5,879 matches
-
S-a urmărit organizarea de acțiuni în vederea stimulării interesului pentru lectură, a cititorilor, ridicării nivelului pregătirii profesionale și de cultură generală. Astfel s-au organizat seri de poezie, simpozioane, medalioane literare, dimineți de basm, concursuri literare pe diferite teme, șezători folclorice, recenzii și prezentări de cărți. în prezent biblioteca comunală are peste 19.500 de volume și un număr de aproximativ de peste 330 cititori. Dintre acțiunile mai deosebite amintim expoziția de carte La trecutu-ți mare, mare viitor, Veteranii pe drumul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
decât bogat și cu răni, în pat. (Proverb popular) 5. Folclorul Bolta senină a nordului moldav, pământul cu holdele foșnitoare, întinsele vii și livezi, pădurea cu stejarii ei seculari, iazurile cu peștii lor ruginii au fost leagănul unor intense creații folclorice, a unui act de permanență românească. Eminescu, referindu-se la aceste creații spunea: „Căci nu mă-ncântă azi cum mă mișcară Povești și doine, ghicitori, eresuri, Ce fruntea-mi de copil o-nseninară Abia-nțelese, pline de-nțelesuri”... Bogăția spirituală a
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
micșorarea numărului de locuitori din sate. Se mai mențin unele datini și obiceiuri în rândul elevilor care au organizat în fiecare an „Festivalul de datini și obiceiuri de la sărbătorile de iarnă înainte de a intra în vacanța de iarnă. Aceste creații folclorice și încă altele le-am adunat cu ani în urmă de la sătenii din comuna Hudești și mai ales, de la cei din Vatra la cererea Institutului de Etnografie și Folclor-filiala Iași a Academiei Române pentru care am primit o scrisoare de mulțumire
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
a obținut locurile II și III la toate cele cinci ediții ale festivalului. Pe linie de cercetare etnografică și folclor a activat la Filiala din Iași a Academiei Române și în calitate de colaborator la ziarul Clopotul din Botoșani. Preocupările sale pentru cercetarea folclorică și etnografică s-au concretizat și prin colaborarea la întocmirea Monografiei comunei Hudești, lucrare bine documentată din punct de vedere științific, istoric și cultural. Pentru activitatea sa prestigioasă i s-a acordat titlul de învățător fruntaș, diploma de onoare și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de admitere sunt provocate să revină în actualitate. "Mama proștilor e mereu gravidă!" Creativitatea estivală pe timp de criză a românilor este realmente spectaculoasă! Exemplific ipoteza cu câteva monstre de subtilă cugetare neaoșă, bineânțeles anonime. Astăzi, ele nu mai circulă folcloric, ,,din gură în gură", ci informatic, de la e-mail la e-mail. ,,Ca românul nu-i niciunul...unde-s mulți putea fi unul...". Aceasta pare a fi filosofia favorită a acelor politicieni care cer reducerea aparatului administrativ și a numărului de bugetari
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
La inaugurarea acestui eveniment, care a avut loc la Hotelul "Hilton" au participat membri ai guvernului cipriot, membri de vază ai conducerii statului, ai partidelor politice, șefi ai misiunilor diplomatice din Nicosia, oameni de afaceri, personalități culturale și ziariști. Ansamblul folcloric "Hora" al Hotelului "Intercontinental" din București și cunoscuta solistă de cântece populare românești Corina Dragomir au delectat selectul public cu cele mai alese piese muzicale din folclorul atât de variat al tuturor zonelor din minunata Românie, fie că ele erau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
etc. Fără îndoială, toți vorbitorii de limbă română din insulă, românii din Cipru, cei care erau de mai mulți ani cetățeni ai insulei prin căsătorie cu foști studenți ciprioți, românii instalați în ultimi doi-trei ani au fost bineveniți la spectacolele folclorice ale grupului bucureștean. Serile românești de la "Hilton" au fost un real succes și o dovadă că spiritul, cultura în noua Românie se eliberaseră de acele scheme impuse de normele "realismului socialist" și că valorile artistice sunt sensibile atât la tradiții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
făcut ca poziția socială să fi dăunat mai degrabă destinului literar al Marthei Bibescu, conform unei prejudecăți « rezistente i: literatura bună se face în izolare departe de agitația saloanelor. Iorga atribuia pe nedrept scrierilor prințesei un oarecare sentimentalism și « travesti folcloric ». Dimpotrivă, Camil Petrescu îi intuia „toată incertitudinea marilor case orientale” și îi asemuia căutarea cu mișcarea „acelei flori grele și galbene spre soare” (2). De asemenea, au existat discuții contradictorii în legătură cu portretul regelui Ferdinand, publicat de prințesa la moartea acestuia
Prinţesa Bibescu în ţara lui Proust. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Cristina Poede () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1430]
-
Blaga locuia atunci pe strada Avram Iancu, într-un destul de spațios apartament de tip vechi, mobilat cu stil (piese și obiecte aduse în parte din peregrinările lui occidentale, mărturii ale tradițiilor de acolo: nu cred să fi văzut ceva românesc folcloric în casa autorului Spațiului mioritic!). Biblioteca lui n-a fost niciodată foarte bogată (câtă era la vedere) - vorbesc bazându-mă și pe vizitele ulterioare, la Sibiu și apoi iar la Cluj, cărți aproape exclusiv germane, filosofie, poezie, spiritualitate orientală (de
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
cum), topice (care reactivează probleme fundamentale ale vieții socio-culturale) și axiologice (care vizează ierarhii valorice unanim acceptate la nivelul comunității). Ca limbaj nu întotdeauna adecvat referențialului (vezi în acest sens omisiunile, deformările, mistificările), "textul mediatic împrumută caracteristicile mitului, legendei, povestirii folclorice, dar oferă o "schematizare", un microunivers socio-cultural acceptabil pentru că angajează și confirmă un Weltanschauung comun"379. Pe această linie de interpretare, publicistica eminesciană este terenul a numeroase incursiuni anaforice în spațiul compensatoriu și recuperator al mitologiei și istoriei naționale: Astfel
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
posesori de parcele sau lucrători cu ziua. Diversității sociale i se adaugă diversitatea situațiilor regionale. Franța rurală de la începutul secolului al XIX-lea este încă foarte apropiată de fosta Franță. Comunicațiile sînt lente, valorile și ideile orașelor rămîn îndepărtate, tradițiile folclorice sînt la apogeul lor, dialectele locale rămîn la loc de cinste. Populația orașelor se întinde de la lumea prăvăliilor și a meșteșugurilor, care ține de burghezia populară, la acele "clase periculoase" din suburbii, populație flotantă, dezrădăcinată, gata să se alăture celei
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
cosmogonii, teogonii. Pentru Mircea Eliade el este povestirea unei istorii sacre despre „un eveniment care a avut loc în timpul primordial, timpul fabulos al începuturilor”, adică mitul este „povestea unei faceri”. Mitul mioritic, tipic românesc, apare în balada Miorița, creație folclorică românească, unanim recunoscută în spațiul cultural românesc, precum și de numeroși cărturari străini, între aceștia Jules Michelet. Mitul dezvăluie în baladă, sub o formă fantastică, ori simbolic-metaforică, o întreagă filosofie, ținând de concepția poporului român în legătură cu natura, cu sensul nunții și
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
spațiu generator de cultură denumit de Blaga „spațiul mioritic”. Cadrul propice îl oferă satul natal de munte, situat în zona de nord a Moldovei. Sensibilitatea de excepție a copilului-poet receptează din viața satului atât o perspectivă reală cât și una folclorică, legendară. Perspectiva reală e situată în orizontul unei istorii tragice. Peste satul copilăriei poetului se prăvălește tăvălugul războiului, apoi își proiectează umbra terifiantă anii de secetă. Oamenii sunt însă plini de vitalitate, într-o luptă surdă cu viața. Vorbind despre
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
Lumea aceasta a noastră e viguroasă și tare, miroase a sudoare și-a sânge, a balegă de bou și-a balegă de urs, a fuste și a chiote besmetice seara pe dealuri...” Pe acest fond de vitalitate se încrustează filonul folcloric. Pe tiparul imaginii pe care i-o oferea poetului satul natal, el formulează într-un carnet de însemnări și o concepție mult mai generală despre valoarea propriei poezii. Era firesc ca pe acest fond de conștiință a satului natal, motivele
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
abisală a inconștientului? Trebuie să declarăm cu părere de rău că ideea aceasta e nejustificabilă. Lucian Blaga confundă în mod voit, credem, două procese cu totul diferite: procesul formativ al stilului instituțional, al stilului sacru bizantin, cu procesul formării culturii folclorice a popoarelor ortodoxe. Ortodoxia, zice dânsul, nu lucrează asupra sufletelor pe calea logică a convingerii individuale; caracterul ei e prin excelență cultic; esența ei deci se insinuează în om pe calea subconștientului, voind să spună, desigur, pe calea sentimentului. Credinciosul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
pe neobservate, în chip firesc, în marele organism al făpturii, străbătut sofianic de transcendentul care coboară. Pe această cale a subconștientului, care solidarizează organic insul cu totul, sofianicul devine parte constitutivă în categoriile abisale și deci, forță creatoare de cultură folclorică ortodoxă. Ridicând observația că ortodoxia nu lucrează prin subconștient, ci prin sentiment, deși nu numai prin el, care face parte din emisfera luminoasă a conștiinței, trebuie să remarcăm că procesul stilului folcloric e cu totul altul decât al stilului sacru
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
categoriile abisale și deci, forță creatoare de cultură folclorică ortodoxă. Ridicând observația că ortodoxia nu lucrează prin subconștient, ci prin sentiment, deși nu numai prin el, care face parte din emisfera luminoasă a conștiinței, trebuie să remarcăm că procesul stilului folcloric e cu totul altul decât al stilului sacru. Stilul vieții și al creației populare se naște ca o răsfrângere a vieții și a stilului bisericesc, dar stilul bisericesc, în speță bizantinul, nu e în nici un caz născut nici prin răsfrângere
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
pe un cuib al fericirii pierdute. Neamul nostru cunoaște nostalgia sub chipul dorului de casă și al dorului de țară. Dorul e sentimentul distanței și al înstrăinării. El e specific vieții păstorești, rătăcitoare între munte și mare. În arta noastră folclorică, dorul e geneza doinei. Izolat în singurătatea înfiorătoare a muntelui, departe de sat și de ai lui, geniul păstoresc a ridicat sentimentul nostalgiei la proporțiile unui mit grandios. Chipul ciobanului asemuit în umbra din lună nu e altceva decât portretul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Studiu gramatical și semantic, ediția a II-a, revăzută și adăugită, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2013. Sporiș, Valerica, Caleidoscop lingvistic. Studii de limbă și stil, Aeternitas, Alba Iulia, 2013. Stanciu, Dumitru, Proverbul, izvor de cunoaștere a gândirii și expresiei folclorice a poporului român. Comparație cu paremiologia popoarelor balcanice, Teză de doctorat, Universitatea din București, 1983. Steen, Gerard, "Metaphor in Applied Linguistics: Four Cognitive Approaches", în D.E.L.T.A. (Documentaçăo de Estudos em Lingüística Teórica e Aplicada), vol. 22, nr. 1, 2006
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
și Dumitru-Cornel Vîlcu (eds.), Coseriu: Perspectives contemporaines, vol. 1-2, 2013-2014. 181 Mircea Borcilă, "Despre contextul actual și perspectivele integralismului", în Limba română, vol. 16, nr. 1-3, 2006, pp. 48-49. 182 Dumitru Stanciu, Proverbul, izvor de cunoaștere a gândirii și expresiei folclorice a poporului român. Comparație cu paremiologia popoarelor balcanice, Teză de doctorat, Universitatea din București, 1983. Gabriel Gheorghe, Proverbele românești și proverbele lumii romanice. Studiu comparativ, Albatros, București, 1986. 183 Aristița Negreanu, Expressions idiomatiques franco-roumaines, Universitatea din București, Facultatea de Limbi
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
și înțelegere. Învățătura ortodoxă în perspectivă biblică, Agnos, Sibiu, 2014. 420 Origen, Scrieri alese, p. 32. 421 Deși Cenușăreasa și-a câștigat celebritatea mondială mai ales datorită basmelor scrise de Giambattista Basile, Charles Perrault, respectiv Jacob și Wilhelm Grimm, versiuni folclorice și culte ale acestei povești se întâlnesc încă din Antichitate, atât în spațiul cultural greco-roman, cât și în cel iudaic (v. Graham Anderson, Fairytale in the Ancient World, Routledge, Londra/New York, 2000, pp. 24-42). 422 În ultimă instanță, o atare
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
sau stilistic funcțional destul de rigid; de la care se abate doar prin stilul personal al autorului; - opera nu cunoaște variante (!! nu este vorba de variantele de laborator); - se difuzează și se păstrează prin intermediul scrisului (tipăriturii). Alte obiective; de urmărit: 1. influențe folclorice („folclorul nu recunoaște granițe”); 2. comparații cu alte opere cunoscute; 3. stilul autorului (pornind de la afirmația lui Buffon; „stilul este omul însuși”). CONȚINUT ȘI FORMĂ (COMPOZIȚIE ȘI STRUCTURI) Definiția: 1. Conținut: fondul de idei și afectiv al unei opere literare
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
basme etico Ț mitice: numeroase fapte ale eroilor și anumite învățăminte morale; 3. basme religioase: pe lângă eroii cunoscuți, iau parte duhuri necurate, sfinți, Dumnezeu, etc.; 4. basme glumețe: lipsește fantasticul, dar predomină umorul; 5. basme populare: care întrunesc trăsăturile literaturii folclorice (caracter anonim, oral, etc.); 6. basme culte: în proză Ț „Povestea lui Harap - Alb” de I. Creangă, „Făt-Frumos din lacrimă” de M. Eminescu; în versuri Ț „Călin Nebunul” de M. Eminescu, „A fost odat” de Șt. O. Iosif. Motive: 1
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
o expoziție, o derulare a evenimentelor, un conflict, un deznodământ și un epilog, care este morala. - prezența unor elemente de decor,care ajută la localizarea, la individualizarea tipologiei sau a epocii; - motivele fabulistice au existat înglobate în fondul mitic și folcloric; îndeosebi în basm, snoavă, proverb; întrupările mitice devin simboluri etice, reprezentând binele sau răul;prelucrarea rodnică a surselor folclorice;fabula țintește simbolizarea adevărului nelăsat să vorbească; se distinge prin echilibrul compoziției; - gândirea fabulei este plastică, expresivă și convingătoare; limba este
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
de decor,care ajută la localizarea, la individualizarea tipologiei sau a epocii; - motivele fabulistice au existat înglobate în fondul mitic și folcloric; îndeosebi în basm, snoavă, proverb; întrupările mitice devin simboluri etice, reprezentând binele sau răul;prelucrarea rodnică a surselor folclorice;fabula țintește simbolizarea adevărului nelăsat să vorbească; se distinge prin echilibrul compoziției; - gândirea fabulei este plastică, expresivă și convingătoare; limba este neforțată, mânuită cu siguranță; expresia este sobră, adeseori fără ornamente stilistice; - stilul este direct, adeseori Ț indirect liber; - versul
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]