3,956 matches
-
și reabilitata prin tencuirea pereților în exterior și interior. Peisajele ce se desfășoară sub culmea prelunga a Mesesului fac din teritoriul satului Horoatu Crasnei un areal turistic atractiv. Obârșiile văilor Ponita și Ragu oferă peisaje de o rară frumusețe. Colinda FECIORILOR din Petenia Veniți cu toți să grăbim În orașul Viflaim Să vedem mare minune După cum Scriptură spune. Chiar acuma o Fecioara În Viflaim se coboară Un Prunc micuț va să nască În iezle dobitoceasca. Un înger noaptea venit Și la
Horoatu Crasnei, Sălaj () [Corola-website/Science/301800_a_303129]
-
din ținutul Maotei și cu câțiva luptători se așează împreună cu familia în poienița ce avea să fie denumită Go-ghora. Alți tarabostes tineri s-ar fi așezat pe piscurile dealurilor dimprejur... Familia de uriași de la Podu Gogoronii avea trei copii, doi feciori și o frumusețe de fată pe numele Nimilica, care este descrisă ca fiind foarte prietenoasă cu oamenii ”mici” pe care-i ocrotea și îngrijea. Feciorii își aveau gospodăriile separate de ale părinților, unul pe creasta dealului Mal, iar celălalt pe
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
așezat pe piscurile dealurilor dimprejur... Familia de uriași de la Podu Gogoronii avea trei copii, doi feciori și o frumusețe de fată pe numele Nimilica, care este descrisă ca fiind foarte prietenoasă cu oamenii ”mici” pe care-i ocrotea și îngrijea. Feciorii își aveau gospodăriile separate de ale părinților, unul pe creasta dealului Mal, iar celălalt pe coama dealului Muncel, numit Dâmbul lui Galoș, ceva mai sus de Secătura. Cei doi frați ar fi avut doar o singură secure cu care să
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
1444, însă prima menționare documentară a numelui așezării, Banca, datează din 23 martie 1554, apărând într-un ispisoc emis de Alexandru Lăpușneanu prin care acesta a miluit “pe Coste paharnic și frații săi, Ion și Nistor, pe sora lor Sora, feciorii Magdei, sora lui Gherman, cu un sat, Colonești, pe Bârlad și cu moară în Bârlad, și lalohoveni sub pădure și Banca cu a patra parte de moară în Bârlad ...” Satul Banca, asemeni satelor învecinate Ghermănești, Mastatici și Picigani (sate vechi
Banca, Vaslui () [Corola-website/Science/301859_a_303188]
-
Racoviță refăcea documentele Episcopiei Buzăului pierdute în răzmerițe la începutul secolului (Arhivele Statului, București, Episcopia Buzăului, XIII / 29): "“...schitul Bordești care este făcut din temelie de răposatul Mănăilă biv vel clucer și l-au închinat Șărban polcovnic și Ștefan căpitan, feciorii lui, la Sfânta Episcopie, precum arată cartea de închinăciune...”" Mănăilă, boier credincios Cantacuzinilor, a acumulat o avere însemnată de ambele maluri ale Milcovului: Aldeni, Albești, Bahnele, Bălțați Berindești, Bordești, Cândești, Goniți, Măxim, Măgura, Mărăcineni, Opăriți, Sinești, Tâmboiești în Valahia și
Bordești, Vrancea () [Corola-website/Science/301865_a_303194]
-
photo.php?fbid=400549100015021&set=pb.100001798048576.-2207520000.1350197632&type=1&theater]) Codul poștal al satului este 727335.() Cea mai veche mărturie este din 25 ianuarie 1648 când Ion Bercea din Corni e martor când slugile domnești Ursu și Pătrașcu, feciorii lui Botez din Giurgești au primit danie o jrebie în Siliște.() Satul Corni este parohie ortodoxă cu hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil.In biserică satului au slujit:preotul Ion Marian, preotul Gherghina Nicolae și mai nou preotul Ursuleasa Tache
Corni, Suceava () [Corola-website/Science/301942_a_303271]
-
Capu Codrului este menționat în documentele de la începutul secolului XVI. Al doilea sat București din istoria României, după Zvoriștea, numită, în uricele lui Roman Vodă, din 30 mai 1392, Bucurăuți, a fost atestat abia în 21 decembrie 1514, când superbul fecior al lui Ștefan cel Mare și Sfânt, Bogdan-Vlad, cunoscut în istorie drept Bogdan cel Orb, după ce-și pierduse un ochi în bătălie, cumpăra de la Luca Ilișescul, fiul Anei, nepotul lui Ivan Corlat, satul „București pe apa Moldovei, mai sus
Capu Codrului, Suceava () [Corola-website/Science/301938_a_303267]
-
valoare evenimențiala și se desfasoara după un scenariu aproape tipizat. Cum ceremonialul a beneficiat de numeroase și ample descrieri, ne limităm la prezentarea momentelor mai importante așa cum le-a consacrat tradiția la Huța. Sâmbătă seara, zi premergătoare nunții, tinerii satului - feciori și fete - adunau la casa ospățului, nu întotdeauna aceeași cu casa mirelui, unde, în timp ce unii jucau și chiuiau, druștele confecționau steagul nunții. Pe o bată de lemn împistruită (incrustata cu motive geometrice), cu o cruce la unul dintre capete, de
Huta, Cluj () [Corola-website/Science/300332_a_301661]
-
registrele parohiale de stare civilă ale parohiei ortodoxe din Barcani între anii 1874-1897. Localitatea Barcani a dat următoarele personalități: Cristifon Purecel (1893-1983) - poet popular, autor al volumelor: Dorul soldatului - poezii din război, Brașov, 1915; Patimă războiului, Brașov, 1916; Față și feciorul, Brașov, 1916. A fost primul primar al comunei Barcani. Romulus și Remus Purecel (frați gemeni) (26 decembrie 1935) - Remus mort în anul 1994 și Romulus în anul 1995 - ambii ingineri, specialiști de marcă în istoria automobilistica, membri în conducerea Uzinei
Barcani, Covasna () [Corola-website/Science/300369_a_301698]
-
din anul 1861, sub denumirea de Sociani (Soceni).Evoluția proprietății Sat de moșneni la 1722, la 1828 moșie megieșeasca stăpânita de-a valma de 20 de familii (5 de frunte, 6 de mijloc și 9 de coadă) și de 5 feciori de muncă. În anul 1831, moșia Soceni era stăpânita de-a valma de Barbu Poenariu, Dumitrașcu Soceanu, Vasile Soceanu, Dumitrașcu Tudosie, Gheorghiță Andreescu și de moșneni cu alti atași ai lor (65 de familii și 21 de feciori de muncă
Soceni, Dolj () [Corola-website/Science/300417_a_301746]
-
de 5 feciori de muncă. În anul 1831, moșia Soceni era stăpânita de-a valma de Barbu Poenariu, Dumitrașcu Soceanu, Vasile Soceanu, Dumitrașcu Tudosie, Gheorghiță Andreescu și de moșneni cu alti atași ai lor (65 de familii și 21 de feciori de muncă). În catagrafia din 1855 erau înscriși 87 moșneni proprietari din care 70 de birnici, 1 patentar, 6 mazili, 10 boieri de neam. În anul 1908 erau înregistrate 152 familii de moșneni, iar în 1912 - 160 familii de moșneni
Soceni, Dolj () [Corola-website/Science/300417_a_301746]
-
drumului sinuos pe meleaguri străine, aproape, dar departe de ținuturile strămoșilor din Țară Zarandului. Preotul Constantin Vierseanu a avut un fiu care a luat numele soției de Paralescu C Constantin și a fost învățător în sat. El a avut patru feciori, Adrian-medic, absolvent Cum Laudae al Facultății de Filosofie din București, premiat pentru cea mai bună diplomă de licență de regele Carol al II-lea, închis la Lupeni și dus la muncă forțată pe șantierul Bumbesti-Livezeni, Emilian-arheolog, Cicerone-preot la Tg.Jiu
Vierșani, Gorj () [Corola-website/Science/300472_a_301801]
-
Familia Craioveștilor nu se oprește aici cu ura față de noul domn; în octombrie, Drăghici, fiul lui Danciu, comisul Gogoasă și fratele marelui ban Barbu Craiovescu ucis la Viișoara, adună în jurul lui toată nobilimea olteană și „[...] înșelând împărăția că ar fi fecior de domn, i-au dat domnia și dovedindu-l boierii de mincinos, l-au spânzurat la Țarigrad [...]“ („Cronologia tabelară“ în „Operele lui Constantin Brâncoveanu“, ed. Nicolae Iorga, București, 1901, p.34). Șerban I, banul din Coiani, rudă prin alianță cu
Vlad Înecatul () [Corola-website/Science/298680_a_300009]
-
o altă biserică - cea din lemn - care a rămas în interiorul actualei biserici, așa după cum declara un meșter zidar din Sibiu: „"că demolând biserica la 5 iunie 1753, lucrătorii au aflat în biserica cea veche o carte sfăntă, care era a feciorului popii Savu, cu numele de Aleman"”. Tot un preot român din Rășinari se presupune că a tradus și catehismul tipărit în 1544 la Sibiu, aceasta fiind cea dintâi carte tipărită în limba română. Existența unei biserici mai vechi în Rășinari
Rășinari, Sibiu () [Corola-website/Science/299539_a_300868]
-
lui Dragomir Liteanu, drept piste valea Voronei, și de la Siretu”". (D.I.R. sec. XIV-XV, A, I, 330) Corni (Cornișor): Cea mai veche mărturie este din 25 ianuarie 1648 când Ion Bercea din Corni e martor când slugile domnești Ursu și Pătrașcu, feciorii lui Botez din Giurgești au primit danie o jrebie în Siliște. Roșcani (satul lui Petru Rusu, satul Ruși): Cea mai veche mărturie este din 31 iulie 1463 când Ștefan cel Mare întărește lui Luca Arbore, satele Vorona și Ruși. Rotunda
Liteni () [Corola-website/Science/299252_a_300581]
-
față de cel ce ne calcă fruntariile cotropind: Întâia mască: să nu se mai tragă în oameni nevinovați! A doua mască: să nu se mai prade grânele din hambare și fructele din pomi! A treia mască: să nu mai fie aruncați feciorii în războaie! A patra mască: să nu mai fie închisă lumea în țarcuri! A cincea mască: să nu se mai ia vitele din bătătură! A șasea mască: să nu mai fie pângărite fiicele omului! A șaptea mască: să nu mai
Masacrul de la Moisei () [Corola-website/Science/299761_a_301090]
-
cărți bisericești slavone, precum și antimise rusești. La ultima invazie a tătarilor, aceștia s-au retras pe Iza și de acolo la Borșa, fiind învinși în locul numit Preluca tătarilor. Legenda spune că un aport decisiv la victorie l-a avut un fecior al Moiseiului, care, la Podul Cisla, i-a sfătuit pe tătari să meargă pe Vișeuț, nu pe Cisla. Acolo, borșenii, conduși de Alexandru Lupu, i-au strivit, lăsând copacii peste ei. Dacă alegeau celălalt drum, istoria ar fi fost alta
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
spus atunci că nu știu. Iisus le-a răspuns atunci- continuă Luca- că nici el nu le va zice de la cine a primit puterea de a face ceea ce face. Apoi le spune o pildă cu un om care avea doi feciori și îi zice primului să se ducă în vie iar acesta îi spune că nu se duce, dar îi pare rău și se duce, iar cel de-al doilea îi zice că se duce dar nu se duce până la urmă
Ioan Botezătorul () [Corola-website/Science/299282_a_300611]
-
-lea Tomșa), Domn al Moldovei: 20 noiembrie 1611 - 22 noiembrie 1615 și septembrie 1621 - august 1623. Originea lui este incertă: unele izvoare spun că era om de rand din ținutul Putnei, iar alte documente precizau că este "os domnesc", fiind feciorul lui Ștefan al VII-lea Tomșa. Următorul fapt poate înclina balanța spre ultima ipoteza: în anul 1611, marele vizir Nasub-pașa preciza sultanului că "pribeagul iaste ficiorul răposatului Tomșa-Vodă" și Ștefan a primit steag de domnie. În anii anteriori, Ștefan Tomșa
Ștefan Tomșa al II-lea () [Corola-website/Science/299294_a_300623]
-
a obținut numirea pe acel post. Se vede că în comuna Șanț fusese apreciat și sprijinit, pentru că demisionând din școala de acolo, la 1 decembrie 1906, se adresa senatului scolar cu următoarele cuvinte: Ioan Boroș a avut 5 copii - 1 fecior și 4 fete - dintre care a purtat la școli mai înalte doar pe feciorul Patriciu - absolvent de gimnaziu și fiica Gvendolina - absolventă a Preparandiei din Gherla în anul 1921, cu ajutorul bunesc al fondurilor de burse grănicerești. Iată cum descria Ioan
Rebra, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/299277_a_300606]
-
și sprijinit, pentru că demisionând din școala de acolo, la 1 decembrie 1906, se adresa senatului scolar cu următoarele cuvinte: Ioan Boroș a avut 5 copii - 1 fecior și 4 fete - dintre care a purtat la școli mai înalte doar pe feciorul Patriciu - absolvent de gimnaziu și fiica Gvendolina - absolventă a Preparandiei din Gherla în anul 1921, cu ajutorul bunesc al fondurilor de burse grănicerești. Iată cum descria Ioan Boroș situația familiei sale în anul 1917, când se adresa fondului de burse năsăudean
Rebra, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/299277_a_300606]
-
în -ă. Pluralul Forma de masculin plural nu se deosebește de cea de singular la substantivele terminate în vocală accentuată + "p", "b", "f", "v", "ț", "z", "tš", "ș", "j", "l’", "i̯", "ń" sau "r": "lup" „lup” - "lup" „lupi”, "fitšor" „fecior” - "fitšor" „feciori”. La substantivele masculine terminate în alte consoane sau altă consoană + "i", pluralul are ca marcă schimbarea acesteia: "i̯ed" - "i̯ez", "bărbat" - "bărbaț", "cał" - "cal’/cai̯", "frati" - "fraț". Masculinele terminate la singular în "-i" precedat
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
Pluralul Forma de masculin plural nu se deosebește de cea de singular la substantivele terminate în vocală accentuată + "p", "b", "f", "v", "ț", "z", "tš", "ș", "j", "l’", "i̯", "ń" sau "r": "lup" „lup” - "lup" „lupi”, "fitšor" „fecior” - "fitšor" „feciori”. La substantivele masculine terminate în alte consoane sau altă consoană + "i", pluralul are ca marcă schimbarea acesteia: "i̯ed" - "i̯ez", "bărbat" - "bărbaț", "cał" - "cal’/cai̯", "frati" - "fraț". Masculinele terminate la singular în "-i" precedat de "r
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
găști". Consoanele care provoacă căderea lui "-i" la masculin plural au același efect și la feminin: "limbă" - "limb". La unele substantive se schimbă și vocala din rădăcină: "vacă" - "văț". "-i"-ul pluralului reapare la substativele masculine cu articol hotărât: "fitšoril’" „feciorii”, "frațil’" „frații”. Substantivele împrumutate din limba turcă, cu singularul în "-a" sau "-ă" pot avea pluralul în "-z", vocala precedentă fiind accentuată: "avlíi̯a" - "avlíur" sau "avlii̯áz" „curți”, "căsăbắ" - "căsăbắz" „orașe”. Exprimarea cazurilor este
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
de nuvela „Răfuiala”, în care apare același sfârșit tragic al unui țăran sărac, harnic, care o iubea pe Rafila, devenită soția unui țăran înstărit. Există trei fapte care constituie geneza romanului "Ion": prima dată, autorul poartă o discuție cu un fecior sărac, dar harnic din sat. A doua oară, autorul vede într-o zi de sărbătoare, pe câmp, un țăran în straie albe, care sărută pământul. A treia oară este vorba despre povestea unei fete seduse și abandonate, fiind însărcinată cu
Ion (roman) () [Corola-website/Science/299444_a_300773]