5,324 matches
-
-lea, au putut astfel acoperi acel gol identitar lăsat în urmă de părăsirea ortodoxiei ce amenința să înstrăineze poporul român din Transilvania față de sine însuși. După cum se știe, promisiunile imperiale conținute în diplomele leopoldine ale unirii au rămas neîndeplinite. Această frustrare a fost trăgaciul contextual care a declanșat inițierea luptei la care s-a angajat Inochenție Micu-Klein cu națiunile politice consacrate pentru concretizarea prevederilor leopoldine. În cuptorul acestei lupte s-a călit conștiința națională a românilor transilvăneni, marcând o etapă decisivă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
speță evreilor). Privită ca o intruziune în afacerile interne românești, modificarea articolului 7 din Constituția din 1866 (potrivit căruia cetățenia putea fi acordată numai străinilor de religie creștină, deci nu și evreilor), a declanșat revărsarea valului antisemit în societatea românească. Frustrarea a cuprins opinia publică autohtonă, care a simțit că independența câștigată pe câmpul de luptă este ciuntită de interferențele Marilor Puteri care obligau la revizuirea constituției în contra spiritului românesc. Obținerea independenței de stat a legitimat și prilejuit politic elevarea principatului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
un rigat nuou Ungro-valach, sau al Ungariei confederate" (Heliade Rădulescu, 1861, p. 56). În aceste două entități politice cu participație românească s-a păstrat statalitatea română. Acestea erau însă multinaționale, fapt ce trebuie să fi fost o puternică sursă de frustrare pentru românii care doreau un stat curat românesc: " Se decisserŏ darrŏ a creà o Romanie pură formată de doĕ mari ducate danubiene și susținută de quàte-va ducate alle Transylvaniei, dum și de regatul Romano-bulgar de peste Dunĕre" (Heliade Rădulescu, 1861, p.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
însă, în loc de-a învăța lucrurile pentru cari fusese trimis, crede de cuviință a învăța dreptul în Belgia, ca și când statul ar fi având nevoie de un advocat mai mult sau de înaintarea personală a d-lui Guță Panu. Prin această frustrare a statului c-un stipendiu destul de însemnat d. Guță Panu e în poziția de-a face politică lucrativă și... devine roșu. De-atunci înainte viața sa, ca și a d-lui Conta, e un șir de acte vrednice de bănuială
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
iată pentru cine păstrăm epitetul, nu pentru bietul nostru popor, pe care numai prefectul roșu d. Vidrașcu îl numește sălbatic într-o țară civilizată. Ignoranța lui, sărmanul, e mai bună decât ignoranța pospăită a acelor redactori ai "Romînului" cari, prin frustrarea statului, grămădesc milioane și segerează în oameni mari. Pentru acești ignoranți nesățioși se bagă țăranii în spini și pâraie înghețate manu militari, pentru a plăti rămășițe mincinoase sau plătite o dată unor tâlhari; pentru acești ignoranți se vinde patul, vaca, oaia
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
scorului. Factorii perturbatori la adolescenții sănătoși care conduc la scăderea scorurilor ar fi, după părerea autorilor, că țin de funcționalitatea socială și școlară urmată de perceperea bunăstării și funcționalitatea emoțională, pe când la adolescenții bolnavi ar fi; pierderea respectului de sine, frustrarea, relațiile sociale cu totul diferite și funcționalitatea socială precară. Ca o concluzie generală, autorii susțin, pe baza cercetărilor personale, că percepția calității vieții este diferită funcție de grupul țintă (vârstă, mediu, sănătate, boală), funcție de factorii perturbatori caracteristici fiecărui grup și Îndeosebi
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
a primelor două tipuri (cognitivă și afectivă). Funcție de reacția comportamentală la stress se descriu două tipuri mari de răspunsuri: tipul A - caracteristic sangvinilor și colericilor la care răspunsul este rapid, zgomotos, neașteptat, imprevizibil, constând În iritabilitate, toleranță extrem de redusă la frustrare, ostilitate, agresiune, pentru că și În condiții normale acești indivizi sunt nerăbdători, agitați, ambițioși, au un dezvoltat spirit al competiției, sunt În alertă continuă, În criză de timp și chiar agresivi. Acest tip de comportament este extrem de sensibil la stress, de unde
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
nevoie, prin urmare, și de o schimbare la nivelul mentalului colectiv privind percepția vârstei a treia, care nu mai este o categorie socială Înafara vieții sociale, limitată la niște activități care nu fac altceva decât să-i sporească gradul de frustrare. Mai mult ca atât, senectutea ca definiție este acceptată astăzi ca urmând Îndeaproape Însăși definiția sănătății, adică acea stare de bine fizic, psihic și social În care binomul individ-colectivitate și mediul său de viață se intercondiționează reciproc. Senectutea din perspectiva
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
incomparabil mai frecvente; ca o consecință, apare contactul mai frecvent cu sistemul sanitar, consumul crescut de medicamente și nevoia crescută de asistență medicală. Aceste aspecte creează o stare de dependență a vârstnicului față de familie și societate, Întreține o stare de frustrare permanentă ce duce la devalorizarea lui ca persoană prin plasarea sa Într-o poziție marginală, minoritară, pe care o percepe ca fiind anacronică, din care va decurge desigur un comportament particular, dar și o atitudine particulară din partea celor din jur
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
de alterări de ordin psihic, care de fapt decurge din primele două. Ele constau În fapt În apariția unor stări noi, sau accentuarea unor stări preexistente, cum ar fi: emotivitatea exagerată (bătrânii plâng ușor), nervozitatea și chiar irascibilitatea generate de frustrarea determinată de neputință și teamă. Aceste stări vor fi la originea unor atitudini ca; negativism, Încăpățânare, lipsă de cooperare, până la exacerbarea unor capricii. Ca și În cazul vârstei biologice și În plan psihologic diferențele dintre indivizi sunt notabile, ceea ce l-
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
cel al instinctelor, asupra căruia creierul reflexiv (scoarța cerebrală sau neocortexul) acționează printr-o activitate de temperare și diminuare a modului lor de exprimare. Am mai adăuga acestor două laturi ale ființei umane, care influențează decisiv socialul din om, sentimentul frustrării, generat de numeroase elemente existențiale individuale pe care omul invariabil le Încearcă. În societatea zilelor noastre sunt destul de mulți cei care nu au motive de satisfacție atunci când Își fac bilanțul realizărilor, pentru că nu găsesc un răspuns satisfăcător atunci când compară realitatea
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
ultimă instanță ambele nu sunt altceva decât rezultatul nesatisfacerii sau abaterii de la destinația a instinctelor. La acestea se asociază deopotrivă modalitatea particulară și individuală de a percepe și a reacționa la o situația dată, ce ține de temperament și sentimentul frustrării. Ori, pentru că atât conflictul cât și starea conflictuală, dar mai ales răspunsul la aceste realități țin de natura umană, aceste stări pot fi considerate ca imposibil de eradicat. Prin urmare putem afirma fără teama de a greși că omul prin
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
avut dreptate, pentru că singura modalitate pe care copilul Gr. T. Popa o Întrevedea, pentru a-și depăși condiția modestă, era Învățătura. După terminarea școlii primare În satul natal, Între 1903 - 1911 urmează cursurile Liceului Național din Iași, perioadă plină de frustrări datorită sărăciei, dar compensată copios În plan spiritual prin lectura aprofundată a operei lui Darwin, Lamark, Buchner și chiar traducerea În românește a Istoriei Naturale a lui Haeckel de la care obține acordul de a fi publicată. Din nefericire dorința sa
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
comunității mexicane din Statele Unite. Chicanos/chicanas există ca o comunitate definită în bună măsură prin hibriditatea sa (mestizaje), prin raportarea la un teritoriu de graniță, la frontera. Cartea Gloriei Anzaldua, Borderlands/ La Frontera: The New Mestiza (1987), exprimă sentimentele de frustrare ale unei chicana a cărei identitate este permanent marginalizată, unde frontiera și istoria ei zbuciumată împarte oamenii în buni și răi, ei și noi, gringos și mestizos, oameni liberi și sclavi. Astăzi, la frontera nu este gardul ce apără SUA
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
puțin atunci când a apărut în SUA și în vestul Europei al doilea val al feminismului, reflectă angoasele profunde legate de reconfigurările rolurilor de gen (gender) în schimbare și oferă unui segment important al populației o supapă pentru eliberarea temerilor și frustrărilor resimțite după ce energica și băiețoasa Rosie the Riveter a fost trimisă înapoi la bucătărie în perioada postbelică. Primul film de groază american a reciclat, ambalat și promovat un mit cu ajutorul unui personaj pe care unii îl pot considera mioritic. Este
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
și psihice, ale mutilării genitale feminine practicate în anumite triburi africane. Căsătorită cu Adam, Tashi se scufundă treptat în nebunie, iar Benny, fiul său cu handicap mental, încearcă să o înțeleagă. Adam face eforturi zadarnice să o susțină, neputința și frustrarea acestui demers contribuind și la înfiriparea unei legături amoroase cu feminista Lisette, cu care are și un copil. Ieșirea din nebunie e plătită cu un preț mare, ce are legătură cu titlul romanului. Tashi înțelege că secretul bucuriei constă în
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
de luarea deciziilor. Spre deosebire de rechinii agresivi, el se aseamănă mai mult cu un coral care așteaptă răbdător ca lucrurile să ajungă la el. Dacă un șef agresiv te determină să fii defensiv și mediocru, șeful pasiv te face să acumulezi frustrare și sentimente de neajutorare. Incapacitatea sa de a lua decizii esențiale îiar uneori chiar simpleț încetinește la maximum mersul lucrurilor și poate să-ți pună piedici în calea succesului personal. Iată cîteva din simptomele șefilor cu personalități pasive: Amînarea luării
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
mizerabil. Opinia recontextualizată: Nu comunică bine cu cei din jur. în fiecare din aceste exemplie, opinia inițială și cea recontextualizată sînt ambele valide. Totuși, cea de-a doua te situează într-o poziție superioară, care îți reduce totodată nivelul de frustrare. Pentru a recontextualiza în mod eficient, trebuie să faci un pas înapoi și să examinezi situația din punctul de vedere al motivației șefului dificil, nu din perspectiva modului în care te afectează comportamentul lui. După cum am afirmat în primul capitol
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
prezinți argumente logice care să sugereze că nu ești nici satisfăcut, nici eficient. Folosește o variantă a „sandvișului cu surprize” și dă-i de înțeles că genul acesta de abordare, prin care toată lumea trebuie să-și dea cu părerea, generează frustrări. Apelează la cîteva exemple memorabile, dar transmite-i clar și faptul că îi respecți eforturile de realiza un management pozitiv. Iată un posibil mod de a pune problema: Aș vrea să vă vorbesc în legătură cu o problemă. Știți, vă străduiți atît
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
care depun eforturi vor fi răsplătiți, iar cei care nu se implică suficient își vor primi pedeapsa. Problema e că șeful pare să facă alegerile complet la întîmplare. într-o zi ești pe post de cățeluș, în alta -țap ispășitor. Frustrarea indusă angajaților se datorează impresiei de permanentă nedreptate, asociată cu locul de muncă. „Ce rost mai are să-mi dau toată silința?”, te întrebi. „Tot pe Charlie o să-l ridice în slăvi”. Situația nu îi convine însă nici lui Charlie. Cînd
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
vrea totuși imn: elogiu ce înseamnă în fond o asumare a condiției umane concrete, cu constrângerile ei, cu amenințarea rutinei și conformismului stagnant („totul se va petrece în ordinea impusă de calendare”, „orice zi e numerotată în arhivele nemișcării”), cu frustrarea de „vis” într-o lume prozaic pozitivistă, cu neliniștile și incertitudinile sale, - dar și cu posibilele ei compensații în ordinea autenticității trăirii, cu supapele sale spre imaginar, cu descoperirile unor noi „miracole” zilnice, la îndemâna omului acestui veac. Ulise trasează astfel
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
la simboliști, ci - cum spuneam mai sus - în spațiul promițător de mereu alte orizonturi al cuvintelor. Visătorul avangardist nu are neapărat nevoie de Rio de la Plata, de Basra sau New York (precum Ion Minulescu sau Ion Pillat) pentru a compensa o frustrare sau a exprima o nostalgie de „altceva”: „scânteia revelatoare” se poate produce în realitate imediată, între obiecte și cuvinte familiare, capabile să-și facă auzit, „din împletirea de rotițe tictacul revelator”. E vorba mai degrabă aici de o remodelare a
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
de la „mucegaiul zilelor”, „somnul lânced” al plantelor ori „nămolul durerilor ce ne sug tălpile”, până la „nisipul nemișcării” și „huruitul ancorelor șcareț anunță un etern naufragiu”. Oriunde am căuta, ne întâmpină reprezentări strâns înrudite ale obsesiei fundamentale - în ordine negativă - traducând frustrarea, singurătatea, abandonul, absența ecoului la apelul solitarului. „Ca un tavan ne-apasă, prieteni, viața scundă” - putem citi, bunăoară, în Incantații, de unde e de reținut, între altele, și acest vers rezumativ pentru o întreagă dramă a noncomunicării: “în geamul viziunii, asculți
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
șea acest prag era considerat] rușinoas] și însp]imânt]toare. Recidiviștilor le era aplicat tratamentul „inducerii în eroare”; o conspirație în care victima este împiedicat] s] afle ceva din ceea ce se petrece. Cererile, sugestiile, glumele, neînțelegerile și izbucnirile ulterioare de frustrare erau întâmpinați cu o reacție de uimire confuz]. Scopul era de a-i induce r]uf]c]torului un asmenea dezgust fâț] de trib și de obtuzitatea membrilor acestuia, încât s] plece s]-si caute companie într-un alt trib
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
anumite pasaje, Confucius nu a promovat intuiția interpretativ] (simțul interpretativ, pe care el însuși îl cultiva sub apelativul de ren). Deși folosea termenul în mod frecvent, este cunoscut] reținerea să în a-l defini cu exactitate. Că r]spuns la frustrarea discipolilor s]i, Confucius a f]cut referire de dou] ori la esență unificatoare a elementelor care formau propriul s]u tao c]l]uzitor. El a f]cut urm]toarea afirmație: „Ideea mea de tao urmeaz] un singur fir
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]