iași. La aceeași dată și-au încetat activitatea Direcțiile de Poștă. Toate Oficiile Teritoriale, înființate la 1 octombrie 1995, au trecut în subordinea directă a Direcțiilor Regionale de Poștă. Oficiile Teritoriale Fălticeni, Suceava, Gura Humorului, Câmpulung, Vatra Dornei și Rădăuți au trecut la DRP Iași. La 1 august 1998, RAPR s-a transformat în Compania Națională Poșta Română. În anul 2000, s-a pus
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
în momentul în care cititorul va avea în fața lui, dacă nu întreaga operă, măcar elemente de reper din fiecare disciplină, va putea judeca asupra situării exacte a pozițiilor profesorului și discerne între ceea ce este corespondență tematică și ceea ce este influență directă. Când cei ce editează astăzi cursurile lui Nae Ionescu vor fi aduși a scrie despre ele, vor arăta poate - în legătură și cu adnotările și lucrările ce vor afla în biblioteca profesorului - literatura pe care o va fi folosit pentru
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
succint comentariu la un citat din Wiliam James, înclinația spre pesimism, în timp ce Nae Ionescu se oprește pe larg asupra pesimismului, comparând modul în care el se manifestă în buddhism și creștinism. În cel de-al doilea caz: definirea imanentismului, relația directă om-Dumnezeu și optimismul inerent. Aici Nae Ionescu este foarte succint, spre deosebire de Underhill, care se dilată pe multe pagini. Chestiune de înclinație personală. E adevărat că Nae folosește ilustrația deus- theos pentru cuplul emanatism-imanentism, la fel ca autoarea engleză. Totuși, aceasta
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
Metafizic și științific, una (nr. 7) din prelegerea a VIII a, Scolastica, principiu dizolvant al metafizicii și una (nr. 5) din prelegerea a IX-a, Structurile ca esență a realității. Ele fac parte dintr un discurs care nu are legătură directă cu Introduction à la métaphysique sau cu ceea ce desfășoară Chevalier în paginile de unde au fost luate paralelele lor (pp. 77-86). Cu toate acestea, Marta Petreu susține că Nae Ionescu își face, pe seama lui Bergson, „nucleul cursului“ (sic !). O afirmație pe
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
duce la Încălcarea obligațiilor din contractul individual de muncă, normele legale, regulamentul intern, contractul colectiv de muncă aplicabil, ordinele și dispozițiile legale ale conducătorilor ierarhici.); - subiectul ( Întotdeauna este o persoană fizică, În calitate de subiect calificat, respectiv salariatul); - latura subiectivă (vinovăția - intenția directă sau indirectă și culpa, ușurința sau nesocotința), se apreciază concret, În funcție de pregătirea profesională, capacitatea, aptitudinile și experiența salariatului respectiv. Fapta ilicită (abaterea) trebuie să se afle În legătură de cauzalitate cu rezultatul nociv. În practica judiciară s-a apreciat că
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
de Îndeplinit, conform legii, această autoritate, obiectul controlului și locurile unde se desfășoară acesta.’’ 6. Inspectorii sociali au, potrivit art. 17 din Regulament, În principal, următoarele obligații și drepturi: 6.1. Obligațiile inspectorilor sociali sunt : a) să nu aibă interese directe sau indirecte, de orice natură ar fi acestea, față de autoritățile administrației publice centrale și locale ori față de persoanele fizice sau juridice, publice ori private, supuse controlului; b) să nu dețină calitatea de asociat sau de membru În organele de conducere
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
și de tipul de afecțiune. Se cunosc trei forme de tratament climatic, completate frecvent cu alte forme de tratament natural. 1. Aeroterapia („baia de aer”) presupune expunerea progresivă, parțială sau totală, a corpului, la acțiunea aerului, fără acțiunea radiațiilor solare directe. Curenții de aer acționează asupra proceselor de termoreglare și ameliorează circulația sanguină a epidermei. Ea poate fi pasivă sau însoțită de mișcări ușoare sau de anumite sporturi (gimnastică, volei ș.a.). În anumite cazuri, baia de aer se desfășoară în încăperi
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Sacrificiul are loc în prezent și este sigur. Recompensa (profitul) vine mai târziu. Dacă vine, oricum, mărimea lui este incertă. In cele mai multe cazuri elementul care predomină este timpul, în altele riscul, iar în altele ambele. Trebuie avută în vedere relația directă dintre investiție și economisire. Economisirea poate fi definită mai curând ca un simplu consum, în timp ce investiția reprezintă un consum sacrificat în prezent în intenția obținerii unui consum viitor mai mare. Investiția, în plus, are un caracter real, în sensul că
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
țările de care aparțin partenerii. - Transformarea prețurilor în diferite unități monetare - din devize în lei și invers - nu exprimă întotdeauna corect sau realist raportul de schimb, cursurile valutare între diferite monede fiind influențate și de elemente care nu au legătură directă cu productivitatea. Modificarea în sens pozitiv a cursului unei monede în raport cu alta poate avea drept cauză o poziție politică adoptată de un parlament și nu o schimbare reală a parităților în raport cu evoluția productivității muncii, nivelul de dezvoltare economică etc. - Prețurile
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
continuate după terminarea acesteia; c) investiții în continuare, începute înaintea perioadei de referință care vor continua și după expirarea acesteia. 7. După destinație: a) investiții productive; b) investiții neproductive sau socialculturale. 8. După importanța lucrărilor pentru obiectul proiectat: a) investiții directe care cuprind lucrările și dotările ce servesc la realizarea scopului pentru care se construiește obiectivul; b) investiții colaterale care cuprind toate lucrările și dotările legate teritorial și funcțional de investiția directă; c) investiții conexe care cuprind lucrările ridicate înainte sau
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
8. După importanța lucrărilor pentru obiectul proiectat: a) investiții directe care cuprind lucrările și dotările ce servesc la realizarea scopului pentru care se construiește obiectivul; b) investiții colaterale care cuprind toate lucrările și dotările legate teritorial și funcțional de investiția directă; c) investiții conexe care cuprind lucrările ridicate înainte sau după obiectul investiției având tangență cu acesta. 9. După obiect: a) investiții corporale care includ activele imobilizate corporale și activele circu¬lante; b) investiții necorporale care sunt destinate achiziției de licențe
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
în legislația în vigoare; f) investiții pentru ameliorarea climatului de muncă. 11. După mărimea riscului: a) investiții cu grad mare de risc; b) investiții cu grad mic de risc. Principalele forme ale investițiilor cu participare de capital străin sunt investițiile directe și investițiile de portofoliu, la care se adaugă și alte forme de participare a investitorilor străini la economia națională. În legătură cu acestea din urmă nu există un punct de vedere unitar, iar, lucrarea de față își propune un scop mult mai
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
străini la economia națională. În legătură cu acestea din urmă nu există un punct de vedere unitar, iar, lucrarea de față își propune un scop mult mai practic decât clasificarea unor dispute teoretice, la alianțe și cooperări internaționale. 1.4 Investițiile străine directe și de portofoliu Investiția internațională presupune existența agentului economic emitent și agentului economic receptor al investiției. Ca atare, există două tipuri de investiții internaționale - directe și de portofoliu - care se referă la raportul ce se stabilește între emitent si receptor
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
practic decât clasificarea unor dispute teoretice, la alianțe și cooperări internaționale. 1.4 Investițiile străine directe și de portofoliu Investiția internațională presupune existența agentului economic emitent și agentului economic receptor al investiției. Ca atare, există două tipuri de investiții internaționale - directe și de portofoliu - care se referă la raportul ce se stabilește între emitent si receptor. Când investiția presupune transferarea către agentul emitent a posibilității de control și decizie asupra activității agentului receptor este vorba de o investiție directă. Aceasta se
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
investiții internaționale - directe și de portofoliu - care se referă la raportul ce se stabilește între emitent si receptor. Când investiția presupune transferarea către agentul emitent a posibilității de control și decizie asupra activității agentului receptor este vorba de o investiție directă. Aceasta se realizează prin contribuția efectivă a deținătorului capitalului, acesta participând la proiectarea, realizarea și exploatarea obiectivului. Prin aceasta, interesul deținătorului capitalului este mult mai ridicat pe parcursul întregului proces investițional, el fiind implicat în realizarea investiției, beneficiind direct de avantajele
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
și în egală măsură, asumându-și riscurile ce decurg din desfășurarea activității economice. Deținătorul capitalului își va asuma, proporțional cu capitalul angajat și controlul asupra investiției, mai ales că el este proprietar sau coproprietar al obiectivului realizat prin investiție. Investiția directă îmbină într-un mod mult mai complex plasamentul financiar cu investiția reală. Atunci când agentul emitent ajunge să controleze agentul receptor, pe lângă fluxul financiar inițial apar și alte fluxuri, multe din ele având o consistență reală cum ar fi: fluxul de
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
agenților economici autohtoni care pot emite noi acțiuni ce pot fi vândute prin ofertă publică primară de vânzare sau prin plasament privat. De multe ori, încadrarea unei investiții internaționale în unul din cele două tipuri este foarte dificilă. Între investiția directă și cea de portofoliu există o zonă ”gri”, în care cu greu se poate desluși frontiera. Cel mai bun exemplu în acest sens îl constituie achiziționarea de acțiuni pe piața financiară internațională. Deoarece pachetul de control al acțiunilor nu reprezintă
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
anumit procent fix în totalul acțiunilor, ci variază de la caz la caz, investiția la rândul ei, se va încadra în unul sau altul din tipurile menționate. În mod cu totul convențional, reglementările din Statele Unite ale Americii cuprind în categoria investițiilor directe toate tranzacțiile care trec dintr-un portofoliu în altul mai mult de 10% din acțiunile emise de către o firmă. În Franța procentul este de 20%, iar în Germania de 25%. În general mărimea pachetului de control al acțiunilor firmei și
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
scăderea sau creșterea fluxurilor de capital sub forma investițiilor străine. Diferitele teorii sunt o ilustrare fidelă a experienței acumulate, până la momentul apariției lor, cu precădere, de țările exportatoare de capital. Una din cele mai răspândite este aceea a investițiilor străine directe bazate pe teoria investițiilor de portofoliu. Această teorie are la bază ideea că, la fel ca și în cazul investițiilor de portofoliu, fluxurile de capital sub forma investițiilor directe sunt determinate de diferențele de la țară la țară în ce privesc
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
capital. Una din cele mai răspândite este aceea a investițiilor străine directe bazate pe teoria investițiilor de portofoliu. Această teorie are la bază ideea că, la fel ca și în cazul investițiilor de portofoliu, fluxurile de capital sub forma investițiilor directe sunt determinate de diferențele de la țară la țară în ce privesc dobânzile. Chiar în condițiile funcționării perfecte a piețelor cu rate diferite ale dobânzilor, caracterul eronat al teoriei bazată pe asimilarea investițiilor directe cu investițiile de portofoliu, este ușor de
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]