5,084 matches
-
în culegerea Burning Chrome ⁄ Chrome (William Gibson, 1986)81. Acest ansamblu de trăsături le permite unor autori să creeze lumi noi. Este cazul lui Bruce Sterling, editorul antologiei Cyberpunk, care îi laudă tocmai efectul de fascinație. În aceeași perioadă, cinematografia explorează universurile virtualității și, după exemplul lui Philip K. Dick, cineaștii problematizează simulacrele și realitatea, în filme precum Tron (Steven Lisberger, 1982), Videodrom (1983), ExistenZ (David Cronenberg, 1999), Cube (Vincenzo Natali, 1999), apoi trilogia Matrix, fără a uita de Ghost in
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
cu cât se va alătura muzicii în loc de droguri. O anumită aparatură va permite trăirea altor vieți prin proiectarea propriilor fantasme asupra propriilor avataruri, cum își închipuie Norman Spinrad în Rock Machine ⁄ Mașinăria rock and roll (1989)85. SF-ul poate explora ceea ce se întâmplă în povestirile unde personajele au posibilitatea de a branșa direct microcipurile la celule, pentru a inventa biocipurile, creând noi entități care devin, fiecare, mici computere, fiind, totodată, vii: un nou "microorganism", dacă ni se permite un asemenea
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
limbi cu un comportament bizar, de exemplu cu o evoluție rapidă și necunoscută, ca în povestirea lui Sheckley. 1.5. Inventivitatea SF-ului Autorii de SF au abordat din alte unghiuri problemele legate de comunicare, într-un mod mai creativ, explorând diverse posibilități rezultate din teoriile și filosofiile limbajului. Acesta este cazul primului roman al lui Salman Rushdie (Grimus, 1977), în care o rasă de extratereștri, gorf-ii (anagramă de la cuvântul englezesc frog broască), are capacitatea ludică de a crea lumi numai
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
plasându-le în situații extreme. Așa se întâmplă în nuvelele despre universul Punții și mai ales în Le Machine lente du temps / Mașina lentă a timpului (1989) de Elisabeth Vonarburg. Puntea este un sistem de transport "psihic" spre lumi necunoscute explorate de "călători". Aceștia nu știu niciodată pe ce planetă vor ateriza, nici dacă se vor întoarce în același loc după ce vor fi construit pe planeta de sosire o poartă, o punte. Egon n-a putut să fie călător și rămâne
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
rezonanță cu alte teme, care permit analiza noțiunii de identitate personală, a problemelor societale legate de producerea industrială a clonelor, precum și a transformărilor / mutațiilor necesare pentru a-i adapta pe oameni la diferitele ecosisteme planetare care ar urma să fie explorate și colonizate. Un bun exemplu de tratare a problemelor sociale și politice îl găsim în Minunata lume nouă a lui Huxley (1932). Data nu este inocentă: e epoca ascensiunii nazismului, cu fantasmele lui eugenice. Realitatea economică a clonării apare aici
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
odată cu noul corp. 3.3. Un univers de clone și simulacre Asistăm, în SF, la folosirea metaforică a cuvântului "clonă", asociat termenilor "dublu" sau "cópii" un astfel de exemplu am văzut în romanul lui Greg Egan. Prin această tematică, genul explorează eventualele consecințe sociale produse de prezența dublurilor și a personajelor-copii. Philip K. Dick a abordat în profunzime această temă, care are legătură atât cu identitatea cât și cu noțiunea de realitate. Philip K. Dick a tratat tema identității individuale ca
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Zarathustra / Așa grăit-a Zarathustra: Omul este ceva ce trebuie depășit. Ce e maimuța pentru om? [...] Așa trebuie să fie și omul pentru Supraom [...]. Cândva ați fost maimuțe"123. 4.1. Mutanți și extratereștri Imaginea mutantului permite SF-ului să exploreze aproape exhaustiv atât posibilitățile factuale, narative, cât și simbolice ale unui imaginar bazat pe cunoștințe biologice recente și aflat într-o evoluție rapidă. Mutantul se deosebește de extraterestru, care vine din altă parte și a cărui apariție nu ține de
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
folosesc pe oameni ca "mame purtătoare", cum ne arată seria Alien. Mutantul se aseamănă cu extraterestrul prin apariția imprevizibilă, dar iese din interiorul speciei umane, ca un monstru. 4.2. Mutanții din SF Această figură nouă permite SF-ului să exploreze zone diferite, ambigue ale raportării oamenilor la alteritate, la angoasele stârnite de ea și la metaforele pe care ea le generează sau le reactualizează. Vom distinge mutanții nativi și creațiile umane. Mutanții pot fi, după caz, monștri sau supraoameni, pe
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
sprijină metaforic pe cunoștințele tehnice și științifice aplicate în diversele perioade ale industrializării. Scopul său este de a crea o verosimilitate virtuală care-i permite să hibrideze referințele la vocabularul tehnic și științific pentru a crea situații imaginare, intrigi care explorează aceste noi "lumi posibile". Una dintre abordările interesante în conturarea acestui interes al SF-ului constă în a observa rolul jucat de mașină. Dar putem și să ne amuzăm de utilizarea stângace a referirilor la știință, care poate duce la
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
1986), Berthelot trimite la un univers de simulacre, de teatru și de marionete umane, care ne duc cu gândul la simulacrele dickiene. Însă Rivage des intouchables / Țărmul proscrișilor (Berthelot, 1990) este complet străin de această tematică dickiană. De fapt, Berthelot explorează formele noi ale textelor transgenerice și își așază lumea într-un gen specific, înainte de a trece la un univers complet diferit. J. Barberi ar fi, poate, cel mai apropiat de Dick. El este, ca și acesta, creatorul unei lumi singulare
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
precognițiilor și folosirea unui limbaj telepatic, departe de a fi tratate ca niște aberații de reprezentații Ekumenului, sunt prezentate drept elemente ale bogăției derivând din formele pe care le-a îmbrăcat omenirea în lupta de cucerire a lumilor. E. Vonarburg explorează rolul cu precădere social al visului și al visătorilor în diversele culturi pe care le înfățișează. Acest lucru se întâmplă atât în nuvelele, cât și în romanele sale: în saga Tyranaël (Vonarburg, 1996-1997) sau în Les Voyageurs malgré eux / Călători
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
ales grație virtuozității jocurilor în materie de semnificanți. Dar originalitatea lui nu se oprește aici. Din momentul publicării primului său roman, Sommeil de sang / Somnul sângelui (1982)151, o capodoperă a SF-ului, se remarcă maniera lui inimitabilă de a explora teritoriile luxuriante ale unui imaginar original. Capacitatea sa de a inventa imagini, situații uneori delirante, asemeni unor bucăți de carne smulse de pe tărâmurile onirice, efectiv seduce. Universul brussolian este la fel de demențial ca universul lui Lewis Carroll În această apropiere nu
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
inventa imagini, situații uneori delirante, asemeni unor bucăți de carne smulse de pe tărâmurile onirice, efectiv seduce. Universul brussolian este la fel de demențial ca universul lui Lewis Carroll În această apropiere nu există nimic arbitrar. Ca și părintele lui Alice, Serge Brussolo explorează, înainte de orice, un univers oniric. Îi decriptează regulile, apoi își construiește romanele pe transgresiunea lor. Își înscrie fantasmele în cadrul delimitat de SF-ul clasic al vârstei de aur, pe care îl ridiculizează cu umor. Încă din romanul Somnul sângelui, descoperim
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
zi cu zi a românilor (Chirot, 1978). 7. Cotidianul comunist în România lui Ceaușescu Caracteristicile vieții în regimul comunist din România au fost: „corupția, represiunea și sărăcia”(Tismăneanu, 1991, p. 85). „Nu era garantată libertatea intelectuală și cei care-i explorau limitele” primeau șocuri neplăcute””(Hoivic, 1974, p. 295) Existau două limbi române vorbite de români: limba oficială, promovată de învățământul de partid devenit obligatoriu din 1982, folosită așadar la locul de muncă și în condiții oficiale, și limba obișnuită, în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
claca în confruntarea cu un alt fel de violență. Așa cum am mai spus, între biologia corpului, cu imunitatea sau lipsa sa de imunitate, expus factorilor agresori de origine biologică, și reziliență, ca proces predominant psihosocial, sunt strânse legături, recunoscute și explorate în ultimii ani de cercetători. „Resursele interne de care dispune individul implică acțiunea factorilor biochimici (cum ar fi hormonii și endorfinele) și interacțiunea sistemului nervos autonom, a zonelor corticale și subcorticale ale creierului.”(Trudel, Puentes-Neuman, Ntebutse, 2002, p. 166) Experiențele
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
copil în momentul traumei; de a sprijini prelucrarea și internalizarea, integrarea evenimentului traumatic în noua identitate a copilului de după evenimentul traumatic; afirmarea unei noi imagini de sine pozitive; de a asigura accesul la tratamentul de care are nevoie; de a explora și găsi soluție pentru suferința lui și căi de a ieși din ea. Ca modalități de intervenție în cazul copilului-victimă a unei traumatizări primare (când el este cel direct vizat de evenimentul traumatic), secundare (când este martor la traumatizarea unei
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
comportamente, reprezintă însă un semn al sindromului de stres posttraumatic. Conceptul de reziliență asistată introduce ideea creării unor strategii de susținere și acompaniere a victimelor pe perioada evenimentului traumatic și posteveniment, în scopul stimulării rezilienței lor individuale și de grup. Explorând acest concept în contextul specific dictaturii (așa cum a fost în România), se conturează câteva caracteristici importante cum ar fi: posibilii „acompaniatori”ai victimelor fac parte din același context și suporta aceleași rigori ale regimului; există o supraveghere continuă ce face
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ani posedam o movilă de versuri alterate în gura cântăreților, de legende trucate, de bucăți amestecate într-o dezordine înspăimântătoare"55. Un imaginar similar a funcționat și în genetica textuală. Toate secvențele neintegrate în versiunea definitivă, rămase ca posibilități embrionare, explorate în procesul creației dar nedezvoltate, reclamă o reprezentare a resturilor textuale. Perpessicius folosea numele de "moloz" sau de "nisip aurifer"56 pentru a indica versurile eminesciene cărora nu le putuse certifica apartenența la o operă. Tot pe opera lui Eminescu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Aș introduce aici un element de reflecție contemporană, cu riscul de a decontextualiza afirmațiile lui Heliade Rădulescu. "Multitudinea" e în prezent un concept al creativității. Pentru că îl eliberează pe individ de o identitate politică, multitudinea îi dă șansa să își exploreze posibilitățile, să își realizeze simultan latențe multiple. În vreme ce "poporul" e o unitate stabilă, multitudinile sunt mereu în devenire, capabile, cu resurse de dezvoltare 51. De aceea, multitudinea nu ține numai de o teorie politică, ci și de o teorie economică
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
producție a valorii legat de muncile eterogene, prin activități multiple și necoordonate. Una dintre ideile centrale propuse de reflecția asupra multitudinii a fost utilizarea timpului liber ca timp productiv 52. Pentru că timpul liber e acel timp în care individul își explorează tendințele plurale și divergente, în care își permite să asume mai multe roluri - să scrie blog, să întrețină activitatea pe rețelele de socializare, să se implice în voluntariat etc. "Multitudinea" este în prezent una dintre modalitățile foarte importante de a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
existențelor celorlalți. Națiunea oferă limitele acestei influențe, detenta lor, deschiderea, iar nu direcția. Goethe spunea, într-un pasaj pe care avea să îl reamintească un secol mai târziu Auerbach 50, că literatura a fost dată popoarelor dominate ca să își poată explora posibilitățile de viață, să poată proiecta desfășurarea existenței pe mai multe planuri și în mai multe direcții: unei umanități limitate la condiția de subzistență, literatura i-a servit ca mijloc de îmbogățire a orizontului de viață. Acelorași culturi subalterne, invenția
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
multiplele insule de clandestinitate pe care le creează lumea noastră, de la versificația primitivă a muzicii underground până la experiențele ficționalizate ale minorităților sexuale și ale pegrei. Sau chiar în școală, acolo unde fiecare elev începător o ia din nou de la zero, explorându-și - pentru scurtă vreme, înainte ca percepția educată să îi livreze obiectul elitist (și pentru unii anost) al literaturii - capacitățile spontane ale imaginației, ale scriiturii, ale lecturii. Să ne gândim la toți cei care încearcă să facă ceva cu ajutorul literaturii
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
o carcasă umană din care se înfruptă un urs. Printre rămășițe, s-a găsit mâna lui Treadwell, cu ceasul mergând, iar alte părți din corpuri aveau să fie descoperite în burta ursului, ce a sfârșit împușcat. Declarații de dragoste Herzog explorează în Omul grizzly nu numai misterele sălbăticiei, dar mai ales ale naturii umane. Îndrăgostit de viața în natură, Treadwell aproape ajunsese să se creadă un urs grizzly. Putea fi blând și fermecător, un copil de 46 de ani alergând pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
în sisteme de derivații. În practică se folosesc în mod curent trei sisteme de derivații: derivațiile standard, derivațiile unipolare ale membrelor și derivațiile toracice [55, 56]. Derivațiile standard Au fost descrise pentru prima dată de către Einthoven, fiind derivații bipolare care explorează activitatea inimii în planul frontal. Înregistrarea acestor derivații utilizează 3 puncte de plasare a electrozilor pe suprafața corpului, notate convențional cu litere de la inițialele în limba engleză ale acestor puncte: - membrul superior drept (R = right) - membrul superior stâng (L = left
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
punctele de plasare ale electrozilor exploratori. În acest mod, în triunghiul lui Einthoven se introduce un sistem de încă 3 axe, permițând analiza vectorului electric în planul frontal într-un sistem hexaaxial. Derivațiile toracice (derivații precordiale) sunt derivații unipolare care explorează activitatea inimii într-un plan orizontal. Electrodul indiferent al acestor derivații se obține prin metoda propusă de Wilson, scurtcircuitând într-un singur punct, numit bornă centrală terminală electrozii de la cele trei membre, R, L și F. Electrodul explorator se plasează
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]