177,792 matches
-
singură? Și atunci există un gen al oamenilor pe care îl pot numi cu ajutorul cuvîntului generic "om", sau nu există așa ceva în realitate? Iar dacă acum, admițînd că există așa ceva în realitate, împart acest gen, numit "om", în bărbați și femei, ceea ce obțin sînt două genuri mai mici sau două specii mai mari? Și apoi, ce face ca bărbații să nu fie femei și femeile să nu fie bărbați? De ce am avea nevoie de două cuvinte pentru a vorbi de două
Cearta universaliilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10294_a_11619]
-
realitate? Iar dacă acum, admițînd că există așa ceva în realitate, împart acest gen, numit "om", în bărbați și femei, ceea ce obțin sînt două genuri mai mici sau două specii mai mari? Și apoi, ce face ca bărbații să nu fie femei și femeile să nu fie bărbați? De ce am avea nevoie de două cuvinte pentru a vorbi de două specii care fac parte din același gen, genul "om"? Și, în fond, care e diferența dintre speciile "femeie" și "bărbat", cu alte
Cearta universaliilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10294_a_11619]
-
dacă acum, admițînd că există așa ceva în realitate, împart acest gen, numit "om", în bărbați și femei, ceea ce obțin sînt două genuri mai mici sau două specii mai mari? Și apoi, ce face ca bărbații să nu fie femei și femeile să nu fie bărbați? De ce am avea nevoie de două cuvinte pentru a vorbi de două specii care fac parte din același gen, genul "om"? Și, în fond, care e diferența dintre speciile "femeie" și "bărbat", cu alte cuvinte care
Cearta universaliilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10294_a_11619]
-
bărbații să nu fie femei și femeile să nu fie bărbați? De ce am avea nevoie de două cuvinte pentru a vorbi de două specii care fac parte din același gen, genul "om"? Și, în fond, care e diferența dintre speciile "femeie" și "bărbat", cu alte cuvinte care e diferența lor specifică? Există o asemenea diferență sau ea e doar rodul invențiilor noastre mentale? Și dacă există o astfel de diferență, cum o numesc? Cu un cuvînt care, surprinzînd-o numai pe ea
Cearta universaliilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10294_a_11619]
-
ea, să excludă posibilitatea confuziei cu alte specii, sau printr-un cuvînt general? În acest caz, cum e înțelesul cuvîntului? Singular, pentru că se referă numai la acea diferență, sau general, pentru că se referă la diferența dintre toți bărbații și toate femeile? Și dacă lămuresc această probemă, voi putea să o aplic mai departe asupra cetelor îngerești, distingînd heruvimii de serafimi, sau asupra oamenilor, deosebindu-i pe sfinți de păcătoși? Și oare pot folosi aceeași schemă ca să explic de ce Dumnezeu, fiind unul
Cearta universaliilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10294_a_11619]
-
cea a Sfîntului Duh? Și, pe deasupra, dacă spun că Fiul e o specie în raport cu genul suprem al lui Dumnezeu, nu săvîrșesc o blasfemie de vreme ce mai înainte spuneam că specia este o colecție de realități individuale, așa cum este de exemplu specia femeilor? Sau Fiul nu are același rang ca femeia? Iar dacă Fiul nu poate fi decît unul, unul singur și nepereche, înseamnă că el e singularul prin excelență, ceva cu neputință de gîndit prin intermediul unei specii de indivizi. Dar atunci ce
Cearta universaliilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10294_a_11619]
-
că Fiul e o specie în raport cu genul suprem al lui Dumnezeu, nu săvîrșesc o blasfemie de vreme ce mai înainte spuneam că specia este o colecție de realități individuale, așa cum este de exemplu specia femeilor? Sau Fiul nu are același rang ca femeia? Iar dacă Fiul nu poate fi decît unul, unul singur și nepereche, înseamnă că el e singularul prin excelență, ceva cu neputință de gîndit prin intermediul unei specii de indivizi. Dar atunci ce mai e specia? O colecție de lucruri sau
Cearta universaliilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10294_a_11619]
-
în filele căreia blestemul spurcă apa, orice înnoire fiind "stârpită": Cum liniștea ascunsă prin lucruri își descheie/ un nasture Ciorapul îi fuge Cum genunchii/ se umplu de uitare, de sonerii, de unghii/ și apa se dezbracă la geam ca o femeie/ Cum calul și paiața Cum glasul și copacul/ și pieptenele toamnei se-ncurcă între ele/ Cum nu mai cresc nici numeni nici nu mai pică stele" (Cum liniștea ascunsă prin lucruri își descheie). Ca și: "deșertăciune și struguri.../ un sân
Recitindu-l pe Ion Caraion by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10291_a_11616]
-
în primul act, deși paleta nebuniei este extrem de diversă, "eroii" se află pe poziții de egalitate. Există firi mai tari și câte un fizic mai voluminos (paranoicul Valdo și afazicul Tanasâcu disputându-și întâietatea), dar aproape toți pacienții tremură în fața femeii de serviciu, o memorabilă Olimpie de 50 de ani, cu limbaj colorat și gesticulație de găină capie: "în general, Olimpia va acționa după principiul alternării repausului cu exagerarea ritmului acțiunii, precum o găină. Iată cum: trântește, brusc, muntele de bagaje
La ospiciu by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10308_a_11633]
-
frivolitățile ei, și cum mai triumfă, cred eu, macii bătrâneții asupra trandafirilor copilăriei". Fragmentele de mai jos sunt cele cu care debutează cartea. (Ioana Pârvulescu) Oare nu așa erați când v-am întâlnit? Nu desfrânată și fără de rușine, asemenea acelor femei pe care le-am gustat atât de mult altădată și care m-au așteptat, ca niște iepe înșeuate, în atât de multe camere dosnice... Am uitat locurile, ochii, prenumele. Poate nici nu le-am știut vreodată. Nu eram interesat decât
Anne Parlange, Vincent Lestréhan by Sabina Chisinevski () [Corola-journal/Journalistic/10282_a_11607]
-
nici măcar o dată suflarea vântului pe piele. Nu știau că îl iubesc la nebunie, alfel mi-ar fi luat și cuvântul. Mistralul care dă cerului acest albastru intens și orgolios, cu, cât vezi cu ochii, albul măslinilor ca un sex de femeie stropit cu spermă, mistralul zguduind sub el pământul, biciuind apele Ronului și culcând la pământ chiparoșii, mistralul nebun și dezlănțuit care-mi mângâia obrajii, și pe el l-am pierdut pentru totdeauna. Am ezitat îndelung dacă să țin sau nu
Anne Parlange, Vincent Lestréhan by Sabina Chisinevski () [Corola-journal/Journalistic/10282_a_11607]
-
-și arunce sarea, astfel încât nu se cicatrizau niciodată, încetaseră să mai scoată plasele. În biserică, oamenii adunați stăteau de vorbă, în bretonă, cu acea voce surdă a nefericiților, care poartă în ea toate vocile ce au fost ofilite și înăbușite. Femeilor le era frică, dar mânia pusese stăpânire și pe ele. Pe deasupra gardurilor vii ale grădinilor, stăteau de vorbă, la fel ca bărbații lor în biserică. Iar preotul a făcut caietul. A fost trimis la Paris, împreună cu cel al celorlalte insule
Anne Parlange, Vincent Lestréhan by Sabina Chisinevski () [Corola-journal/Journalistic/10282_a_11607]
-
cireși și corcoduși. Avem legume din plin. Unii dintre bolnavii melancolici au o adevărată pasiune pentru grădinărit, care le calmează spiritul deranjat. Furioșii nici nu intră în discuție. Unul dintre călugării de la Saint-Jean-de-Dieu a fost omorât cu lovituri de cazma. Femeile bolnave de nebunie uterină folosesc legumele într-un mod care nu poate fi descris și domnul de Coulmiers le-a interzis accesul în grădină. Rezultă că trebuie să angajez câțiva grădinari, în ciuda abundenței de mână de lucru din acest loc.
Anne Parlange, Vincent Lestréhan by Sabina Chisinevski () [Corola-journal/Journalistic/10282_a_11607]
-
în dreptul ferestrei, în tăcere, privind întunericul vag și ciulindu-și urechile de parcă ar fi vrut să asculte vântul. În seara aceea nu i-am auzit vocea care avea să-mi producă mai târziu o impresie atât de puternică. Dinspre galeria femeilor se auzi lătratul câinelui care, noaptea, păzea intrarea. Apoi liniștea se așternu ca într-un puț adânc. Mi-am luat la revedere, nu înainte de a-i fi spus noului nostru pensionar că va fi primit a doua zi de domnul
Anne Parlange, Vincent Lestréhan by Sabina Chisinevski () [Corola-journal/Journalistic/10282_a_11607]
-
l-a arestat și l-a trimis în detenție aici. Nu este nebun. Domnul de Coulmiers ne-a mărturisit aceste lucruri punându-ne să jurăm că vom păstra secretul, părintelui Dumoustier și mie, în timp ce mergeam să inspectăm lucrările la "castelul femeilor". Am zis deja? De când am sosit, pe 22 septembrie 1797, ospiciul a fost în permanență un șantier. La început a trebuit să reparăm clădirile care erau într-o stare jalnică. De fapt, e o poveste lungă, pe care nu e
Anne Parlange, Vincent Lestréhan by Sabina Chisinevski () [Corola-journal/Journalistic/10282_a_11607]
-
era!) ce-i plăcea dumnealui cel mai mult din nemuritoarea Biblie a democrației rasei albe, în definitiv. Diogene luă în mână Carta, o răsfoi nițel, și ceti cu importanță paragraful 54: Nimeni nu va fi arestat sau închis, dacă o femeie anunță moartea oricărei persoane, în afara soțului ei... Ducând la piept Magna Carta, rostise solemn: Așa-i, nu poți să pui bază pe ele decât dacă ești pe năsălie, că autoritatea, în cazul ăsta-i sigură că de un bețiv, care
Magna Carta Apud Domine 1215 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10329_a_11654]
-
Mariana Neț În franceză, inorogul e un substantiv de genul feminin. Prin urmare, în fabliaux-uri și balade, el ar trebui să se întrupeze într-o femeie, mai exact: într-o fecioară. Dar nu se întîmplă așa, pentru că unicu-i corn, uriaș, trufaș, e, după cum se știe, simbol falic. În 2003, cînd am citit, la apariție, romanul lui Tracy Chevalier The Lady and the Unicorn, m-am întrebat
Inorogul și licorna by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/10318_a_11643]
-
la licorne. "Cifrul" acestei imagini pare mai ușor de decodat decît acela - încă, în multe privințe, criptic - care stă la baza ciclului tapiseriilor expuse la Cluny (ciclu care precedă această imagine cu vreo două-trei decenii). Imaginea are în centru o femeie tînără așezată, grațios, pe un covor, într-o poiană. Doamna ține în poală un licorn. Pe fundal, se văd coline. Iar din simbolistica florală și animalieră se remarcă, în primul rînd, un pom încărcat cu muguri, cu boboci, dar mai
Inorogul și licorna by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/10318_a_11643]
-
în brațe, în dreptul inimii, ca pe un prunc, o hermină - animal alb și cuminte, ce simbolizează neîntinarea. Imaginea este reprodusă în mărime naturală. Conform celei mai la îndemînă decodări, tabloul lui Leonardo poate fi nu doar înfățișarea alegorică a unei femei incoruptibile și virtuoase, ci chiar o alegorie de gradul al doilea, menită a ne duce cu gîndul la Fecioara cu pruncul. Caz în care această pictură ar echivala cu una dintre multiplele fațete ale unei generice Doamne cu licornul. Fiindcă
Inorogul și licorna by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/10318_a_11643]
-
Louis Marin, vor alege și interpretarea conform căreia neîntinarea se hrănește din propria-i contemplare în oglindă și vor înțelege și că nu am semnat acest portret pentru că Cecilia Gallerano c'est moi. O oglindă ține în mîna dreaptă și femeia din tapiseria care, în ciclul de la muzeul Cluny al Doamnei cu licornul reprezintă Văzul. Simbolismul acestei imagini pare limpede. Întregul joc al seducției, ilustrat de cele șase țesături în care mai multe doamne și mai mulți licorni vorbesc nu numai
Inorogul și licorna by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/10318_a_11643]
-
ține în mîna dreaptă. Cu stînga îi mîngîie grumazul. Iar licornul se privește în oglindă și îi vedem și noi chipul reflectat, astfel că narcisismul lui e dincolo de orice îndoială. Doamna privește înainte. Tracy Chevalier face din modelul doamnei o femeie oarbă. Amorul e orb pentru femei, pare a spune autoarea. Sau femeia trebuie să fie "oarbă" pentru a ceda fantasmelor amorului. Iar pentru ca o femeie să seducă un bărbat și să îl rețină preț de un răstimp destul de lung încît
Inorogul și licorna by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/10318_a_11643]
-
îi mîngîie grumazul. Iar licornul se privește în oglindă și îi vedem și noi chipul reflectat, astfel că narcisismul lui e dincolo de orice îndoială. Doamna privește înainte. Tracy Chevalier face din modelul doamnei o femeie oarbă. Amorul e orb pentru femei, pare a spune autoarea. Sau femeia trebuie să fie "oarbă" pentru a ceda fantasmelor amorului. Iar pentru ca o femeie să seducă un bărbat și să îl rețină preț de un răstimp destul de lung încît cartonul să fie desenat și tapiseria
Inorogul și licorna by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/10318_a_11643]
-
privește în oglindă și îi vedem și noi chipul reflectat, astfel că narcisismul lui e dincolo de orice îndoială. Doamna privește înainte. Tracy Chevalier face din modelul doamnei o femeie oarbă. Amorul e orb pentru femei, pare a spune autoarea. Sau femeia trebuie să fie "oarbă" pentru a ceda fantasmelor amorului. Iar pentru ca o femeie să seducă un bărbat și să îl rețină preț de un răstimp destul de lung încît cartonul să fie desenat și tapiseria să fie țesută, e absolut necesar
Inorogul și licorna by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/10318_a_11643]
-
lui e dincolo de orice îndoială. Doamna privește înainte. Tracy Chevalier face din modelul doamnei o femeie oarbă. Amorul e orb pentru femei, pare a spune autoarea. Sau femeia trebuie să fie "oarbă" pentru a ceda fantasmelor amorului. Iar pentru ca o femeie să seducă un bărbat și să îl rețină preț de un răstimp destul de lung încît cartonul să fie desenat și tapiseria să fie țesută, e absolut necesar să-i întindă o oglindă. Important pare a fi faptul că doamna se
Inorogul și licorna by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/10318_a_11643]
-
ca și în pictura ulterioară acesteia cu cîteva decenii, licornul e și o podoabă pentru doamnă. L-a domesticit și l-a salvat. Atît timp cît va rămîne în poala ei, unicornul e în siguranță. Și de data asta, iubirea femeii e și feciorelnică, dar și maternă. Și pură, și protectoare/posesivă. Seducîndu-l pe licorn, doamna se sacrifică și îl salvează. Toate, simultan. I se dăruie, dar îl subjugă. Îl ține în brațe, privind fie în lăuntrul ei, fie spre un
Inorogul și licorna by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/10318_a_11643]