5,941 matches
-
ca și când cu ridicarea profesiunei la arte va dispărea cu desăvârșire acea Gunstbuhlerei disprețuită; însă Selbstgefuehl-ul înălțat, care-și trage puterea sa numai din interesele artistice reprezintate prin silințe și cultură comună, se va întoarce cu indignațiune de la atrapare (Haschen) după favoare publică. Asta poate să aibă numai atuncea efect când însemnătatea artei, studiile și mijlocirele ostenitoare neseparabili de ea nu vor fi ca până acuma lucrul numai a puținora ci vor fi simțite de totalitate ca o necesitate (netrecută cu vederea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pentru chemarea lui așa de clar marcată. O proporțiune frumoasă a membrelor, o figură nobilă, potrivită pentru esprimarea unor personalități remarcabile, și o fizionomie arhitectonice regulată, ce resplendă tot ce-i cu adevărat uman, și {EminescuOpXIV 256} mișcăcioasă totodată sunt favorile pe care natura poate să i le acorde actorului, ca o zee plină de har, prin ce ea își împlinește lucrul ei pe terenul acesta, spre a-l preda apoi activităței spirituale. Al doilea moment a laturei nature din artea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
espresiunea artistică a tot [ce e] (spiritualminte) moralminte general în natura omenească, care se individualizează totdeuna într-o naționalitate oarecare, fără însă de-a pierde printr-asta generalitatea Fizionomia mobilă care să reflecte repede și precis afectele sufletului e oricum favoarea cea mai însemnată ce-i poate acorda natura unui actor viitor în privința structurei feței.; sunt fețe cari, când esprimă durerea o esprimă printr-o grimasă care escită mult mai lesne râsul decât compătimirea. Fizionomia prea marcată care indică o espresiune
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
procesul de dezvoltare al artistului dramatic în momentele sale necesarii, la care se-nțelege că e tot ecuivalent daca cineva în parte esperiază cu conștiință aceste trepte sau daca le percurge cel puțin. Varietatea individualităților în privința facultăților naturale și spirituale, favoarea sau nefavoarea împregiurărilor între [care] se dezvoltă individualitățile aduce naturalminte o diversitate nemărginită în modul cu care apar simplele trepte ale dezvoltărei condiționate prin idee (concept definitiv). însă în mijlocul acestei avuții de viață reală, o avuție care abia pare a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
e și dată necesitatea de-a domina și asupra acestui proces natural. Măsura pentru suficiența respirărei e într-adevăr foarte relativă, după cum e și organizațiunea, și un suflet (Atem) care ajunge mult și nu se sfârșește curând e o mare favoare a naturei pentru un orator, însă și o respirare scurtă se lasă întinsă prin esercițiu și se dă mărită până la o persistență admirabilă. Varietatea organizațiunei se-nțelege de sine că face imposibilă o lege absolută pentru actul respirațiunei în vorbire
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
suprafață un reflect al ființei sale proprii. Însă câteodată vedem și-n viața reală niște fizionomii de acelea din cari ne vorbește cu un adevăr victorios toată mărimea și însămnătatea specifică a individului și cari se pot considera de o favoare rară, pentru că aicea spiritul, spre satisfacerea lui proprie oarecum, a format din esteriorul sensibil un învăliș corăspunzător internului său. Fizionomii de-aceste eterne, cum sânt de pildă cea a lui Friedrich cel Mare, a lui Gothe, a lui Napoleon" în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
acestea. Acestei poziții îi corespunde în arta dramatică monopolul rolelor, o stare adică în care rolul odată distribuit se privește ca proprietatea ca drept câștigată a aceluia căruia nu i s-a distribuit parte din început decât prin o întîmplătoare favoare, de la a cărui reprezentare este esclus oricare alt membru, asemenea ca și de la esersarea drepturilor unei caste, o stare de lucruri în care cel esclus se răzbună asemenea prin exclusivitate față cu alții, o dezdăunare în genere fără multă mângâiere
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
spațiul în care cad, nu sânt nimic în sine înșile, ci numai modificațiuni sau temeiuri ale intuițiunei noastre sensibile: obiectul transcendental ni rămâne necunoscut. A doua afacere importantă a esteticei noastre transcendentale e ca ea să nu câștige doar o favoare oarecare ca ipoteză părută, ci să fie atât de sigură și ne-ndoielnică cum s-a cerut numai vreodată de la o teorie care are a servi la un organon. Spre a face cu totul evidentă această certitudine vom alege un
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a nu nemulțumi pe amândouă părțile. Daca e inevitabil ca să fii urât de-o partidă, încalte să nu fii urât de cei mai puternici din ele. Împărații care ajungeau la domnie din proaspăt și cari aveau deci nevoie de-o favoare extraordinară preferau să-si facă mai bine un partid între soldați decât între popor, ceea ce le ajuta însă numai întru cât puteau să-și mențină vaza între soldați. Pentru cauzele acestea împărații blânzi din fire, iubitori de dreptate, cu aversiune
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
demonstrată în 1849, n-au fost realizate și a căror importanță majoră încă astăzi așteaptă execuția lor. Modul de admisibilitate și înaintare în funcțiunile publice a dat loc, într-adevăr, la câteva regulamente, dar în fapt a rămas literă moartă. Favoarea și interesul electoral singure prezidează la alegerea amploiaților statului, cu toate că cine nu știe că capacitatea, experiența, integritatea și probitatea factorilor însărcinați d' a aplica legile și regulamentele sunt condițiuni esențiale a mersului regulat al unei bune administrații, a garanției drepturilor
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
confesiunilor chiar, voind a supune pe credincioșii confesiunilor de naționalitate nemaghiară unui sistem de învățămînt care să-i silească a neglija limba lor maternă și să-i împingă pe căile maghiarizării, rezervîndu-și guvernul facultatea de-a aplica gradat rigorile sau favorile sale față cu deosebitele confesiuni. Cumcă acesta e scopul proiectului dovedesc stipulațiunile lui, după cari limba de propunere a institutelor secundare ce s-ar înființa de acum înainte nu va fi pe viitor decât esclusiv cea maghiară ( paragraful 29), iar
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
astfel de măsuri; dar - a le transpune din cadrele dreptului internațional într-o lege de instrucțiune publică și a face tot atunci escepțiune în favorul ordinelor monacale ale unei religiuni, care de secoli s-a împărtășit în abundanță de toate favorurile; aceasta este semnalul intennei: că bisericii greco - orientale romane, care de secoli a fost espusă la lipse deprimătoare, să i se ia toată posibilitatea de [a] putea ține concurință în privirea înființării și întocmirii institutelor de învățămînt cu celelalte confesii
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
indiviziunea. Acest pământ se împarte între ostașii cuceritori, gentes, moșneni sau răzeși, între căpitanii lor - boieri - și restul rămâne pământ domnesc. Moșiile cari se dau boierilor li se dau cu privilegiul de-a le coloniza cu ce condiții vor putea; favoarea cea mai mare pentru colonizări era aceea de-a forma " slobozii" (asylum ) - loc în care oameni robiți, condamnați la pedepse, străini, așezîndu-se, scăpau de urmărire. Roma chiar a fost la început o " slobozie" precum se știe, căci slobozie însemnează " libertate
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
guvernământul inept și mărginit al maghiarilor. Și oare de toate acestea să nu se țină seamă la noi, când e vorba nu de-a recunoaște drepturi Austro-Ungariei pe Dunăre, de vreme ce n-are nici unul, dar încă de-a i se acorda favori și preponderanță în apele noastre și pe țărmurii noștri, bineînțeles în detrimentul suveranității statului romîn? Dar destul ne desprețuiește dincolo, destul tratează peste picior o jumătate a poporului nostru în țara lui proprie și strămoșească - să ne mai puie piciorul în
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
un post de membru la Casație. Dar de 10 ani deja era bolnav de plămâni, de-o mare iritabilitate nervoasă tocmai din cauza acestei boale, încît portofoliul ministerial trebuie să fi agravat starea sănătății lui în loc de-a fi fost o favoare a sorții. Îndealtmintrelea fondul caracterului lui era blând și inteligența sa caldă: nici nu se putea altfel, căci era originar din ținutul Neamțului, din acea rasă arhiromînă de munteni care vorbește și cugetă încă și astăzi precum se scria în
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
iată o cestiune la care d. Cogălniceanu n-ar putea răspunde; căci nu este vorba nici de-un Ercul al inteligenței, nici de unul al musculaturii. În realitate nu este vorba nici de merit, nici de muncă. E vorba de favori politice, e vorba că cineva e persona grata sau nu în ochii guvernanților, e vorba de ceea ce zice cu sfială un membru al majorității docile, de protecțiune și favoritism. Acesta e răul care ridică nulitățile în sus, care preface spirite
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
valoarea muncii și în siguranța înaintării prin merit. Dîndu-i-se zilnic exemplu că, fără a ști ceva și fără a fi muncit, cineva poate ajunge bogat și om cu vază, arătîndu-i-se zilnic împroprietăriri de oameni ce n-aveau alt drept decât favorile oamenilor zilei, contagiul intelectual și moral devine din endemic epidemic, trece de la restrânsul grup al Campiniilor la grupuri din ce în ce mai numeroase de cetățeni, cărora le vine asemenea în minte ceea ce nu le-ar fi venit niciodată fără molipsirea prin exemplul celor
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
marginile putinței sale. E elementar însă că o industrie nu se poate crea decât cu paguba timporară a comerțului internațional și a consumatorilor. Cum și de unde ia "Romînul" un drept escepțional în contra libertății absolute? Cum liberalul pur îndrăznește a crea favori și privilegii în folosul unei serii de oameni și în defavorul matematic calculabil al negoțului și al imensei majorități a consumatorilor? Scopul e educația industrială, da. Dar cine dă dreptul oamenilor bătrâni de la "Romînul" să silească pe cetățeni asemenea bătrâni
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Brătianu, ne va împărtăși pe fiecine, după dragostea și credința ce vom avea pentru el, cu câte un scaun în Parlament, cu cîte-o funcție, cu cîte-o misiune; vom fi cu toții - noi, supusul neam românesc - reduși la rolul de-a solicita favorurile onor. Pătărlăgeanu sau Dimancea, favori prețioase, precum numai un valet le poate da. Poporul? Dar cine vorbește de popor? El nu votează direct. Nimeni nu va putea să strige înaintea a o mie de inși: Iată, oameni buni, unde mergeți
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
fiecine, după dragostea și credința ce vom avea pentru el, cu câte un scaun în Parlament, cu cîte-o funcție, cu cîte-o misiune; vom fi cu toții - noi, supusul neam românesc - reduși la rolul de-a solicita favorurile onor. Pătărlăgeanu sau Dimancea, favori prețioase, precum numai un valet le poate da. Poporul? Dar cine vorbește de popor? El nu votează direct. Nimeni nu va putea să strige înaintea a o mie de inși: Iată, oameni buni, unde mergeți. O nu! O mie nu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
un popor întreg de zece milioane de suflete din Dacia, a-l pune în Pind și a-l face să vie de acolo îndărăt, prin suta a douăsprezecea, de peste Dunăre. Această teorie, susținută întîi de Rosler, se bucură și de favoarea maghiarilor și astfel, cu vorbe, cu deducțiuni hazardate, cu combinațiuni asupra unor timpuri egal de fabuloase pentru toate elementele din țară, ei ar vrea să tăgăduiască drepturile și existența unui popor de trei milioane, a unui element aievea care trăiește
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
odinioară, fie prin mijlocul diurnelor, misiilor în străinătate cari se cifrează la mii de lei, cumulului funcțiunilor practicat pe o scară întinsă, răscumpărărilor de lucrări problematice sau imaginare și atâtea alte invențiuni maestre datorite acestor lacomi patrioți. De altă parte, favoarea și nepotismul au luat niște proporțiuni necunoscute până și în cele mai nefaste timpuri ale Regulamentului. Pretutindeni administrațiunile publice sunt împănate de neamurile puternicilor zilei până la a zecea spiță. N-a rămas locușor în buget care să nu fi fost
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nedeterminat, el e un instrument totodată care, ajuns la mâna adversarului, ar servi de minune la nimicirea partidului liberal. Considerând mijloacele multiple de presiune, de cari dispune un guvern, atârnarea a o sumă de alegători de bugetul statului, miile de favori pe cari puterea are mijlocul de-a le împrăștia, ne întrebăm ce-ar mai deveni un partid în opoziție, fie acela conservator, fie liberal, fără acea mână de oameni independenți din colegiul I a căror cultură și neatârnare [î]i
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nimic au ajuns milionari, fără a înființa fabrici, fără a face agricultură, și când știm că pentru majoritatea oamenilor banul se datorește muncii, la ce să atribuim aceste îmbogățiri ca din senin? Dar vom numi-o agiotaj, dar păsuială, dar favoare guvernamentală, destul că sume de aur se duc în mâni cari n-au oferit societății un echivalent de servicii pentru ele și poate ca juridic lucrul să fie îngăduit sau să poată scăpa printre picături; moralmente și economic vorbind e
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Rosetti cari, în schimb cu o absolută renunțare la orice demnitate personală sau convingere, le aruncă cîte-un os ori două, liniștindu-le astfel toate pretinsele focuri de beatificare a omenirii. A pretexta principii mari pentru a obține funcții, pensii reversibile, favori, iată școala pe care a creat-o d. C. A. Rosetti în țară, urmînd-o el însuși din tinerețe și până azi. De soiul acesta e și tagma de patrioți în perspectivă care redijează "Dacia viitoare". Supere-se cât vor pofti
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]