4,656 matches
-
Liber Republican 89, Partidul Orfanilor și Prizonierilor de Război 90, Partidul Național Țărănesc 91, Partidul Solidarității Democratice din România 92 și Partidul Unității Democratice 93. 10. Conflicte și regrupări ideologice și electorale De asemenea, fiecare versant al tensiunii va fi frământat de tensiuni ideologice urmate de conflicte electorale. În tabăra revoluționarilor se produce o ruptură în cadrul Frontului Salvării Naționale în martie 1992, care va avea ca efect constituirea Partidului Democrat și a Frontului Democrat al Salvării Naționale (începând cu 1993, acesta
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
de unde susurul apei, răcoarea pădurii și cîntecul păsărilor au făurit melodia doinei și pacea lumii. Eu cobor din acei regi ce au îmblînzit fierul, făcîndu-l plug. Eu vin de la sînul zînelor, mîinile cărora mi-au legănat scrînciobul copilăriei, mi-au frămîntat pîinea și mi-au țesut soarta. Eu vin din țara hărniciei și a demnității, vin din țara cîntecului, din țara bucuriei și a dorului, vin din țara unde se moare cu semnul vieții viitoare pe față. Eu vin din neamul
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
greșeală în deducțiile mele de odinioară, dar nu am tăria de a le duce pînă la ultimele consecinți, sau chiar să mă opresc asupra lor. [...] viața trebuie trăită, - cu condiția numai să fie înțeleasă“ (3, 175 - 176). Întrebări acute îi frămîntă sufletul. „Care sînt resorturile reale ale vieții lor sufletești? Ce-i mînă pe ei, pe toți spre jertfirea de sine, spre pieire?“ (3, 218 - 21). Și simte nevoia să-și definească personalitatea, care începe cu „m-am născut la Năpădeni
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
că în oceanul zbuciumat al omenirii noi sîntem o insulă cu flora ei deosebită și că a îngădui să se distrugă această insulă înseamnă a tolera un furt în atelierul de evoluție universală [...]. Literatura și politica în care ne-am frămîntat noi s-a înfățișat cu această pecete. Călăuziți de-o supremă utilitate am creat un catehism al datoriilor noastre de la care nu ne-am abătut. Ne-am zis: noi sîntem precursorii unității unui popor, noi trebuie să ne jertfim pentru
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
am putere, speranță, curaj și am proiecte de viitor. Toate le-a făcut Maica Domnului de la Giurgeni. Să spun și altele, ar fi prea delicat. Dar la fiecare drum făcut spre Giurgeni, am rezolvat câte o problemă pentru care mă frământam de mult. Am reușit să ajung de cinci ori la rugăciunile de la miezul nopții. Trebuie să mai merg de patru ori, ca să se împlinească ceea ce îmi doresc foarte mult. Cred cu tărie în puterea și dragostea Maicii Domnului de la Giurgeni
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
Asatiani, într-o carte scrisă în 1981, a fost atras de obsesia poetului moldovean față de problema recuperării limbii strămoșești: "La Vieru, care tinde să pătrundă în cele mai complexe alternative ale contemporaneității, am găsit răspuns la problema limbii care-i frământă acum pe literații sovietici: poetul trebuie să aibă senzația forței primordiale a cuvântului față de materialul verbal" (p. 35). O deosebită atenție acordă autorul monografiei criticii autohtone din Republica Moldova, realizată de "vierologii" Mihai Cimpoi și Mihail Dolgan. În micromonografia de debut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
făcut chiar mai mult decât atât. Îți voi spune prin viu grai când vom avea fericirea de a ne găsi împreună. De bine, de rău, voi fi de aceste sărbători oarecum liniștit și cu toată lungimea de gânduri ce mă frământă aproape neîncetat. Prieteni voi avea puțini, dat adevăratul prieten și tovarăș de orice clipă vei fi tot tu. Nici nu-ți închipui ce bine mă simt acum când după vizita inopinată ce ți-am făcut-o, te visez în fiecare
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
nu-ți scriam prea mult, ca om nepriceput, eram satisfăcută că miam îndeplinit o oarecare îndatorire. E o oră prea târzie să-ți pot spune, mă chinuiesc de câteva zile să dorm ca de obicei, dar simt gânduri care mă frământă îngrozitor. Marlena de data asta doarme dusă, iar eu mă tot gândesc la Sandy dulce și scump. Dragul meu, nu fii îngrijorat de ceea ce îmi scrii, cred că n-ar fi posibil vreodată, în viața noastră de căsnicie, să poți
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
mult sau mai puțin nuanțate. De aceea, nici nu-i ascult. Acum rămâne să văd dacă acesta îmi va fi drumul. Viața e plină de surprize, încât niciodată nu poți ști care va fi sfârșitul, rezolvarea multor probleme care ne frământă în diferite etape ale vieții. În altă ordine de idei, vreau să vă spun că pentru dumneavoastră am pregătit un tablou cu toată dragostea ce v-o port. Mă grăbesc să-l expediez zilele acestea pentru a-l avea în
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
1.000 mp de mixtura așternuta. Probele se prelevează în timpul funcționarii combinei, după intrarea în regim de lucru, în pungi de plastic rezistente, de la jgheabul de deversare a mixturii din malaxor. După prelevare, pungile se leaga etanș și mixtura se frământa în pungă până la ruperea emulsiei, pentru asigurarea omogenității probei. Verificarea compoziției mixturii se efectuează conform STAS 1338/2-87, cu mențiunea că, în prealabil, aceasta să fie uscată prin menținerea în etuva la temperatura de 105 gr.C, până la greutatea constantă
ORDIN nr. 54 din 27 ianuarie 1998 pentru aprobarea Normativului privind execuţia straturilor bituminoase foarte subtiri la rece, cu emulsie de bitum. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120273_a_121602]
-
jur! dăm semne de convertiți, fără să ne confirme ceva momentul scriptic, grupul ratatei studenții reacționează sănătos, ne-am retras pe alte locuri, luna s-a stins încet, controlorii consemnul consumului de bomboane agricole, Ruginoasa, alergînd după tren, apoi banii frămîntați în palmă, taxarea inavuabilă în umbră, în scena despărțirii fesa din pas înălțat a nașului, încetinește, acceleratul trece violent pe alături, să-ți vinzi sufletul pe rol de autor, cînd cartea este gata scrisă! ochi au și nu văd! CFR
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
cine sta de vorbă! Alexandru Gabriel Acatrinei, dealurile nu mai sînt om, casele își joacă muchia pe arătură, Gornești cîmpurile lucrate și iarna caldă în vegetație, minciuna cu moartea viață minimă, profil de zare fecioara din priviri menite să-l frămînte, Tîrgu Mureș steaua i se ridică pe mitografia rîului. Miercuri, 27 decembrie, ora 9,51, la Muzeul etnografic Tîrgu Mureș, sădila cu țestul de chirpici de acasă, îmblăciu fonetismul, în fotografie șura de îmblătit, sistemele constructive în pereți, cît de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
lapte, albul zăpezii darul ecuatorial, șoim mai gras la ciugulit pe sol, șoimul mai grăbit pe rețeaua electrică, pantalonii, vorbește-mi din zăpadă, palmele în buzunarele de la spate umflate, oricum se vede! Bodoc apă minerală naturală lumea cît s-a frămîntat ea reliefuri, deocamdată frisoane, scăderi văi arcuite, lipim muncele pe tîmpla dreaptă, continuă irealități multiple alb, tăcerea, Oltul curg sloiuri, mai ales tren tunelul termic, lumea trup mai mare și mai sigur cel mineral-vegetal, animal utopic Malnaș țarcă de iarnă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
posibil ca "națiunea germană" să îi pună alături de germani și pe englezi. În decursul timpului, aceste "națiuni" studențești s-au prefăcut în "comunități de opinie", pe măsură ce studenții de proveniență și fundal lingvistic similare se solidarizau ideatic în cadrul dezbaterilor scolastice ce frământau viața universitară. Națiunea drept "comuniune de opinie" a concurat, astfel, în uzanțele universităților medievale, accepțiunea națiunii înțeleasă drept "comunitate de origine". Cu timpul, Greenfeld reperează definitivarea acestei prime permutări semantice: trecerea de la sensul I ("comunitate de origine") la sensul II
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Rădulescu-Motru (1936) drept "catehismul noii spiritualități" românești evacuată de ortodoxie, Stăniloae protestează vehement subliniind centralitatea ortodoxiei ca polul spiritual al românismului: "o conviețuire de două mii de ani ne dă dreptul la o convingere aproape aprioristă că sufletul românesc a fost frământat și răscopt în mustul ortodoxiei" (Stăniloae, 1939, pp. 67-68). Sublimitatea expresivă a metaforei mustului în care s-a răscopt ortodoxia nu compensează totuși excesul de a întinde ortodoxia și românitatea la o existență bimilenară. Posedați de ideea că ființa românească
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
NATO, situația Vaticanului ș.a.18. În document se arată că întrebările au venit de la IPI. Cum se ajungea la asemenea pachete de întrebări? Cine răspundea de acestea? Chiar veneau dinspre UASC sau le făceați în birou? Erau întrebările care vă frământau în grupul ASC-iștilor? Sau spuneați: "Domnule, am dat sfoară în țară și ne-a venit de acolo"? Că, totuși, sunt întrebări complexe. D.T.: Și, și. Făceam evaluări ad-hoc de impact, adică și de posibilă audiență. De regulă mă întâlneam
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
diferite. Poate au dreptate cei care susțin că felul în care noi vedem lumea este o oglindă a ceea ce se întâmplă în interiorul nostru. Adesea problemele cu care ne confruntăm în lumea exterioară sunt reflexii ale problemelor fierbinți nerezolvate care ne frământă gândirea și care ne marchează eul. în gândirea lui Imanishi Kinji (2002). Edificarea mediului individual shutaisei-ul acestuia se realizează în funcție de o caracteristică a viețuitoarelor de la începutul timpului biologic subiectivitatea. În umbra subiectivității stă geneza minții umane; aceasta deoarece, așa cum consideră
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Nu pot accepta să-l las așa, fără a înțelege că banul se cîștigă prin muncă, prin sudoare. Bumbărează, ori te apuci de serviciu, ori pierzi locuința și tot sprijinul meu. Tace și ține privirea în pămînt. Pare că se frămîntă. Ridică apoi ochii aceia frumoși și clipește din genele exagerat de lungi. Sînt convins că acolo, în căpușorul acela adorabil, este o furtună, o frămîntare care va duce la o decizie crucială. O decizie care să-i marcheze întreaga viață
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
cînd, repet: "Pentru 800 $, care nu-i aparțin de drept, profesoara să se preteze la jigniri atît de nedrepte!". Poate este dusă cu sorcova, caut un motiv cu disperare. Învățat cu respectul ieșenilor, acum total dezinte resat, incidentul acesta mă frămînta excesiv de mult. Strada se sfîrșește și ies pe un cîmp mare cu iarbă verde. Respir adînc și privesc zona Păcurari, intrarea în Iași, cîmpii, case, clădiri pentru firme și bănuiesc eforul celor implicați în schimbarea peisajului. Un cîine mă atenționează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
chiar negre. Bineînțeles, cu efect olfactiv asigurat. Codoașa Colentina era ageră la minte și citea în mintea celor săraci cu duhul cum am citi noi abecedarul. Spune-i babei ce te doare, îl încurajează pe Donose. Bietul om oftează, se frămîntă, dă ochii peste cap și nu știe cum să înceapă. Pune aici la babă 200 lei și deșartă-ți necazul. Dar ai să poți? Baba poate orice. Te scapă de orice necaz și îți aduce numai bucurii. Pînă la urmă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
lui pentru a-l dezbina. Dă-i cu pecenegii, cu turcul, cu hunul, Yalta, și cu Malta, cu rusul, cu ucraineanul și chiar cu polacul. Nu mai spun cu ungurul, care ne vrea Ardealul și Dorohoiul. Chestiile astea patriotice mă frămîntau într-un restaurant din București și mă pipăiam la buzunar într-o dilemă nasoală, dacă să mai comand sau nu un Sauvignon Blanc. Atunci intră doi urmași ai dăcoaicelor noastre și mă împing mai la o parte, că venea după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
ar plăcea un alt bou în locul lui? Mă dezamăgiți, zău așa. Legendarul primar de Iași, cum spunea Cristoiu... Mă simt flatat și, mai ales, surprins că știe și asta. Dar nu pot să-l încadrez într-un tipar cunoscut. Mă frămînt să-l pot citi și nu reușesc. Timpul era înaintat și eu destul de obosit. Aș fi vrut să închei discuția, deși ceva mă îndemna să fac un efort. Omul tace un timp destul de lung. Apoi mă trezește de-a binelea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
cadouri, demne de nivelul înalt de reprezentare. Deviza era imperativă: Trebuie să fim la înălțime! Probleme dificile s-au rezolvat cu efort și, mai ales, cu multă, foarte multă inteligență. Mergem cu mașinile, dar cum? îi întreabă șeful. Oamenii se frămîntă și toți neuronii, supraexcitați, caută soluția optimă. Cu un autocar Mercedes al cumnatului meu. Șeful face o grimasă vizibilă și atunci intervenientul aduce corecturi: Șeful merge cu Mercedesul meu de 100.000 de euro. Nu se cade să meargă la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Nu se cade să meargă la un loc cu... Sigur, ce ziceți? întreabă șeful. Cum doriți, dar noi mai servim cîte un păhăruț, mai un banc, trece timpul mai ușor. Și eu singur, singurel să mor de urît? Oamenii se frămîntă și unde sînt minți luminate apar și soluții. Păi, merg eu și Mișu cu dumneavoastră... Soluția nu-i agreată de ceilalți și nici de șef. Se părea că s-a ajuns într-un impas și tot șeful dă o sugestie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
va fi scrisă suma indicată de tine? Nu te cred. Sînt psiholog, Constantin, și știu ce spun. Libanezul pufăie lacom, ronțăie niște bomboane mentolate și-mi aruncă la plecare: Îmi asum consecințele, dacă nu iese cum am spus, evident. Mă frămînt, mă sucesc și răsucesc și pornesc spre biroul lui Benichou. Pe drum întîlnesc un coleg din Timișoara, care îmi promite că-l strînge și el de gît. Bună ziua, domnule director, spunem calm. Bună ziua. Luați loc, vă rog. Ne așezăm calmi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]