4,829 matches
-
timp și nu putea să mai aibă speranță nici măcar în improbabila ei îndurare. Din ce fusese, se afla acum, printr-o parcă deliberată perversitate a răului din lume, prins în încleștarea unui copac, altoit în neputința de mișcare a unei făpturi vegetale. Pinul acela ne apare ca un arbore care-ar striga sub cer de deznădejdea înrădăcinării sale în pământ. 167 Apoi ajunge pe insulă Prospero, iar tot ce mai urmează este condiționat de relația lui Ariel cu fostul și cu
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
esența lui. Pe de altă parte, dacă le-am traduce în termeni istorici, ele au ceva din puterea de cuprindere și din deschiderea Renașterii. Capacitatea lui de intuire a umanului apare, elocvent, și în discursul pe care, prefăcut în harpie (făptură fabuloasă semănând a vultur și prezidând pedepselor, furtunilor și morții), îl ține naufragiaților care îl izgoniseră pe ducele de Milan. El este, în concizia și necruțarea lui, un model de elocință moralizatoare și punitivă care se cuvine amintit în întregime
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
ales din alte două împrejurări. În prima împrejurare, cuvântarea lui justițiară adresată vinovaților de neam înalt este precedată și urmată, înainte și după zgomotele de tunet, de o ciudată mascaradă: introduse de o „Muzică solemnă și stranie“, „intră mai multe făpturi, pregătind o masă bogată; dansează în jurul bucatelor, cu gesturi grațioase, invitându-i pe rege și pe ceilalți să mănânce, apoi pleacă“. Uimiții musafiri vor să se ospăteze, dar apare harpia cu trup de vultur și „fâlfâie din aripi deasupra mesei
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
utopie pe care o expusese în prima scenă a actului II, poate mai mult ca să risipească puțin din atmosfera sumbră și deznădăjduită a catastrofei; să-l lase pe regele Alonso să creadă, la rândul său, că i se înfățișează niște „făpturi / Rostind, deși n-au limbă, minunate / Orații mute“, la care comentariul în aparte al lui Prospero, invizibil, și anume: „Să vedem sfârșitul“, anunță caracterul defel minunat al orației rostite de Ariel ca harpie. O fină trăsătură de spirit din partea lui
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
în aparte al lui Prospero, invizibil, și anume: „Să vedem sfârșitul“, anunță caracterul defel minunat al orației rostite de Ariel ca harpie. O fină trăsătură de spirit din partea lui Ariel, ca autor al fantasmagoriei, este schimbarea de atitudine a acelor făpturi care, când aștern masa, îi îmbie pe naufragiați, cu dansuri și „gesturi grațioase“, să mănânce, iar când o înlătură, apar dansând grotesc și batjocoritor, făcând grimase, în timp ce muzica devenise între timp, în chip subtil-ironic, din „solemnă și stranie“, „suavă“. Însă
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
să-și sfătuiască poporul, pe mirmidoni, cu vorbe frumoase, îi plăcea să aducă zeilor jertfe bogate. Dar nu s a distins prin vreo faptă de arme: era un om străin de orice violență și prietenia lui cu centaurul Chiron, o făptură atât de înțeleaptă, nu este întâmplătoare. Și era primitor și generos: a găzduit în casa lui doi tineri veniți de pe alte meleaguri să-i ceară ocrotire și adăpost. Întâi unul ceva mai vârstnic, Foinix, ajuns pribeag ca să nu devină fratricid
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
care „știe atât de puțin“. Văzuți de zei, în genere, oamenii sunt precari, efemeri, mărginiți și mărunți, buni doar să-i ferească pe nemuritori de plictisul nemuririi și al vanității lor. Apolon, vorbind cu Poseidon, spune și el: „niște sărmane făpturi omenești care, aidoma frunzelor, trăiesc o clipă, trăgând din pământ căldura vieții, apoi se veștejesc și pier“. Și tot el îi spune înverșunatului și inteligentului Diomede: „Nu încerca să te măsori, ca putere a minții, cu zeii: nemuritorii zei și
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
sărmanilor, ce soartă ați avut, să pieriți aici, departe de cei vouă dragi și de pământul din strămoși, să săturați cu trupurile voastre câinii cei lacomi din Troia!“ Dar Patrocles este cald și îndurător și cu una sau alta dintre făpturile care populează epopeea. Felul în care, cum am văzut, îl plânge Briseis pentru bunătatea lui este grăitor. N-ar fi făcut-o pentru un altfel de om. Aceeași blândețe a inimii i se vede în purtarea lui cu tesalianul Euripil
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
el și pe copila lui, ci și acelea care îl făceau în stare, ca într-o feerie a unei nopți de vară, să se amestece în însăși viața firii, ca un zeu, și să se joace cu legile și cu făpturile ei. Ostenit de atâtea fantasmagorii, la un pas să creadă în însăși inconsistența universului, el numește toate acestea this rough magic, vrăjitoria asta grosolană, și o abjură, pentru a se întoarce, bătrân, la condiția obștească. Iar clemența lui, capacitatea de
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
atât mai vrednic de luat în seamă faptul că numai Caliban, așa cum este el, dihanie și om, născut din duhuri rele și pornit pe rele, dar totuși singurul ei aborigen și „rege“, singur el este acela care, simțindu-i, ca făptură a naturii, farmecul și fericirea, îi înalță, spre laudă, un imn: „Ostrovu-i plin de zvonuri, / De sunete și dulci cântări ce-mbată,/ Dar rău nu fac. Îmi zumzuie-n urechi / Când leneșe-alăute, mii, când glasuri / Care, dacă m-aș trezi din
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
timp și nu putea să mai aibă speranță nici măcar în improbabila ei îndurare. Din ce fusese, se afla acum, printr-o parcă deliberată perversitate a răului din lume, prins în încleștarea unui copac, altoit în neputința de mișcare a unei făpturi vegetale. Pinul acela ne apare ca un arbore care-ar striga sub cer de deznădejdea înrădăcinării sale în pământ. Apoi ajunge pe insulă Prospero, iar tot ce mai urmează este condiționat de relația lui Ariel cu fostul și cu viitorul
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
esența lui. Pe de altă parte, dacă le-am traduce în termeni istorici, ele au ceva din puterea de cuprindere și din deschiderea Renașterii. Capacitatea lui de intuire a umanului apare, elocvent, și în discursul pe care, prefăcut în harpie (făptură fabuloasă semănând a vultur și prezidând pedepselor, furtunilor și morții), îl ține naufragiaților care îl izgoniseră pe ducele de Milan. El este, în concizia și necruțarea lui, un model de elocință moralizatoare și punitivă care se cuvine amintit în întregime
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
ales din alte două împrejurări. În prima împrejurare, cuvântarea lui justițiară adresată vinovaților de neam înalt este precedată și urmată, înainte și după zgomotele de tunet, de o ciudată mascaradă: introduse de o „Muzică solemnă și stranie“, „intră mai multe făpturi, pregătind o masă bogată; dansează în jurul bucatelor, cu gesturi grațioase, invitându-i pe rege și pe ceilalți să mănânce, apoi pleacă“. Uimiții musafiri vor să se ospăteze, dar apare harpia cu trup de vultur și „fâlfâie din aripi deasupra mesei
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
utopie pe care o expusese în prima scenă a actului II, poate mai mult ca să risipească puțin din atmosfera sumbră și deznădăjduită a catastrofei; să-l lase pe regele Alonso să creadă, la rândul său, că i se înfățișează niște „făpturi / Rostind, deși n-au limbă, minunate / Orații mute“, la care comentariul în aparte al lui Prospero, invizibil, și anume: „Să vedem sfârșitul“, anunță caracterul defel minunat al orației rostite de Ariel ca harpie. O fină trăsătură de spirit din partea lui
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
în aparte al lui Prospero, invizibil, și anume: „Să vedem sfârșitul“, anunță caracterul defel minunat al orației rostite de Ariel ca harpie. O fină trăsătură de spirit din partea lui Ariel, ca autor al fantasmagoriei, este schimbarea de atitudine a acelor făpturi care, când aștern masa, îi îmbie pe naufragiați, cu dansuri și „gesturi grațioase“, să mănânce, iar când o înlătură, apar dansând grotesc și batjocoritor, făcând grimase, în timp ce muzica devenise între timp, în chip subtil-ironic, din „solemnă și stranie“, „suavă“. Însă
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
kai jIsiovthto")<footnote Thalia lui Arie, la Sfântul Atanasie, Despre sinoade, 15, PG, XXVI, col. 708 A; Cuvântarea I contra arienilor, 6, PG, XXVI col. 24 A. footnote>. Cuvântul este fiu al lui Dumnezeu numaidupă numire și după adopțiune, ca făptură<footnote Sfântul Atanasie, Despre învățătura lui Dionisie, 23, PG, XXV col. 513. footnote>. Dar, deși creatură, nu este ca celelalte creaturi, ci creatura perfectă a luiDumnezeu (ktivsma tou` Qeouî tevlion)<footnote Arie, în Epistola către Alexandru, la Sfântul Atanasie, Despre
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
ca El să fie Dumnezeu adevărat și desăvârșit, fiindcă creaturanu poate primi un ajutor de acest fel de la o altă creatură. Astfel,Sfântul Atanasie cel Mare își orientează soteriologic demonstrația teologică a divinității Cuvântului întrupat. „Dacă Fiul este făpturăși dacă făpturile raționale au una și aceeași natură (ca El), atuncifăpturile nu vor avea nici un ajutor de la o făptură, pentru că toateau nevoie de harul lui Dumnezeu”<footnote Contra arienilor, II 41, PG, col. 233 B și 42, PG, col. 236 BC-237 AC
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
de la o altă creatură. Astfel,Sfântul Atanasie cel Mare își orientează soteriologic demonstrația teologică a divinității Cuvântului întrupat. „Dacă Fiul este făpturăși dacă făpturile raționale au una și aceeași natură (ca El), atuncifăpturile nu vor avea nici un ajutor de la o făptură, pentru că toateau nevoie de harul lui Dumnezeu”<footnote Contra arienilor, II 41, PG, col. 233 B și 42, PG, col. 236 BC-237 AC. footnote>. 2. Sfântul Atanasie cel Mare respinge ideea ariană că Dumnezeu,din cauza transcendenței Sale, nu poate crea
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
divine. 4. Nașterea Fiului este din veșnicie. Tatăl totdeauna a fost Tată, însuși numele de Tată implică existența Fiului. Nimeni nu e tată fără să aibă fiu. Numai într-un sens larg se vorbește despre Tatăl că este Tată al făpturilor<footnote Ibidem, II, 41 PG, XXVI, col. 233 AC; III, 6 PG, col. 353 C. footnote>. El (Fiul) nu este o făptură, nici o plăsmuire, ci naștere proprie a ființei Tatălui. De aceea este El adevărat Dumnezeu și deoființă cu adevăratul
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
tată fără să aibă fiu. Numai într-un sens larg se vorbește despre Tatăl că este Tată al făpturilor<footnote Ibidem, II, 41 PG, XXVI, col. 233 AC; III, 6 PG, col. 353 C. footnote>. El (Fiul) nu este o făptură, nici o plăsmuire, ci naștere proprie a ființei Tatălui. De aceea este El adevărat Dumnezeu și deoființă cu adevăratul Părinte. Toți ceilalți însă, cărora s-a zis: „am spus: voi sunteți dumnezei” (Psalm 81, 6), au acest har de la Tatăl numai
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
20 PG, XXVI, col. 53 BC. footnote>.b) Fiul fiind Logosul creator și înțelepciunea creatoare a Ta tălui, Tatăl nu poate fi conceput ca Fiind vreodată lipsit de Acesta.De unde, iarăși, veșnicia Fiului. „Dacă Dumnezeu este creator șifăuritor, însă creează făptura prin Fiul, și dacă nimic nu poate fi vă-zut că apare pe altă cale decât anume prin Logos, atunci, fiindcăDumnezeu este creator, nu este blasfemiator să se susțină că Logosul Lui creator și înțelepciunea Lui creatoare cândva n-ar fi
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
nevoie și de Fiul la creație sau lasfânta baie?... Sau pentru ce, după părerea voastră (a arienilor), s-atransmis credința într-un Creator și într-un creat? Căci dacă botezulse face pentru ca să ne unim cu dumnezeirea, pentru ce atunci estenevoie de făptură? Dacă însă el se face pentru ca noi să ne unim cuFiul, o făptură, atunci tocmai după părerea voastră, chemarea Fiu-lui la botez este inutilă. Căci Dumnezeu, Care Și-a făcut pe HristosFiu, este în stare să ne facă și pe
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
părerea voastră (a arienilor), s-atransmis credința într-un Creator și într-un creat? Căci dacă botezulse face pentru ca să ne unim cu dumnezeirea, pentru ce atunci estenevoie de făptură? Dacă însă el se face pentru ca noi să ne unim cuFiul, o făptură, atunci tocmai după părerea voastră, chemarea Fiu-lui la botez este inutilă. Căci Dumnezeu, Care Și-a făcut pe HristosFiu, este în stare să ne facă și pe noi fii... Nu pentru aceea este nu-mit împreună și Fiul, pentru că ceva nu
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
credința însemna ca omul să-și recunoască statutul de creatură în raport cu Creatorul său împlinindu-I voia expusăîn legea de pe Sinai dar și de o netă diferențiere între cel creat „după chipul și asemănarea lui Dumnezeu” (Facere 1, 26-27) de restul făpturilor. Omul trebuie să mai creadă că se deosebește de restul creaturilor și prin faptul că prin cădere, între el și Creator s-a deschis oadevărată prăpastie de care trebuie să se simtă responsabil.În concluzie, a fi credincios sau a
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
ascultări asupra firii Sale umane până la slava ei. Mântuitorul s-a numit pe Sine Fiul lui Dumnezeu prin „adopție” ca „FiulOmului”, deoarece, prin trupul asumat, El a intrat în regimul defăptură a lui Dumnezeu în ascultarea de Dumnezeu, fără de careorice făptură a Sa este „mutilată” (Luca 10, 30). Deci, Întrupareapune în valoare Cuvântul lui Dumnezeu, fără de care viața în trupar însemna „neviața”, sau „moartea” ca pierdere a „învierii” primordiale. Astfel, ceea ce era pe „tablele de piatră” se arată pe viu,manifestându
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]