12,214 matches
-
filosofiei lui Nietzsche tălmăcește astfel aceste gânduri ale filosofului german: "Lumea nu este nici adevărată, nici reală, ci vie. A trăi înseamnă a evalua. (...) Ființa, adevărul, realul nu valorează ele însele decât ca evaluări, altfel spus, ca minciuni"249. "Noul filosof" (termen pentru omul superior; cumva, și pentru omul nobil) pregătește o nouă minciună, adică re-potențează sursele vieții. Lucrarea lui este creație; pentru aceasta trebuie să apară. Normele noii vieți ca și impunerea lor sunt acte ale voinței de putere, fiind
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de știință este, potrivit lui Nietzsche, omul reprezentativ pentru décadence, pentru minciuna vieții; el este concentratul istoriei, al istoriei care a impus neantul valorilor. Savantul nu poate fi în posesia metodei (căii) nimerite pentru a dezvălui dincolo-ul clipei prezente, pe când filosoful viitorului are tocmai o asemenea putere. Iată o idee aflată într-o clară opoziție față de ideile lui Rădulescu-Motru privind rolul explicațiilor științifice și, prin urmare, al oamenilor de știință în modelarea vocațiilor, a viitorului uman250. Nietzsche vorbește despre "noii filosofi
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
filosoful viitorului are tocmai o asemenea putere. Iată o idee aflată într-o clară opoziție față de ideile lui Rădulescu-Motru privind rolul explicațiilor științifice și, prin urmare, al oamenilor de știință în modelarea vocațiilor, a viitorului uman250. Nietzsche vorbește despre "noii filosofi", care vor răsturna "valorile eterne" și vor remodela conștiința și inima omului. Operația aceasta plină de răspundere pretinde scrutarea trecutului și conștiința puterilor pe care omul le poartă în sine: "cu întreaga bună-știință a conștiinței sale, el știe că omul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
care omul le poartă în sine: "cu întreaga bună-știință a conștiinței sale, el știe că omul nu este încă secătuit de supremele sale posibilități și că deseori tipul uman s-a aflat în fața misterioaselor hotărâri și a căilor noi"251. Filosoful, prin urmare, nu propune o trecere dincolo de uman, ci o potențare a lui care să-l arunce către propriile sale limite. "Noul filosof" va practica, firesc, o nouă filosofie, îndepărtată de modelul celei moderne, decăzută și redusă la teoria cunoașterii
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
posibilități și că deseori tipul uman s-a aflat în fața misterioaselor hotărâri și a căilor noi"251. Filosoful, prin urmare, nu propune o trecere dincolo de uman, ci o potențare a lui care să-l arunce către propriile sale limite. "Noul filosof" va practica, firesc, o nouă filosofie, îndepărtată de modelul celei moderne, decăzută și redusă la teoria cunoașterii; o filosofie activă ce contrazice modul de viață filosofic consacrat (devenind, astfel, ne-filosofică). Greutatea reconstrucției acestei noi atitudini în fața vieții vine și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
într-o analogie deschisă cu ideea căutării omului de către Diogene cinicul: "N-ați auzit de acel nebun care ziua în amiaza mare aprinsese un felinar și alerga prin piață strigând neîncetat: Îl caut pe Dumnezeu! Îl caut pe Dumnezeu!""252 "Filosoful nou" al lui Nietzsche ar putea fi gândit ca elită socială, după cum sugerează unele interpretări. Dar semnificația primară a sa este aceea de "elită axiologică": el impune valorile și normele; el este însuși legiuitorul. Actul său se consumă în orizontul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ireversibil, cum face C. Rădulescu-Motru, căci re-evaluarea presupune o revenire, așa încât, devenirea are o formă circulară. Și la unul și la celălalt există câte un agent: cel al înnoirii liniare este vocația; cel al veșnicei reîntoarceri este nobilul, omul superior ("filosoful"); sau ar putea fi supraomul. Prin conceptul vocației, personalismul energetic confirmă determinismul prin finalitate, care, după cum am văzut, este construit în analogie cu structura formală a finalității kantiene. Legiuitorul (termen generic, aici, pentru filosof, nobil, om superior, chiar supraom), reevaluatorul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
veșnicei reîntoarceri este nobilul, omul superior ("filosoful"); sau ar putea fi supraomul. Prin conceptul vocației, personalismul energetic confirmă determinismul prin finalitate, care, după cum am văzut, este construit în analogie cu structura formală a finalității kantiene. Legiuitorul (termen generic, aici, pentru filosof, nobil, om superior, chiar supraom), reevaluatorul tuturor valorilor, cel care trăiește veșnica reîntoarcere, deschide două orizonturi: al trecutului, în seria căruia el este punct final; al reevaluării, în care el este autorul actului originar, fiind el însuși de condiția originarului
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Nietzsche limitează lumea, de-limitând și omul, dar pentru a-l ne-limita prin deicid. Lipsa ideii Arhitectului divin în conținutul conceptului finalității kantiene și în cel al determinismului prin finalitate personalist-energetic este, totuși, absolută. Dar Dumnezeu apare, în ambele filosofii, într-un alt sistem de referință: în filosofia kantiană, ca postulat al rațiunii practice; în personalismul energetic, în forma personalității absolute. La Nietzsche, mișcarea omului către condiția Creatorului (nu am spus "Dumnezeu") este totodată deplasare către "natură" (ca origine a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
El doar răstoarnă valorile; supraomul le transmută. După socotința lui G. Deleuze, omul superior acceptă încă afirmația incompletă care nu cuprinde și negația, anume afirmația măgarului: I-A (în germană ja înseamnă da!). Toate deosebirile dintre omul nobil (legiuitorul, noul filosof, aristocratul) și vocația personalist energetică sunt potențate dacă îl substituim pe cel dintâi cu "omul superior", schițat mai sus. Dar tocmai din tabloul acestor diferențe poate rezulta o întărire a elementelor de identitate ale vocației. Acesta a fost rostul evocării
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de filosofia lui Nietzsche este o frumoasă imagine poetică, o antiteză care simbolizează gestul de ironie al unui temperament de artist. În supraomul lui Nietzsche, personalismul energetic poate găsi o comparație, dar în nici un caz o definiție"256. În ambele filosofii avem un joc al negației și afirmației care actualizează conținuturi de viață în formele îngăduite de întregul spațiu de existență și experiență pe care omul îl deschide în lume. Referința accentuat axiologică a supraomului, sau cea accentuat ontologică a vocației
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Acesta din urmă este în deosebire și de alte modele. Pentru a-i dezvălui specificul metodologic în ordinea explicației antropologice și a-i defini locul în istoria ideilor filosofice, în capitolul următor, de încheiere, va fi așezat alături de cele două filosofii spre care trimit coordonatele sale: energetismul și personalismul. Capitolul III Poziția ontologiei umanului personalist-energetice în orizontul filosofiei contemporane III.1. Explicarea omului în energetism și în personalismul energetic III.1.a. Sensuri energetiste în Știință și energie Are forță reconstructiv-filosofică
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
demersului din această carte, de la formula sa antropologică. Ne preocupă mai întâi energetismul și câteva sensuri ale explicației de tip personalist energetic posibile în relația cu acesta, deoarece filosofia lui Rădulescu-Motru parcurge, la începuturile constituirii sale, o fază accentuat energetistă. Filosoful român se referă direct la diferența dintre energetismul său personalist și energetismul în varianta lui Wilhelm Ostwald, cea care oferă modelul filosofiei energetiste, în Personalismul energetic (II, cap.V, 6). Mai întâi, socotește C. Rădulescu-Motru, există o deosebire în punctul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
6). Mai întâi, socotește C. Rădulescu-Motru, există o deosebire în punctul de pornire al celor două filosofii: energetismul se naște din ipoteza generală a unității fenomenelor naturii în realitatea energiei. Personalismul energetic adaugă acestei ipoteze noțiunea personalității; în alte cuvinte, filosoful român consideră că realitatea este un "personalism energetic", dată fiind evoluția personalizată a energiei, care pune într-un nou sens, post-cauzal, natura însăși, în timp ce pentru W. Ostwald realitatea este un "energetism". De aceea energetismul "nu cu-prinde în sine mai
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
interpreții filosofiei lui C. Rădulescu-Motru au acceptat, în general, în compararea personalismului energetic cu energetismul, punctul de vedere expus mai sus, adică poziția lui C. Rădulescu-Motru însuși. Astfel, Corina Hrișcă semnalează două inconveniente ale energetismului care l-au determinat pe filosoful român să nu adopte necondiționat acest model filosofic. Întâi ar fi reducerea calitativă a naturii și societății la energie ca realitate primordială. De aici "completarea energetismului cu personalismul". Apoi imposibilitatea de a aplica stricta legătură cauzală la explicarea fenomenelor sufletești
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
sale). De aceea cred că este firesc să ținem seama de un studiu mai timpuriu decât momentul închegării sistemului personalismului energetic, care teoretizează conceptul energiei: este vorba de un studiu apărut în anul 1902, Știință și energie. Constatăm, astfel, că filosoful român a traversat, prin opera sa, o perioadă accentuat energetistă, în care conceptul personalității nu apare decât în palide referiri la ordinea sufletească. De asemenea, trebuie avută în fața noastră doctrina energetismului ca atare, pentru a vedea în ce măsură aceasta a influențat
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a înlănțuirii cauzale dintre fenomene"265. E drept că energia sufletească și cea socială sunt ordonate în "serii istorice" și că legătura între aceste fenomene este mai intimă. Dar și "seriile istorice" sunt, de fapt, cauzale (așa cum sunt și la filosoful român care a consacrat termenul de "serie istorică", A. D. Xenopol). Energetismul primei perioade a creației lui C. Rădulescu-Motru este neîndoielnic. Caracteristicile lui principale sunt: a) postularea energiei ca principiu al întregii existențe; b) afirmarea ordinii cauzale ca singura activă în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
afirmarea ordinii cauzale ca singura activă în natură, societate, suflet. Schimbarea concepției va fi cu totul semnificativă în privința celei de-a doua caracteristici; cauzalitatea va ordona natura și fenomenele desprinse din "totalitatea universului"; dar apariția omului, va afirma mai târziu filosoful, schimbă ordinea lumii, fără a anula cauzalitatea. Ordinea de finalitate este rezultanta tuturor legăturilor omului cu restul existenței, cu celelalte "corelațiuni energetice persistente", iar cauzalitatea este relația "locală", suverană în natură, însă numai dacă aceasta este luată în sine. În privința
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
personaliste. Deocamdată, în lucrarea menționată, C. Rădulescu-Motru practică un energetism asemănător celui practicat de W. Ostwald și pe care îl va depăși mai târziu. Acțiunea cauzalității stricte în toate "sectoarele" existenței poate fi cunoscută prin știință. În vremea în care filosoful român își proiecta opera, scriind și acest studiu cu un demers energetist evident, în știință și în spațiul metaștiinței se discuta mult despre noțiunea energiei; de aici, poate, tentația de a explica orice fenomen prin recurs la această noțiune. Posibilitatea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
urmarea necunoașterii lor în profunzime. Științele despre om cum ar fi sociologia, psihologia nu sunt îndeajuns de înaintate în stăpânirea domeniului de fenomene cu care se ocupă; de aici prezența în granițele lor a unor explicații non-energetiste, eronate după aprecierea filosofului român. Stadiul de început al formării doctrinei personalismului energetic se află, fără îndoială, într-un "impas" teoretic cu această explicație strict energetistă, dacă ne raportăm la modelul de filosofare corespunzător ipotezei personalist energetice pus la punct în lucrări mai târzii
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
sale energetiste ne interesează mai puțin aici. Am dorit să o schițăm doar pentru a servi ca termen de comparație cu corolarul personalismului energetic, care este (și) o teorie a educației. C. Rădulescu-Motru nu costruiește în acest sens "energetist"; scopul filosofului român este, desigur, acela al ameliorării condiției omului. Știința are, și potrivit concepției sale, rolul cel mai important în împlinirea acestui scop, dar problema dezacordului inițial în relațiile omului cu natura, încercarea lui de a o stăpâni prin muncă, educându
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
aceste două formule filosofice există o diferență de model explicativ; ele au rosturi reconstructive deosebite. Programul "monismului a posteriori", dincolo de realizarea efectivă pe care o primește la W. Ostwald, s-ar putea să-l fi atras pe C. Rădulescu-Motru. Apropierea filosofului român de spiritul științei și de metodele experimentale, disprețul față de metodele care nu oferă rezultate verificabile (față de dialectică, de exemplu) sunt categorice și constante. Diferența asumată de el față de explicația energetistă vizează energetismul ca monism ce postulează ideea energiei ca
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
personalist energetic (exceptând explicația energetisă din Știință și energie), pentru care unitatea fenomenelor este dată de energia care evoluează către personalitate. În Elemente de metafizică, în capitolul Monismul, de fapt în locul în care apare prima elaborare a ipotezei personalist energetice, filosoful român ne lămurește asupra sensurilor monismului personalist energetic. Aici găsim și o critică a ipotezei energetiste, implicit a explicației de tip energetist. Monismul este luat de C. Rădulescu-Motru tot în două înțelesuri (ca și de W. Ostwald). Există un monism
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
cauzele imanente fenomenelor cunoscute de mintea omenească. "Acest al doilea tip de monism, adâncind gândirea în înfățișările fenomenale, vrea să obțină secretul realității, pe care celalt monism vrea să-l obțină lărgind orizontul de gândire dincolo de hotarele universului cunoscut"279. Filosoful susține că problema identității dintre unitatea conștiinței și unitatea energiei (realității în ansamblu), identitate absolut necesară în justificarea posibilității științei (a se vedea problema principală a metafizicii, potrivit filosofului român: cum poate mintea limitată a omului să se ridice până la
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
-l obțină lărgind orizontul de gândire dincolo de hotarele universului cunoscut"279. Filosoful susține că problema identității dintre unitatea conștiinței și unitatea energiei (realității în ansamblu), identitate absolut necesară în justificarea posibilității științei (a se vedea problema principală a metafizicii, potrivit filosofului român: cum poate mintea limitată a omului să se ridice până la dobândirea adevărurilor universale și necesare?), este rezolvată în filosofia contemporană de regulă prin suprimarea unuia dintre cei doi termeni. De aici cele două ipoteze: cea "idealistă" și cea "energetistă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]