3,990 matches
-
tip neutru sau alcalin cu stratul gros de humus, unde sunt puține plante de adâncime, iar copacii se găsesc la distanță unul față de celălalt. Într-o ierarhie a importanței arborilor gazdă, cei mai frecvenți sunt diferitele specii de stejari, carpenul, fagul, bradul negru, precum și diferite specii de tei, alun, molid, plop și salcie. Trufele apar primăvara - vara în aprilie-iunie, și toamna - iarna în septembrie-decembrie și cresc doar în cicluri de 20-30 de ani, după care dispar complet. Trufele au forma unui
Trufă () [Corola-website/Science/321777_a_323106]
-
magnatum", "T. aestivum", "T. uncinatum", "T. brumare", "T. macrosporum", "T. mesentericum", "Choirmyces Meandriformis", trufa porcească, trufa de nisip sau trufa de deșert. Se găsesc în zonele mai calde, în sud sau în vestul țării, în păduri rare de foioase, în jurul fagilor, stejarilor, preferând pantele expuse la soare. Numită și trufa albă de Transilvania este o trufă specifică climatului românesc din bazinul carpatic, în special în Ardeal. Are o culoare care imită marmura, un miros foarte puternic și poate ajunge la o
Trufă () [Corola-website/Science/321777_a_323106]
-
data de 5 decembrie 2008 și în cel din Statele Unite ale Americii pe 9 decembrie 2008. Versiunea extended play al discului single a fost lansată pe iTunes pe 23 ianuarie 2009 și cuprindea cântecele de pe fața B, „Kabul Shit” și „Fag Hag”, dar și versiunea cenzurată a altui cântec de pe album, „Fuck You”. În episodul patru din sezonul al treilea al seriei "Skins", cântecul se aude pe fundal, fiind adăugat în post-producție. Videoclipul a fost regizat de Nez. Acesta începe prin
The Fear () [Corola-website/Science/316424_a_317753]
-
frecvent de către localnici rămâne cel de Parcul Central. Parcul este populat cu mai multe specii de arbori și arbuști, printre care: stejarul, paltinul, salcâmul, prunul roșu, tisa, pinul, teiul, castanul sălbatic etc. În fața Muzeului de Științele Naturii se află un fag roșu (Fagus sylvatica v. atropurpuraea), monument al naturii, cu o înălțime de circa 25 de metri și un coronament bogat și frumos. Bustul lui Ciprian Porumbescu (1853-1883), operă a sculptorului Ion Cârdei, a fost dezvelit în anul 1933, fiind amplasat
Parcul Profesor Ioan Nemeș din Suceava () [Corola-website/Science/316928_a_318257]
-
al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și se întinde pe o suprafață de 2 ha.. Aria naturală reprezintă o zonă împădurită cu arboret de fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), ulm de munte ("Ulmus gablra"), tei argintiu ("Tilia tomentosa"), gorun ("Quercus petraea"), velniș ("Ulmus laevis"), jugastru ("Acer campestre"), tei pucios ("Tilia cordata"), arțar ("Acer platanoides") sau scoruș de munte ("Sorbus aucuparia"). Aria protejează o specie
Rezervația botanică Korum Tarla () [Corola-website/Science/328911_a_330240]
-
000 m. altitudine medie) aflată în bazinul râului (afluent al Cernei) ce adăpostește floră și fauna specifică Carpaților Meridionali. Rezervatia a fost creată cu scopul de a proteja mai multe specii de arbori și arbuști prezente în arealul ariei, astfel: fag ("Fagus sylvatica"), ulm de munte ("Ulmus gablra"), frasin ("Fraxinus excelsior"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), molid ("Picea abies"), brad ("Abies"), mojdrean ("Fraxinus ornus"), plop tremurător ("Populus tremula"), alun ("Corylus avellana") și salba moale ("Euonymus
Belareca () [Corola-website/Science/328978_a_330307]
-
de pârâul Corbului, iar la vest și nord de pădurea mixtă de conifere și foioase. La periferiea rezervației perdeaua forestieră este formată din pădure de brad argintiu ("Abies alba"), pin ("Pinus sylvestris") și molid ("Picea abies L."), în asociere cu fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus") sau mesteacăn ("Betula pendula"), alun ("Corylus avellana"), carpenul ("Carpinus betulus"), paltinul de munte ("Acer pseudoplatanus"), plopul tremurător ("Populus tremula"), ulmul de munte ("Ulmus glabra"). Flora zonei stâncoase este formată din specii de
Piatra Șoimilor () [Corola-website/Science/325463_a_326792]
-
temperaturi maxime în perioada verii de până la 25șC și minime ce coboară la -25, -28șC. Temperatura medie anuală nu depășește 10șC. În suprafața rezervației naturale sunt prezente mai multe tipuri de habitate, astfel: păduri acidofile cu molidișuri, păduri dacice de fag, păduri aluviale cu arin și frasin, tufărișuri alpine și boreale, versanți cu vegetație de stâncărie, pajiști calcifile alpine și subalpine, fânețe și pășuni montane, ori izvoare și mlaștini alcaline. Aria naturală reprezintă înteres floristic datorită speciilor de arbori, arbusti, precum și
Masivul Hășmașul Mare, Piatra Singuratică - Hășmașul Negru () [Corola-website/Science/325479_a_326808]
-
pajiști calcifile alpine și subalpine, fânețe și pășuni montane, ori izvoare și mlaștini alcaline. Aria naturală reprezintă înteres floristic datorită speciilor de arbori, arbusti, precum și a multitudinilor vegetale din stratul ierbos. Specii arboricole: alcătuite din conifere (molidișuri) în asociere cu fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Qercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), tei ("Tilia"), frasin ("Fraxinus"),carpen ("Carpinus betulus") sau arin ("Alunus glutinosa"); Arbusti: corn ("Cornus mas"), zmeur ("Rubus idaeus"), afin ("Vaccinum mytrillus L."), alun ("Corylus avellana"); Vegetație ierboasă (de pajiște și de stâncărie
Masivul Hășmașul Mare, Piatra Singuratică - Hășmașul Negru () [Corola-website/Science/325479_a_326808]
-
de tip "Tufărișuri subcontinentale peri-panonice" și protejază o gamă diversă de floră și fauna specifică grupării montane a Carpaților de Curbura și zonei depresionare din bazinul mijlociu al Oltului. Floră rezervației este alcătuită din arbori și arbuști cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Quercur robur"), mesteacăn ("Betula"), frasin ("Fraxinus"), tei ("Tilia"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), șoc negru ("Sambucus nigra"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Roșa canina"), merișor ("Vaccinium vitis-idaea"), migdal pitic ("Amygdalus
Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului () [Corola-website/Science/325490_a_326819]
-
înființată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice din nordul Munților Făgăraș (grupa montană aparținând lanțului carpatic al Meridionalilor). Floră lemnoasa are în componență specii dominante (în partea inferioară) de fag ("Fagus sylvatica") în asociere cu mesteacăn ("Betula pendula"), salcie căpreasca ("Salix capreea"), plop tremurător ("Populus tremula") sau anin; urmând etajul coniferelor, cu specii de brad ("Abies"), molid ("Picea abies"), pin ("Pinus"), tisa ("Taxus baccata"), zâmbru ("Pinus cembra") și zada ("Larix
Golul Alpin al Munților Făgăraș între Podragu - Suru () [Corola-website/Science/325519_a_326848]
-
scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice aflate în sud-vestul țării, în grupa muntoasă Retezat-Godeanu. Flora rezervației este alcătuită din specii de conifere: brad ("Abies"), molid ("Picea abies"), pin ("Pinus"); foioase: fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), frasin ("Fraxinus"); specii de arbusti: vișin turcesc ("Prunus mahaleb"), alun turcesc ("Corylus colurna"); La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii floristice, dintre care: garofiță pitică ("Dianthus nardiformis"), tămâioară ("Viola jooi Janka"), lăcrămioară ("Convallaria majalis
Rezervația Domogled () [Corola-website/Science/325893_a_327222]
-
abrupturi calcaroase, avene, goluri alpine, peșteri); păduri, poiene, pajiști și pășuni. Acesta lanțului muntos al Carpaților Meridionali și în special al Munților Bucegi. Rezervatia dispune de mai multe tipuri de habitate naturale de interes comunitar (păduride conifere, păduri dacice de fag, păduri în amestec, pajiști montane, pajiști calcifile alpine și subalpine, fânețe montane, tufărișuri alpine și boreale, peșteri în care accesul publicului este interzis, grohotișuri calcaroase și de șisturi, grohotișuri silicioase, versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase, vegetație lemnoasa
Abruptul prahovean Bucegi () [Corola-website/Science/325933_a_327262]
-
arie protejată de interes geologic și peisagistic, pe al cărei teritoriu se află mai multe formațiuni stâncoase alcătuite din roci metamorfice de structură șistoasă, cu inserții de cloritoid). Aria naturală dispune de mai multe tipuri de habitate (Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion"), Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"), Păduri din "Tilio-Acerion" pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene, Păduri de stejar cu carpen de tip "Galio-Carpinetum", Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Păduri de fag
Parcul Național Defileul Jiului () [Corola-website/Science/324863_a_326192]
-
tipuri de habitate (Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion"), Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"), Păduri din "Tilio-Acerion" pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene, Păduri de stejar cu carpen de tip "Galio-Carpinetum", Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum", Păduri ilirice de stejar cu carpen ("Erythronio-Carpiniori"), Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montană ("Vaccinio-Piceetea"), Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin
Parcul Național Defileul Jiului () [Corola-website/Science/324863_a_326192]
-
fag ("Symphyto-Fagion"), Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"), Păduri din "Tilio-Acerion" pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene, Păduri de stejar cu carpen de tip "Galio-Carpinetum", Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum", Păduri ilirice de stejar cu carpen ("Erythronio-Carpiniori"), Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montană ("Vaccinio-Piceetea"), Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin, Izvoare petrifiante cu formare de travertin
Parcul Național Defileul Jiului () [Corola-website/Science/324863_a_326192]
-
lemnoasă cu "Myricaria germanica" de-a lungul râurilor montane și Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane) ce adăpostesc o gamă diversă de floră și faună specifică lanțului carpatic al Meridionalilor. Parcul este acoperit în proporție de peste 80% de păduri de fag ("Fagus sylvatica") și gorun ("Quercus petraea"), în asociere cu carpen ("Carpinus betulus") sau frasin ("Fraxinus"). Flora stratului ierbos are în componență peste 550 de specii cormofite și peste 140 de talofite (specii cu un singur tal, cu înmulțire prin spori
Parcul Național Defileul Jiului () [Corola-website/Science/324863_a_326192]
-
canorus), graurul (Sturmis vulgaris), vrabia (Passer domesticus) și rândunica (Hirundo rustica). Amfibienii sunt reprezentați de broască de pădure (Rană temporalia), broască râioasa bruna verde (Bufo viridis). Nevertebratele sunt reprezentate prin gasteropode, miriapode, paianjeni. Vegetația comunei este reprezentată de păduri de fag (Fagus Silvatica) și stejar (Quercus robur), aceasta reprezentând doar 20% din suprafața aparținând comunei. Aceste două specii se află în amestec cu specii de brad (Abies albă), carpen (Carpinus betulus), gorun (Quercus petraea), paltinul (Acer pseudoplatanus), arțarul (Acer platanoides), frasinul
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]
-
Fraxinus excelsior). Stratul de arbuști este reprezentat de alun (Corylus avellana) și voniceriul (Euonymus europaea). În substratul de ierburi partrund elemente acidofiele că rogozul de pădure (Carex pilosa), vinarița (Asperula odorata), măcrișul iepurelui (Oxalis acetosera). Printre pădurile de stejar și fag se întâlnesc pășuni, livezi, fânețe și locuri cultivate. Vegetația intrazonala ocupă spații reduse, areale insulare sau fâșii. Vegetația de lunca corespunde mai ales albiilor majore ale râului Sucevița. Această vegetație este alcătuită din arborete: zăvoaie de arini (Alnus icana), sălcia
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]
-
de hectare și include rezervația naturală Defileul Deda - Toplița. Parcul natural se suprapune ariei de protecție specială avifaunistică - "Defileul Mureșului Superior" și reprezintă o zonă peisagistică deosebită, bogată în vegetație cu specii montane de păduri în amestec, păduri de foioase (fag, frasin, carpen, mesteacăn, ulm), păduri de conifere (molid, brad), păduri aluviale și de luncă (salcie, arin) și pajiști. Aria naturală dispune de mai multe tipuri de habitate (Păduri de fag "Symphyto-Fagion", Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum", Păduri aluviale cu
Parcul Natural Defileul Mureșului Superior () [Corola-website/Science/324435_a_325764]
-
cu specii montane de păduri în amestec, păduri de foioase (fag, frasin, carpen, mesteacăn, ulm), păduri de conifere (molid, brad), păduri aluviale și de luncă (salcie, arin) și pajiști. Aria naturală dispune de mai multe tipuri de habitate (Păduri de fag "Symphyto-Fagion", Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum", Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"), Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montana ("Vaccinio-Piceetea"), Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Păduri de stejar cu carpen
Parcul Natural Defileul Mureșului Superior () [Corola-website/Science/324435_a_325764]
-
păduri în amestec, păduri de foioase (fag, frasin, carpen, mesteacăn, ulm), păduri de conifere (molid, brad), păduri aluviale și de luncă (salcie, arin) și pajiști. Aria naturală dispune de mai multe tipuri de habitate (Păduri de fag "Symphyto-Fagion", Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum", Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"), Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montana ("Vaccinio-Piceetea"), Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Păduri de stejar cu carpen ("Erythronio-Carpiniori"), Pajiști aluviale din
Parcul Natural Defileul Mureșului Superior () [Corola-website/Science/324435_a_325764]
-
de mai multe tipuri de habitate (Păduri de fag "Symphyto-Fagion", Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum", Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"), Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montana ("Vaccinio-Piceetea"), Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Păduri de stejar cu carpen ("Erythronio-Carpiniori"), Pajiști aluviale din "Cnidion dubii", Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin, Fânețe montane, Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane, Tufărișuri cu specii
Parcul Natural Defileul Mureșului Superior () [Corola-website/Science/324435_a_325764]
-
și are o suprafață de 77,80 hectare. Aria protejată este inclusă în situl de importanță comunitară - "Călimani - Gurghiu" și reprezintă un areal împădurit cu specii forestiere de molid ("Picea abies") cu o vârstă de peste 170 de ani (90%) și fag ("Fagus sylvatica" 10%). Fauna rezervației este una bogată și variată în specii de mamifere și păsări; dintre care unele protejate prin "Directiva Consiliului European" (anexa I-a) 92/43/ CE (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și
Molidul de rezonanță din Pădurea Lăpușna () [Corola-website/Science/324449_a_325778]
-
anul 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei de nord. Regiunea aceasta este bogată în fagi, de aici provenind și denumirea de Bucovina (Țara Fagilor) pe care i-au dat-o austriecii. Ocupanții austrieci au trimis în Bucovina diverși angajați ai statului: funcționari și muncitori din Boemia, Moravia și Slovacia și care s-au stabilit aici
Biserica romano-catolică din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323512_a_324841]