3,833 matches
-
susține, Încercând o apreciere globală asupra Școlii de la Chicago, Înțeleasă În sens larg, sau, În tot cazul, asupra Departamentului de Sociologie al Univesrității din Chicago, că profesează din plin câteva principii teoretico-metodologice evidențiate În lucrările analizate: contextualism-interacționalismul, ecologia socială, conjuncția fertilă dintre calitativ și cantitativ, cu accent pe controlul variabilelor În descrierea și explicarea fenomenelor, dinamica și procesualitatea socialului, abordarea complexă, de unde munca În echipă. Se ridică pe drept cuvânt Întrebarea: nu sunt aceste caracterstici valabile pentru sociologia zilelor noastre În
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
gândi că nu există o problemă reală a generațiilor decât dacă suntem În măsură să punem În evidență un ritm al generațiilor cu intervale temporale fixate o dată pentru totdeauna, Mannheim subliniază faptul că problema generațiilor reprezintă un câmp de cercetare fertil, chiar dacă teoria intervalelor se relevă a fi neverificabilă. Așa cum a remarcat, mai târziu, Raymond Aron, căutarea unor legi În ritmurile sau ciclurile istoriei intră În contradicție cu caracterul specific al istoriei Însăși ca știință a singularului: „Pe măsură ce se cere mai
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cuplu, Își renegociază poziția față de partenerul care, la rândul său, este purtător al unei culturi familiale Intervalele de douăzeci sau treizeci de ani nu sunt exhaustive. De altfel, Mannheim (1928) atrage atenția că „problema generațiilor este un câmp de cercetare fertil, chiar dacă teoria intervalelor se relevă a fi inverificabilă”. Personal, optăm pentru intervalul de 20 de ani, bazându-ne pe datele empirice care demonstrează că primii 20 de ani sunt pentru formare, că perioada creativă a individului nu Începe În medie
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
care guvernează toate acestea? Dar dacă nu se interesează nimeni, ci totul se mișcă automat, apoi cine învârtind această cămară frumoasă și mare, voi să zic cerul, a așezat-o deasupra pământului, sau și pe ape? Cine dă timpurile cele fertile și trimite ploile cele îmbelșugate? Cine a așezat în semințe și în plante atâta putere creatoare? Căci tot ceea ce vine automat e fără rânduială, pe când ordinea și buna orânduială se face numai cu artă. Dar spune-mi, oare în lucrurile
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
dominată de laicitate precum Franța, guvernul a decis să introducă în învățămîntul public studiul religiilor și al contribuției lor la civilizația occidentală. Tocmai în măsura în care societățile democratice actuale admit și respectă prezența religiei în spațiul public, ele sînt un teren puțin fertil pentru ivirea fundamentalismelor. Pe scurt, în modernitatea tîrzie, distanța dintre divin și uman nu e nici absentă, dar nici socialmente normativă. Ea poate avea expresie și eficacitate publică, dar nu mai oferă cadrul universului comunitar. Ignorată de extremiști fie ei
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ce îi este proprie? Angajarea pe coordonata timpului și a istoriei este, desigur, proprie spiritului modern occidental. în termenii lui André Scrima, sămînța lui se ivește la cumpăna dintre primele două milenii creștine, cînd germinează o neliniște nouă, atît de fertilă uneori : credința va ajunge oare vreodată să recupereze timpul? Va putea ea oare să se integreze în ceea ce nu va întîrzia să se numească evoluția umanității, evoluția pur și simplu? 3 Va putea, desigur dar, de îndată ce, în conștiințe, axa ei
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
dominație otomană, comunitățile creștin-răsăritene au putut privi istoria ca pe un domeniu peste care nu mai sînt stăpîne, care le scapă. Crizele religioase ale Occidentului, făcătoare de modernitate, nu și-au avut în Răsărit echivalentul în același timp traumatizant și fertil. în secolul al XIX-lea, modernitatea a venit asupra acestor comunități din afară, așa cum în Rusia a venit, la începutul secolului al XVIII-lea, prin decret imperial. Ca reacție automată de apărare, a existat în Răsăritul creștin un refuz al
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
pe care puterea bolșevică a retezat-o. Dar de o gîndire spirituală creatoare de modernitate nu ortodoxia oficială s-a îngrijit. A pune în termeni creștin-răsăriteni întrebarea despre sensul istoriei, despre persoana-în-istorie, a extrage din modernitate o nouă situare mentală, fertilă pentru scrutarea adevărului creștin, la asemenea provocări au răspuns revoluția religioasă a intelectualilor ruși, la începutul secolului XX, sau alți gînditori aparte, întrucîtva izolați. Abia astăzi, presate de intrarea țărilor est-europene în Uniunea Europeană, Bisericile Ortodoxe încep să formuleze generalități privitoare
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
contingent, poate da seamă de scandalul lor. Dar, astfel, ea descoperă în peisajul lumii și în destinul omului pulsația antinomiilor apofatice, ultimul portret posibil al transcendenței. Europa : exploatarea judicioasă a contrariilor în tensiune Cu stilul paradoxal de gîndire, atît de fertil din punct de vedere spiritual, Europa modernă nu a pierdut legătura ; dimpotrivă, i-a dat o orientare și o productivitate cu totul speciale. Civilizația Occidentului se întemeiază pe exploatarea judicioasă a contrariilor în tensiune. Distanța severă, și chiar opoziția pe
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
corecte, ea pune la dispoziția cetățenilor mecanisme prin care ei își pot exprima insatisfacțiile legate de establishmentul politic. În același timp, democrația generează aspirații, care, dacă nu sunt satisfăcute se pot transforma în nemulțumire politică, adică în solul cel mai fertil pentru apariția populismului. Așa cum a arătat Benjamin Arditi (2004) în dialogul său cu Margaret Canovan (1999), există numeroase rațiuni pentru a ne reprezenta populismul aidoma unei umbre care însoțește permanent democrația. 1.4 Efectele populismului asupra calității democrației: remediu și
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
8% la 32,8% (Comisia economică pentru America Latină și Caraibe, 1999: 63). Într-adevăr, toate segmentele sociale, cu excepția celui mai bogat, au pierdut o parte din venituri în timpul celor două decenii de descreștere economică. Terenul socio-economic era de aceea foarte fertil pentru mobilizarea grupurilor celor excluși și lipsiți de privilegii de alternative de stânga care promiteau să sprijine măsurile de redistribuire (vezi Ellner și Hellinger, 2003). Astfel de alternative au apărut în anii 1990, deoarece AD și COPEI și-au pierdut
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
of the Vlaams Blok", în Ethical Perspectives 12(2): 205-30. ------ (2005c), "Do Individual Factors Explain the Different Success of the Two Belgian Extreme Right Parties?", în Acta Politica 40(1): 74-93. Coffé, H., B. Heyndels, și J. Vermeir J., (2007), "Fertile Grounds for Extreme Right-Wing Parties: Explaining the Vlaams Blok's Electoral Success", în Electoral Studies 26(1): 142-55. Collier, R. B. și D. Collier, (1991), Shaping the Political Arena: Critical Junctures, the Labor Movement, and Regime Dynamics in Latin America
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
detaliat al contextului în care s-a produs, cu atât mai mult cu cât, cu doar un an înainte valoarea indicatorului aflat în discuție era de 41,3‰. Fertilitatea Reprezintă numărul de născuți vii raportat la populația feminină de vârstă fertilă cuprinsă între 15 și 49 de ani. În 1989, la nivelul țării, rata totală de fertilitate era de 2,19‰, valoare superioară nivelului mediu de înlocuire a generațiilor (2,15‰). Începând cu 1990, valorile ratei au cunoscut o scădere continuă
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
fertilității în 1966 a fost de 0,05‰, iar în 1992 avea valoarea apropiată de cea menționată anterior, respectiv 0,04‰. Valorile de referință s-au calculat prin raportarea a 283 de născuți vii la o populație feminină de vârstă fertilă de 5.199 persoane în 1966, respectiv 427 de născuți vii la o populație feminină fertilă de 9.476 persoane în 1992. Calculele statistice demonstrează că, după 1992, rata fertilității s-ar fi instalat pe un trend negativ, în condițiile
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
menționată anterior, respectiv 0,04‰. Valorile de referință s-au calculat prin raportarea a 283 de născuți vii la o populație feminină de vârstă fertilă de 5.199 persoane în 1966, respectiv 427 de născuți vii la o populație feminină fertilă de 9.476 persoane în 1992. Calculele statistice demonstrează că, după 1992, rata fertilității s-ar fi instalat pe un trend negativ, în condițiile în care numărul femeilor de vârstă fertilă rămânea la o valoare apropiată de cea din 1992
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
respectiv 427 de născuți vii la o populație feminină fertilă de 9.476 persoane în 1992. Calculele statistice demonstrează că, după 1992, rata fertilității s-ar fi instalat pe un trend negativ, în condițiile în care numărul femeilor de vârstă fertilă rămânea la o valoare apropiată de cea din 1992. Indicele de instabilitate a cuplurilor Stabilitatea familiilor constituie o caracteristică a comportamentului demografic și poate fi exprimată prin raportul dintre numărul de divorțuri și numărul de căsătorii. Indicele de instabilitate a
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de sarcină , cu excepția cazului în care starea clinică a femeii impune tratamentul cu (substanța activă). tratament/ului. gt; gt; [4] A. [sau] B. (Numele inventat) nu este recomandat lt; lt;în (trimestru) de sarcină și la femei aflate la vârsta fertilă care nu utilizează măsuri contraceptive. [5] Studiile la animale nu au evidențiat efecte toxice dăunătoare directe sau indirecte asupra funcției de reproducere (vezi pct. 5.3). Ca măsură de precauție, este de preferat să se evite utilizarea (numele inventat) . [6
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227961_a_229290]
-
includ hipertensiune portală, transplantul hepatic în antecedente sau multiparitatea. Clasa I 1. Repararea prin chirurgie deschisa sau prin tehnici intervenționala este indicată în cazul anevrismelor viscerala care au diametrul de 2 cm ( sau mai mult în cazul femeilor de vârsta fertila cae nu sunt insarcinate și în cazul pacienților care au suferit un transplant hepatic), (nivel de evidență B). Clasa II a 1. Repararea prin chirurgie deschisă sau prin tehnici intervenționale este recomandată pentru anevrismele viscerale cu diametrul de 2 cm
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230371_a_231700]
-
care au suferit un transplant hepatic), (nivel de evidență B). Clasa II a 1. Repararea prin chirurgie deschisă sau prin tehnici intervenționale este recomandată pentru anevrismele viscerale cu diametrul de 2 cm sau mai mare în cazul femeilor înainte de vârsta fertilă și a bărbaților (nivel de evidență B). Anevrisme ale arterelor membrelor inferioare În general, anevrismele arterelor membrelor inferioarea sunt considerate semnificative când au diametru minim de 3 cm (la nivelul femuralei comune ) sau 2 cm (la nivelul popliteei). Prezența unui
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230371_a_231700]
-
Ideile filosofice și modelele de cercetare, care ar putea fi preluate de istoric, sunt mai mult în dezacord cu ceea ce oferă trecutul istoric, cu universul discursiv și factic al arhivelor. Îmi displace profund sintagma "teorie a istoriei" pentru că acest domeniu fertil, atât de important pentru școli din Germania, Olanda, Anglia, SUA, este oarecum devalorizat de o medie istoriografică (acei istorici care în viața lor nu au citit și/sau înțeles o carte teoretică, ocupându-se doar de "fapte și evenimente"; în
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
veți folosi în mod necesar același tip de plante dacă le găsiți crescând în alte condiții. De exemplu, ceara care crește în pământ nisipos conține de două ori mai multe ingrediente active decât speciile care cresc într-un pământ bogat, fertil. Plantele care cresc în soluri grase, umede sau mlăștinoase sunt bune de utilizat în rețete pentru tratarea mucozităților excesive, a problemelor respiratorii, precum astmul, răcelile, tusea și tulburările reumatice. Salcia, verbina, eupatorium perfoliatum și socul sunt exemple în acest sens
[Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
al culorilor o tehnică de comunicare și, mai mult, o atitudine. Este de presupus că afectivitatea mobilizează energiile sufletești iar raționalitatea pe cele ce țin de rigoarea structurii imaginii. În arta ei se află subtil dozate elanurile inimii și impusurile fertile ale reflecției. Această navetă între senzorial și intelectiv permite lecturi plastice diverse, incitante, seducătoare prin surpriza optică oferită cu generozitate. În ansamblu, pictorița lasă impresia că se comportă ca un reporter implicat în subiectul abordat, unde flexibilitatea dialogului asigură pătrunderea
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
activități sociale (C. Bell, 1997, p. 102). În felul acesta, dacă ne referim la zonele cu climă temperată, riturile prilejuite de „Înnoirea” anului În miezul iernii, de Începerea primăverii (adică a muncilor câmpului și a trimiterii animalelor În zone mai fertile), de toiul verii (adică strângerea recoltelor) sau de toamnă (retragerea din câmp În spațiul domestic) urmează o schemă secvențială, cu elaborări simbolice mai ample pentru stagiul de nesiguranță dintre sfârșitul unui anotimp și Începerea celuilalt (spre exemplu, ceremoniile folclorice europene
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
exemplifică sau suplinesc condițiile specifice unei communitas existențiale”. Conform acestui model, riturile de inițiere reprezintă communitas existențiale, structurile monastice sunt communitas normative, iar festivalurile hippy sunt communitas ideologice. Modelul teoretic construit de Victor Turner a reprezentat nu numai un instrument fertil de interpretare a riturilor de trecere arhaice și moderne, ci și un cadru paradigmatic de gândire a manifestărilor rituale În general și, pe un alt palier, a unor fenomene sociale complexe ale modernității. El a fost aplicat pentru a da
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Victor Turner (1969), liminalitatea, ca antistructură, este, prin natura ei, subversivă: ea prezintă modalități ipotetice, posibile și dezirabile de reorganizare a societății, ea Îndeamnă oamenii să reflecteze asupra sensului și legitimității ierarhiilor și raporturilor sociale, propune combinații neașteptate, bizare, dar fertile, ale simbolurilor culturale, sugerând noi configurații și noi modalități de construire a edificiului social. Prin aceste atribute, riturile care creează intervaluri liminale pot fi interpretate ca „un loc al confruntărilor de orice natură, unde se Înfruntă discursurile și evenimentele, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]