13,637 matches
-
le permit să spună unii despre alții: „Bineînțeles, este de-ai noștri”. Toate acestea constituie proba unei conștiințe de clasă în sensul ei psihologic fundamental. Nicăieri în America nu există o „conștiință de clasă” mai evidentă decât aceea din rândurile elitei puterii, nicăieri ea nu este structurată într-un mod atât de eficient. Charles Wright Mills, L’Elite du pouvoir (Elita puterii), traducere în limba franceză Maspero, 1969, p. 290 (Prima ediție americană, 1956). Rezerve și critici Teoria „elitei puterii” a
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
conștiințe de clasă în sensul ei psihologic fundamental. Nicăieri în America nu există o „conștiință de clasă” mai evidentă decât aceea din rândurile elitei puterii, nicăieri ea nu este structurată într-un mod atât de eficient. Charles Wright Mills, L’Elite du pouvoir (Elita puterii), traducere în limba franceză Maspero, 1969, p. 290 (Prima ediție americană, 1956). Rezerve și critici Teoria „elitei puterii” a făcut obiectul unor rezerve referitoare la domeniul ei de validitate. După cum notează Putnam, modul de integrare al
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
în sensul ei psihologic fundamental. Nicăieri în America nu există o „conștiință de clasă” mai evidentă decât aceea din rândurile elitei puterii, nicăieri ea nu este structurată într-un mod atât de eficient. Charles Wright Mills, L’Elite du pouvoir (Elita puterii), traducere în limba franceză Maspero, 1969, p. 290 (Prima ediție americană, 1956). Rezerve și critici Teoria „elitei puterii” a făcut obiectul unor rezerve referitoare la domeniul ei de validitate. După cum notează Putnam, modul de integrare al elitei descris de
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
din rândurile elitei puterii, nicăieri ea nu este structurată într-un mod atât de eficient. Charles Wright Mills, L’Elite du pouvoir (Elita puterii), traducere în limba franceză Maspero, 1969, p. 290 (Prima ediție americană, 1956). Rezerve și critici Teoria „elitei puterii” a făcut obiectul unor rezerve referitoare la domeniul ei de validitate. După cum notează Putnam, modul de integrare al elitei descris de Mills implică niște canale de recrutare destul de suple, facilitând trecerile dintr-un sector de activitate în altul. Carierele
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
du pouvoir (Elita puterii), traducere în limba franceză Maspero, 1969, p. 290 (Prima ediție americană, 1956). Rezerve și critici Teoria „elitei puterii” a făcut obiectul unor rezerve referitoare la domeniul ei de validitate. După cum notează Putnam, modul de integrare al elitei descris de Mills implică niște canale de recrutare destul de suple, facilitând trecerile dintr-un sector de activitate în altul. Carierele intersectoriale sunt mai frecvente în Statele Unite decât în alte părți. În Marea Britanie, de exemplu, integrarea elitei are loc în alt
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
modul de integrare al elitei descris de Mills implică niște canale de recrutare destul de suple, facilitând trecerile dintr-un sector de activitate în altul. Carierele intersectoriale sunt mai frecvente în Statele Unite decât în alte părți. În Marea Britanie, de exemplu, integrarea elitei are loc în alt mod. Coeziunea este întărită printr-o îndelungată ucenicie exersată în comun în sânul fiecărui sector instituțional: politică, administrație publică, afaceri, universitare etc. Prin urmare, membrii unui guvern proaspăt constituit în Marea Britanie se cunosc deja: în Statele Unite
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
într-un „aparat executiv centralizat”. Ordinea militară, „altădată o administrație puțin importantă”, a devenit sectorul cel mai mare și mai costisitor al guvernului” (ibidem, p. 11). Această evoluție trebuie înțeleasă în contextul unei societăți care n-a cunoscut orânduirea feudală. Elita americană modernă a fost de la început una burgheză. Viteza de dezvoltare a capitalismului n-a permis constituirea în Statele Unite „a unei nobilimi ereditare durabile”. Așadar, nu a existat „o clasă dominantă fixă”, în stare „să reziste presiunii istorice a comerțului
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Așadar, nu a existat „o clasă dominantă fixă”, în stare „să reziste presiunii istorice a comerțului și a industriei (ibidem, pp. 16-17). Alți teoreticieni pun mai mult în evidență autonomia politicului. Astfel, Alain Touraine se arată critic la adresa noțiunii de elită a puterii, în care el vede „fuziunea clasei conducătoare cu cea a responsabililor politici”. O asemenea fuziune, admisă de teoria marxistă clasică, i se pare imposibilă prin „instituționalizarea conflictelor sociale” care confirmă autonomia jocului politic (Touraine, 1973, pp. 247-254). El
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
nu are decât mijloace de acțiune limitate” (ibidem, p. 217). Nu este mai puțin adevărat că „nu există transformare directă a dominației sociale în putere politică” (ibidem, pp. 218-219). Integrarea ca fenomen specific S-a mai făcut observația că integrarea elitei nu se reduce nici la omogenitatea socială, nici la convergența intereselor. Pentru Putnam, această integrare este o variabilă care depinde de gradul de acord asupra opțiunilor și a procedurilor politice. În această privință, se pot distinge mai multe logici care
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
grad ridicat al consensului în privința regulilor jocului politic, implicând aptitudinea pentru negociere și compromis, toleranța față de opozanții politici, precum și disponibilitatea de a se supune deciziilor electorale și parlamentare. Acceptarea sistemului și a procedurilor sale pare mai ridicată în rândul membrilor elitei decât pentru restul populației. Din câte se pare, acest fapt se datorează, în mare măsură, nivelului de educație. Dar adeziunea la sistem depinde la membrii elitei și de recompensele oferite de sistem. În general, membrii elitei conducătoare acceptă „regula jocului
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
și parlamentare. Acceptarea sistemului și a procedurilor sale pare mai ridicată în rândul membrilor elitei decât pentru restul populației. Din câte se pare, acest fapt se datorează, în mare măsură, nivelului de educație. Dar adeziunea la sistem depinde la membrii elitei și de recompensele oferite de sistem. În general, membrii elitei conducătoare acceptă „regula jocului” fără reticențe, dat fiind că, în principal, este vorba despre „jocul lor” (Parry, 1969, p. 91). Totuși, adeziunea la procedurile stabilite nu împiedică manifestarea dezacordului asupra
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
ridicată în rândul membrilor elitei decât pentru restul populației. Din câte se pare, acest fapt se datorează, în mare măsură, nivelului de educație. Dar adeziunea la sistem depinde la membrii elitei și de recompensele oferite de sistem. În general, membrii elitei conducătoare acceptă „regula jocului” fără reticențe, dat fiind că, în principal, este vorba despre „jocul lor” (Parry, 1969, p. 91). Totuși, adeziunea la procedurile stabilite nu împiedică manifestarea dezacordului asupra fondului. În termeni de preferințe politice, elitele occidentale sunt, în
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
În general, membrii elitei conducătoare acceptă „regula jocului” fără reticențe, dat fiind că, în principal, este vorba despre „jocul lor” (Parry, 1969, p. 91). Totuși, adeziunea la procedurile stabilite nu împiedică manifestarea dezacordului asupra fondului. În termeni de preferințe politice, elitele occidentale sunt, în general, mai mult competitive decât consensuale. În Occident, membrii „clasei politice” sunt, înainte de toate, oameni de partid, iar aceștia sunt mult mai sensibili față de diferențele ideologice decât alegătorul obișnuit. Asta nu-i împiedică pe membrii elitei, atunci când
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
politice, elitele occidentale sunt, în general, mai mult competitive decât consensuale. În Occident, membrii „clasei politice” sunt, înainte de toate, oameni de partid, iar aceștia sunt mult mai sensibili față de diferențele ideologice decât alegătorul obișnuit. Asta nu-i împiedică pe membrii elitei, atunci când societățile sunt divizate în tabere antagoniste, să se străduiască să găsească soluții de compromis acceptabile pentru părțile aflate în litigiu. În acest caz, asistăm la un proces de coalescență sau de fuziune a diferitelor segmente ale elitei conducătoare. Mult
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
pe membrii elitei, atunci când societățile sunt divizate în tabere antagoniste, să se străduiască să găsească soluții de compromis acceptabile pentru părțile aflate în litigiu. În acest caz, asistăm la un proces de coalescență sau de fuziune a diferitelor segmente ale elitei conducătoare. Mult timp divizate de la vârful până la baza piramidei sociale în familii ideologice sau religioase după principiul „stâlpilor” (zuilen), Țările de Jos au putut, în felul acesta, să mențină un climat de pace în rândul populației, grație formulelor de coexistență
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
piramidei sociale în familii ideologice sau religioase după principiul „stâlpilor” (zuilen), Țările de Jos au putut, în felul acesta, să mențină un climat de pace în rândul populației, grație formulelor de coexistență care au dus treptat la o fuziune a elitelor. Austria, care a fost împărțită în două tabere înarmate ostile în anii ’30 și a traversat o perioadă de război civil înainte de Anschluss-ul hitlerist din 1938, a cunoscut un asemenea proces de coalescență a elitelor în anii care au urmat
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
treptat la o fuziune a elitelor. Austria, care a fost împărțită în două tabere înarmate ostile în anii ’30 și a traversat o perioadă de război civil înainte de Anschluss-ul hitlerist din 1938, a cunoscut un asemenea proces de coalescență a elitelor în anii care au urmat celui de-al doilea război mondial. Rezultatul a fost „o mare coaliție”, care îi aduna „roșii” și pe „negri”. În ciuda contradicției care subzistă între elementele lor fundamentale, conducătorii la nivel național ai celor două mari
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
și pe „negri”. În ciuda contradicției care subzistă între elementele lor fundamentale, conducătorii la nivel național ai celor două mari partide au reușit să pună la punct regulile unui sistem clientelar foarte minuțios și au impus un fel de „cartel al elitelor” (Putnam, 1976, p. 119). Așadar, în general, la nivelurile superioare ale elitei conducătoare poate fi observată cea mai mare tendință spre compromisul politic. Giuseppe Di Palma o prezintă ca fiind chiar „o lege sociologică generală” și sugerează căă Ărolul organizațional
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
la nivel național ai celor două mari partide au reușit să pună la punct regulile unui sistem clientelar foarte minuțios și au impus un fel de „cartel al elitelor” (Putnam, 1976, p. 119). Așadar, în general, la nivelurile superioare ale elitei conducătoare poate fi observată cea mai mare tendință spre compromisul politic. Giuseppe Di Palma o prezintă ca fiind chiar „o lege sociologică generală” și sugerează căă Ărolul organizațional al acestor persoane este că tinde să le confrunte cu interesele diferitelor
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
lor politic este mai eterogen decât cel al membrilor eșaloanelor inferioare ale clasei politice. În consecință, ele tind să acorde mai multă atenție regulilor care au ca efect moderarea spiritului de partid, punerea în evidență a autonomiei și a competenței elitei și posibilitatea de a ține cont de confruntarea intereselor (Di Palma, 1973, p. 15). Totuși, remarcăm că această interpretare se poate combina foarte bine cu teza conivenței bazate pe omogenitatea psihosocială. Elitele și democrația Pentru numeroși contemporani, însăși noțiunea de
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
punerea în evidență a autonomiei și a competenței elitei și posibilitatea de a ține cont de confruntarea intereselor (Di Palma, 1973, p. 15). Totuși, remarcăm că această interpretare se poate combina foarte bine cu teza conivenței bazate pe omogenitatea psihosocială. Elitele și democrația Pentru numeroși contemporani, însăși noțiunea de elită pare să se opună ideii de democrație, iar acest fapt contribuie la apariția neîncrederii față de orice teorie a elitelor. Este adevărat că democrația definită ca „guvernare a poporului, pentru popor și
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
și posibilitatea de a ține cont de confruntarea intereselor (Di Palma, 1973, p. 15). Totuși, remarcăm că această interpretare se poate combina foarte bine cu teza conivenței bazate pe omogenitatea psihosocială. Elitele și democrația Pentru numeroși contemporani, însăși noțiunea de elită pare să se opună ideii de democrație, iar acest fapt contribuie la apariția neîncrederii față de orice teorie a elitelor. Este adevărat că democrația definită ca „guvernare a poporului, pentru popor și prin popor”, după formula președintelui Lincoln în Declarația de la
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
se poate combina foarte bine cu teza conivenței bazate pe omogenitatea psihosocială. Elitele și democrația Pentru numeroși contemporani, însăși noțiunea de elită pare să se opună ideii de democrație, iar acest fapt contribuie la apariția neîncrederii față de orice teorie a elitelor. Este adevărat că democrația definită ca „guvernare a poporului, pentru popor și prin popor”, după formula președintelui Lincoln în Declarația de la Gettysburg, lasă puțin loc unei eventuale elite. Dar mai mulți autori - mai ales Joseph Schumpeter (1883-1950) - s-au străduit
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
democrație, iar acest fapt contribuie la apariția neîncrederii față de orice teorie a elitelor. Este adevărat că democrația definită ca „guvernare a poporului, pentru popor și prin popor”, după formula președintelui Lincoln în Declarația de la Gettysburg, lasă puțin loc unei eventuale elite. Dar mai mulți autori - mai ales Joseph Schumpeter (1883-1950) - s-au străduit să facă deosebirea între democrația ca ideal și cea ca realitate instituțională. Joseph Aloïs Schumpeter (1883, Třešt, Moravia 1950, Salisbury, Connecticut) Economist și sociolog austriac. După studiile la
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
existența unui „bine comun” identificabil în mod univoc și la care se poate ajunge prin „voința comună a poporului”. În aceste condiții, funcționarea instituțiilor democratice nu pare, la prima vedere, deloc incompatibilă cu principiul delegării puterilor sau cu intervenția unor elite înzestrate cu aptitudini deosebite. Într-adevăr, astfel de „specialiști” pot să nu acționeze decât în vederea „înfăptuirii voinței poporului, așa cum acționează un medic ce îndeplinește voința pacientului, de a se face sănătos” (ibidem, p. 378). Însă chiar și exemplul medicului și
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]