4,229 matches
-
are nevoie de o serie de date despre Doina Bucur. Îmi spune că aceste date Îi sunt solicitate de Prof. Univ. Dr. Zaciu Mircea, din Cluj, pentru alcătuirea unui dicționar al scriitorilor români ce i-a fost comandat de Editura Enciclopedică 9. Îmi alătură În scrisoare și un chestionar ce trebuie completat și pe care de curiozitate vi-l transcriu: Chestionar Numele - Prenumele Pseudonime folosite Locul nașterii (oraș, sat, județ, țară) Data nașterii (ziua, luna, anul) Profesiunea de bază Funcția actuală
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
ocupați și cei În drept s-o facă puțin cam indiferenți față de creatorul germanisticii la noi, de pe urma cărora au acum locuri distinse. Eu lucrez la o Istorie a lit. germane medievale, pe care o am, deocamdată, numai angajată, la Editura Enciclopedică, unde director e un folticenean, nepotul (!) maiorului Frunzetti de pe str. Sucevei, cu care eram la Flt. În legătură (Uniunea ofițerilor de rezervă). Nu știu Însă, dacă mai trăiește. Anexat trimit o receptă a d-rului Popovici cu instrucțiile sale pentru bolile
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
ne spune Într-un suflet, că a auzit la „Radio” vorbindu-se despre scrisorile Agathei Bârsescu adresate soției mele și mie - despre V.T. Germanistul etc. Deoarece eu deschid foarte rar Radio-ul, fiind acum ocupat cu o lucrare pentru Editura Enciclopedică, aș vrea să știu despre ce e vorba și cine a fost autorul emisiunii. Joia trecută am fost la Buc. la Editura „Cartea R.” Dar, ca de obicei, tov. Gafița nu era acolo. I-am lăsat notă cu rugămintea să
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
previn Însă - nu Vă supărați - să nu utilizați prea mult, ci cu rezerve, lucrarea lui V. Costăchescu „Istoria orașului Flt.” aservită unui partid și chiar unei persoane. Dl. Frunzetti, care ar fi din Flt. (fiul maiorului?)598 e directorul Editurii Enciclopedice (adresa: Calea Victoriei Nr. 126). Voi Încerca să-l vizitez, căci angajez o lucrare la ei: Literatura germană medievală În prima epocă de Înflorire (sec. XII și XIII). știu eu cu ce șanse? În ceea ce privește „Calendarul Învățătorilor” le puteți opri pe cele
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
ne știți! Parcă mai aglomerați de sarcini, ca altă dată; parcă mai maturi (ca să nu zicem bătrâni!), dar elanul nu ne-a părăsit. Ne-a ajuns vremea, vorba lui Sadoveanu, să avem nevoie de ajutorul Domniei Voastre, de cunoștințele Dv. enciclopedice, referitoare la Fălticeni. știm că numai numele orașului deșteaptă amintiri triste (deși l-ați iubit atât de mult), dar noi Îndrăznim a făptui gestul În numele amiciției de idei ce ne-a legat la București. Iată despre ce-i vorba! Muzeul
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
și Tamil și au predat la Sorbona mitologia: cine putea, chestionat Îndeaproape, să-ți numească persoanele pe care le-a cunoscut «câtuși de puțin» În Garda de Fier paramilitară și antisemită?” Chick recunoaște că avea o slăbiciune față de Radu, față de enciclopedicele sale turniruri În conversație și chiar față de mondenele sale alunecări comice În vodevil. Naratorul Chick (nu Bellow) recapitulează relația sa cu Radu (nu Eliade), somat de Ravelstein (nu Bloom) și Rosamunda (nu Janis Bellow). Oricâte asemănări am descoperi Între albumul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
O femeie de treizeci și unu sau treizeci și doi de ani. Nu, n-am văzut niciodată femei pe-aici. Doar bărbați. Am privit-o insistent, dar n-a mai scos nici un cuvânt. 27 În țara aspră a minunilor Baghetă enciclopedică, eternitate, clame — Grozav! N-am ce zice! Și chiar nu mai e nimic de făcut? După calculele dumneavoastră, cam în ce stadiu se află situația? — Situația din capul tău? întrebă Profesorul. — Bineînțeles. Ce altă situație credeți că mă interesează? Cam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Aceasta e deosebirea între logică și vis. Prin gândire, totul ți se revelează imediat și poți experimenta eternitatea. O dată ce ți-ai fixat circuitul, te învârți prin el fără probleme. Nu există întreruperi ca în cazul viselor. Aș numi-o baghetă enciclopedică. — Baghetă enciclopedică? — Da, bagheta enciclopedică este un fel de puzzle logic, inventată de un oarecare om de știință. Ideea e că se crestează toată enciclopedia pe o singură scobitoare. Știi cum se procedează? — Nu. — E simplu de tot. Iei informațiile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
deosebirea între logică și vis. Prin gândire, totul ți se revelează imediat și poți experimenta eternitatea. O dată ce ți-ai fixat circuitul, te învârți prin el fără probleme. Nu există întreruperi ca în cazul viselor. Aș numi-o baghetă enciclopedică. — Baghetă enciclopedică? — Da, bagheta enciclopedică este un fel de puzzle logic, inventată de un oarecare om de știință. Ideea e că se crestează toată enciclopedia pe o singură scobitoare. Știi cum se procedează? — Nu. — E simplu de tot. Iei informațiile - adică propozițiile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
și vis. Prin gândire, totul ți se revelează imediat și poți experimenta eternitatea. O dată ce ți-ai fixat circuitul, te învârți prin el fără probleme. Nu există întreruperi ca în cazul viselor. Aș numi-o baghetă enciclopedică. — Baghetă enciclopedică? — Da, bagheta enciclopedică este un fel de puzzle logic, inventată de un oarecare om de știință. Ideea e că se crestează toată enciclopedia pe o singură scobitoare. Știi cum se procedează? — Nu. — E simplu de tot. Iei informațiile - adică propozițiile din enciclopedie - și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Cluj (1962-1965), unde urmează și cursurile Facultății de Filologie, secția limba și literatura română (1965-1970). Este membru fondator al cenaclului și revistei „Echinox”, unde lucrează ca redactor (1968-1970). Va fi funcționar la Centrala Cărții din București (1970-1971), redactor la Editura Enciclopedică Română (1971-1973) și la revistele „Flacăra” (1973- 1974), „Amfiteatru” (1974-1988) și „Secolul 20” (1988-1989). După ce, în 1989, se stabilește la Paris, devine corespondent al posturilor de radio BBC și Europa Liberă, iar din 1995 e angajat la postul Radio France
FLAMAND. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287016_a_288345]
-
contribuțiile profesorului, editorului și ale istoricului literar în studierea literaturii române vechi și a deschiderilor ei spre orizonturile occidentale. Se argumentează că, ținând cumpăna dreaptă între cultural și lingvistic, literar și istoric, alături de dimensiunea folclorică, „eminentul savant”, un adevărat „spirit enciclopedic”, constituie un model în medievistica românească. În alte cărți, Întoarcerea proscrișilor (1998) și Noi, cei din pădure (2000), considerând că nu se poate vorbi de o imagine globală a literaturii române din ultima jumătate a secolului al XX-lea fără
FLORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287031_a_288360]
-
Hét”, „A Szezon”, „Reggel”, „Aradi Reggel” (Arad), „Ellenzék „Utunk”, „Korunk”, „Művlődés” (Cluj), „Tíz Perc” (Timișoara), „Igaz Szó”, „Új Elet”, „Vörös Zászló” (Târgu Mureș), „Romániai Magyar Szó” (București). A publicat și cu pseudonimul Lajtha Géza, Walter Fabius. Scriitor cu o formație enciclopedica, F. a adus o contribuție remarcabilă atât la cunoașterea prin traduceri în limba maghiară a literaturii române, cât și la popularizarea literaturii române în spațiul de limba germană. Primele sale transpuneri din poezia lui Mihai Eminescu și a lui Lucian
FRANYÓ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287079_a_288408]
-
să-i dea de soție pe cea mai frumoasă dintre muritoare, pe Elena, fiica lui Zeus și a Ledei. Paris nu stătu mult pe gânduri și-i dădu mărul Afroditei. Bibliografie Victor Kernbach, Dicționar de mitologie generală, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989 Anca Balaci, Mic dicționar de mitologie greacă si romană, Editura Mondero, București, 1992, ISBN 973 9004-09-2 George Lăzărescu, Dicționar de mitologie, Casa Editorială Odeon, București, 1992, ISBN 973-900828-3 N.A.Kun, Legendele și miturile Greciei Antice, Editura Lider, București
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
la Rhodos. După o altă versiune, Elena s-ar fi căsătorit cu Ahile, învingătorul Troiei și s-ar fi retras alături de el pe o "insulă albă", Leuke, de la marginea lumii. Bibliografie Victor Kernbach, Dicționar de mitologie generală, Editura Științifică și Enciclopedică, 1989 Anca Balaci, Mic dicționar de mitologie greacă si romană, Editura Mondero, București, 1992, ISBN 973-9004-09-2 George Lăzărescu, Dicționar de mitologie, Casa Editorială Odeon, București, 1992, ISBN 973 9008-28-3 N.A.Kun, Legendele și miturile Greciei Antice, Editura Lider, București, 2003
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
Fundației fiind Dimitrie Gusti, iar director al Direcției căminelor culturale, Apostol D. Culea. Fundația tipărește cărți din diverse domenii (literatură, artă, știință, educație și cultură), publicații periodice ca „Lamura” (revistă de cultură generală pentru învățători), „Albina” (revistă pentru popor), colecții enciclopedice precum „Cartea vremii”, coordonată de Nichifor Crainic. Fundația asigură participarea României la Expoziția Internațională a Cărții de la Florența și Veneția, participarea la expoziția de la Londra, trimite obiecte de artă românească la expozițiile de la Paris și Geneva, organizează în țară expoziții
FUNDAŢIILE REGALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287112_a_288441]
-
II”, al cărei sediu s-a aflat în Bulevardul Lascăr Catargiu. Structura tematică a cărților editate aici a fost diversă, acestea fiind incluse în colecțiile „Biblioteca Energia”, „Biblioteca informativă”, „Biblioteca artistică”, „Biblioteca critică”, „Biblioteca «Orașe»”, „Biblioteca teatrală”, „Biblioteca documentară”, „Biblioteca enciclopedică”, „Mica enciclopedie”, „Bibliothèque d’histoire contemporaine”, „Scriitorii români contemporani” (cu subsecțiunile „Romane”, „Eseuri - critică”, „Versuri”), „Ediții definitive”, „Scriitori străini”, „Biblioteca de filosofie românească”. Au rămas până astăzi ca modele edițiile critice Mihai Eminescu, Opere (I-III), îngrijită de Perpessicius, I.L.
FUNDAŢIILE REGALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287112_a_288441]
-
Literatura română a Universității din București (1972), lucrează ca redactor la Editura Minerva, unde între 1979 și 1989 a coordonat seria „Introducere în opera lui...”. Din mai 1990 încearcă și o experiență de editor particular, cu o editură cu profil enciclopedic. Debutează în revista „Viața studențească” (1968) cu publicistică pe subiecte culturale, din 1969 colaborând cu cronici și articole literare la „Viața românească”, „Universitas”, „Amfiteatru”, „România literară”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Echinox”, „Luceafărul”, „Orizont”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Dreptatea”, „România
DASCAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286692_a_288021]
-
Gh. Vrana, Mihani-Sterviu, A. Caciuperi. În primul număr, articolul-program Cale-ambar [ Drum bun], semnat de Nico Nicolla, spune: „Ți va publicam noi tru revista a noastră trimestriala , «Dimândarea»? Va publicam literatura nai mă mult, mă ți pagiñi di istorie, di informație enciclopedica în general, traduceri din literaturi xeani și, maxus, din literatura statelor iu bănăm”. Că și revista „Deșteptarea”, noua publicație prezintă pagini întregi de beletristica în dialectul aroman, pe lângă cronici literare, studii de literatură, reportaje etc. scrise în limba română. Se
DIMANDAREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286769_a_288098]
-
de coordonare, contribuția ei constă în elaborarea a numeroase restituiri istorico-literare (lexicon rămas în faza predării la tipar); Dicționarul general al literaturii române, pentru care a pregătit alte numeroase articole. S-a implicat, ca revizor, și în realizarea unui Dicționar enciclopedic ilustrat (Chișinău, 1999). Aproape nimic din sfielile sau ezitările începătorului nu se regăsește în scrisul, de o neașteptată maturitate, al deținătoarei rubricii „Critica criticii” din „Iașul literar” (1966-1967), în spațiul căreia D. își exersează spiritul de discernământ. E un discurs
DRAGOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286852_a_288181]
-
, revistă care apare în Statele Unite ale Americii și în Mexic, între septembrie 1963 și 1983. Publicație a scriitorilor români din exil, fondată de Vasile Posteucă, sub îngrijirea Asociației Enciclopedice Române, apoi a Asociației pentru Literatura și Cultura Românească în America, D. cunoaște, în cele două decenii de apariție, numeroase schimbări în colegiul redacțional, dar și în ceea ce privește locul de apariție, periodicitatea și formatul. Primul număr (redactori Vasile Posteucă și Nicolae
DRUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286881_a_288210]
-
Artur Silveștri, Ovidiu Drimba, „Teatrul de la origini și până azi”, RL, 1974, 10; Manu, Eseu, 323; Constantin Daniel, „Istoria culturii și civilizației”, LCF, 1984, 39; Francisc Păcurariu, „Istoria culturii și civilizației”, RL, 1985, 8; Velea, Universaliști, 177-186; Răzvan Voncu, Tradiția enciclopedica, L, 1997, 51-52; Dicț. scriit. rom., ÎI, 151-153. St.V.
DRIMBA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286874_a_288203]
-
cu structuri economice și sociale arhaice similare, a fost analizat îndeosebi de către profesorul Henri H. Stahl în lucrările Contribuții la studiul satelor devălmașe românești, 3 vol., Editura Academiei, București, 1958-1965; Teorii și ipoteze privind sociologia orânduirii tributale, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1980. Caracteristicile definitorii ale comunității devălmașe sunt: stăpânirea colectivă a unui teritoriu; întreaga activitate a comunității este organizată și controlată de obște. Aceasta avea următoarele drepturi și îndatoriri: amestec în organizarea proceselor de producție; intervenție în viața publică și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
1972). The archaeology of knowledge and the discourse on language. New York: Pantheon. Geertz, C. (1975). The interpretation of cultures. New York: Basic Books. Golopenția, A. (1999) [1936]. Informarea conducerii statului și sociologia tradițională. În Opere complete, vol. I, Sociologie. București: Editura Enciclopedică. Golopenția, A. (2002a) [1939]. Însemnare cu privire la definirea preocupării ce poartă numele de geopolitică. În Opere complete, vol. II, Statistică, demografie și geopolitică. București: Editura Enciclopedică și Editura Univers Enciclopedic. Golopenția, S. (2002b). Cronologie. În Opere complete, vol. I București: Editura
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
1936]. Informarea conducerii statului și sociologia tradițională. În Opere complete, vol. I, Sociologie. București: Editura Enciclopedică. Golopenția, A. (2002a) [1939]. Însemnare cu privire la definirea preocupării ce poartă numele de geopolitică. În Opere complete, vol. II, Statistică, demografie și geopolitică. București: Editura Enciclopedică și Editura Univers Enciclopedic. Golopenția, S. (2002b). Cronologie. În Opere complete, vol. I București: Editura Enciclopedică. Gross, M. (2004). Human geography and ecological sociology: The unfolding of a human ecology, 1890 to 1930 and beyond. Social Science History, vol. 28
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]