4,049 matches
-
mai mult nici mai puțin decît să fondeze o nouă metafizică în jurul noțiunii de "contingență", pornind de la constatarea derivei generate de proasta înțelegere a lui "Dumnezeu a murit" (devenit, cumva, sinonim cu "fiecare crede ce vrea"), care a condus la generalizarea aleatoriului și a relativismului contemporan. În dezacord cu discursul actual asupra sfîrșitului metafizicii, gînditor al contingenței, unic reper în absența Absolutului exilat, Meillassoux nu-l putea ignora pe marele poet al hazardului, mai ales că dilema lui Mallarmé seamănă bine
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
de drept privat înființate de muncitori. Fiecare asociat era direct interesat de buna gestiune a resurselor precum și de prevenirea și sancționarea fraudelor. Bastiat anticipează cum statul (adică guvernul, clasa politică) va interveni în acest sector sub pretextul uniformizării, ameliorării, ieftinirii, generalizării etc. serviciilor de protecție socială. El arată că această "comunizare" a resurselor urma să aibă consecințele pe care le identificase și Aristotel în cazul oricărei proprietăți comune: fiecare are interesul să contribuie cât mai puțin și să beneficieze cât mai
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
imposibilă, moneda nefăcând altceva decât să schimbe mâinile și, în acest caz, deși este adevărat că fiecare luat în mod individual va fi cu atât mai bogat cu cât deține o cantitate mai mare de monedă, nu se poate deduce generalizarea pe care o făceați mai înainte, deoarece o monedă în plus într-un portofel implică prin necesitate o monedă în minus în alt portofel. Lucrurile stau la fel ca în comparația dumneavoastră cu talia medie. Dacă fiecare dintre noi nu
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
mod comprehensiv în “triunghiul semantic” al lui Ogden și Richards (cf. Tullio de Mauro, 1978:172). Modelul saussurian mai mult maschează decât elimină lumea reală din ecuația lingvistică, căci ce înseamnă semnificatul sau conceptul dacă nu o abstractizare și o generalizare a lucrurilor și stărilor de lucruri ale lumii extralingvistice. Plecăm, însă, ca premisă de lucru, de la modelul triadic al limbajului, în care referențialitatea este caracteristica limbajului de a trimite sau de a se referi la lume. Într-o practică discursivă
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
în acțiunea practică. Însuși convenționalismul și arbitrarietatea limbajului văzute de autorii menționați ca o „debilitate” a acestuia au constituit totuși și o imensă resursă de a accede la cele mai complexe teorii și legi științifice prin potențialul de abstractizare și generalizare aflat în limbaj. Chiar dacă cei doi gânditori vorbeau despre valabilitatea pur artistică a limbajului, și într-adevăr ipotezele (științifice sau nu) sunt o „creație artistică” în sensul că sunt un produs al minții și imaginației noastre, cu toate acestea limbajul
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
produce teamă și contrareacții" (Wolfers 1962: 160). Acesta este exact tipul de argument folosit în zilele noastre cu privire la o posibilă reacție a Rusiei împotriva lărgirii NATO spre estul Europei. Wolfers conchidea că "acestea fiind spuse, nu mai rămîne nimic din generalizarea pustiitoare conform căreia, în practică, națiunile conduse de interesul național definit în termeni de securitate tind să promoveze o politică de securitate uniformă și, în consecință, imitabilă" (Wolfers 1962: 156). Atenuarea anarhiei: "societatea anarhică" Dacă anti-idealismul este un criteriu definitoriu
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
de dihotomii cu ajutorul cărora el distanțează teoria sa de realiștii preștiințifici. El îi atacă pe realiștii din tradiția sociologiei istorice. O soartă asemănătoare este rezervată și teoretizărilor inductive, pe care el pare să le definească drept o cunoaștere derivată din generalizări empirice. Waltz ridiculizează explicațiile bazate pe stat, pe care le consideră reducționiste sau, într-un mod mai degrabă idiosincratic, behavioraliste. Prin opoziție, se poate conchide de aici că el propune deductivismul, falsifi-caționismul sau explicații care să meargă dinspre exterior înspre
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
fost lansată în execuție, în grila de obiecte Access de tip Query apare simbolul ce definește respectiva interogare însoțit de numele interogării de ștergere. 4.3.2. Parametrizarea interogărilor Utilizarea parametrilor în cadrul interogărilor conferă un anumit grad de interactivitate și generalizare a acestora. Aceștia permit specificarea dinamică a valorilor din orice expresie utilizată în cadrul interogării. Spre exemplu, o interogare de selecție returnează întotdeauna înregistrările din tabelele/interogările sursă care corespund criteriilor de selecție impuse în grila de interogare. Dacă aceste criterii
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
a specificului și originalității demersului jurnalistic eminescian sunt susținute de apelul constant la exemple din corpul articolelor. "Eminescu oferă un spectacol unic în presa noastră din secolul trecut, prin saltul de la evenimentele cotidiene la caracterizări cu o extraordinară capacitate de generalizare. Nicăieri nu se vede mai bine ca aici independența sa de gândire peste doctrinele politice"189. Criticul se oprește asupra campaniilor de presă desfășurate de Eminescu, punând în evidență concepțiile politice ale gazetarului, verbul tăios al celui care nu este
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
leziunile sunt diseminate pe întreaga suprafață a corpului și că leziunile sunt în diverse stadii evolutive; alături de noduli de abia apăruți, în faza de cruditate, există leziuni mature, altele exulcerate, precum și leziuni în curs de cicatrizare. Sporotrichoza are tendință la generalizare, existând cazuri în care leziunile se găsesc diseminate pe întregul corp. Localizarea pe mucoase se manifestă prin leziuni eritematoase, vegetante, ulcerate și supurate, însoțite de obicei de limfangită și adenită. La nivelul mușchiului, sânului, ganglionilor, leziunile inflamatorii simulează abcesul cald
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
în sistem, metodă, rațiune și științificitate. Dimpotrivă, poststructuralismul derivă din filosofie, și, prin alăturare, cele două discipline au în comun scepticismul în legătură cu posibilitățile obținerii unei cunoașteri certe, atacând asumpțiile bunului simț. În ceea ce privește tonul și stilul, scriitura structuralistă valorizează abstractizarea și generalizarea, preferând un stil neutru și anonim, în timp ce scriitura poststructuralistă este considerată de către acest critic mai "emotivă", axându-se pe jocurile de cuvinte, pe metafore, precum și pe un stil "flamboaiant" și un ton exaltat, euforic. Luând în atenție criteriul atitudinii față de
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
arătat forța explicativă (și limitările) în anumite contexte. Mai mult decât atât, Best și Kellner atenționează asupra "reificării postmodernismului", pe care îl observă în anumite scrieri contemporane și care poate conduce la grave erori în ceea ce privește discutarea acestui concept (dintre care generalizarea pripită și reducționismul sunt doar două exemple). În acest sens, ei afirmă că "nu "mintea postmodernă" sau "postmodernismul" fac ceva, ci mai degrabă anumiți teoreticieni care utilizează discursul, iar teoreticieni diferiți îl utilizează în moduri semnificativ diferite, făcând ilicite încercările
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
repetabilă, indiferent de moartea destinatorului și a destinatarilor săi. Se descalifică astfel mitul contextului, iar limitarea conceptului de context real sau lingvistic face posibilă alunecarea de la conceptul de polisemie spre cel de diseminare ca "nucleu" de bază al scriiturii. Prin generalizare, posibilitatea de a se lipsi de referent sau de semnificat face din orice tip de marcă (inclusiv cea orală) "un grafem în general". Pentru John Searle 291 însă există un concept cel de intenționalitate care apare în orice tip de
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Ibidem, p. 181. 473 Jean Baudrillard, La Transparence du Mal. Essai sur les phénomènes extrêmes, p. 13. 474 Jean Baudrillard, Paroxistul indiferent, p. 51. 475 În acest sens, Baudrillard notează: "Fiecare categorie este adusă la cel mai mare grad de generalizare și, în consecință, își pierde orice specificitate și se resoarbe în toate celelalte categorii. Când totul este politică, nimic nu mai este politic, iar termenul nu mai are sens. Când totul este sexual, nimic nu mai este de fapt sexual
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
erosului”. „Pann face parte și el din familia poeților Întemeietori, dar În linie morală”; este „cel dintîi care aduce În literatură imaginea unei conjugalități degradante: Nevasta rea este obsesia lui, apropiindu-se În această privință de Creangă”. Remarcabile, sînt și generalizările, concluziile, eseului: „După 1840 tipul femeii cochete circulă mai des prin poezie. Heliade se dezlănțuie Împotriva ei Într-un pamflet. C.A. Rosetti scrie, În 1839, o romanță: A cui e vina? În care misoginismul e mai discret. El face
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
opera cu limbajul. În general, categoriile verbale uzual folosite sunt pronunțate relativ ușor, preșcolarii întâmpinând dificultăți în utilizarea formelor gramaticale (fapt explicabil prin particularitățile limbii române și prin alte aspecte de factură psihică ce privesc, în esență, operațiile de analiză, generalizare și abstractizare procese ce se realizează foarte greu până la 6 7 ani). De la folosirea propozițiilor scurte, copilul de varsta preșcolara își dezvoltă, treptat, vorbirea dialogata. Comunicarea gândirii se produce adesea fragmentat, uneori copilul pierde din vedere ansamblul iar vorbirea devine
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
încetinirea vitezei de creștere a biomasei și a fluxului energetic, păsările își cresc și educă puii, păsările sedentare își depun a doua pontă; începe migrația de toamnă. ◄ sezonul autumnal (15 IX 1XI)prezintă o atenuare progresivă a activității și o generalizare a declinului, se derulează migrația de toamnă a păsărilor. ◄ sezonul hiemal (1XI 1III) - se caracterizează prin valori minime ale biomasei, metabolismului și fluxului energetic, până la o anumită limită la care viața este întreținută pe de o parte de microfauna din
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
sunt net deosebite. O a doua valoare (ca perspectivă, metodă etc.), nu mai puțin clasică, reinterpretabilă, la fel, în sens actual românesc, este ideea de sinteză. și aceasta în plină epocă de cunoaștere strict specializată, parcelată, fragmentată. De unde, orientarea spre generalizarea necesară, spre teoretizare, globalizare, tendință considerată în Occident ca depășită, perimată, un semn sigur de amatorism și diletantism. Sinteză deci pe toate planurile. Inclusiv sau mai ales, în foarte multe cazuri între referințele străine și românești. În politologie, filozofie, teoria
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Iar acest specialist (îngust) european, chiar dacă de foarte bun nivel, nu înțelege, nu poate înțelege de ce unele culturi din Est (inclusiv cea română) aspiră, este obligată încă să aspire și să cultive un anumit enciclopedism, spirit de sinteză și de generalizare etc. Ca printr-o astfel de cunoaștere global-selectivă să recupereze, măcar în parte, timpul pierdut și să se integreze în sfera referințelor europene esențiale. Mulți critici, comparatiști europeni consideră însă generalizările, sintezele, teoriile de ansamblu, drept fenomene de diletantism și
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
cultive un anumit enciclopedism, spirit de sinteză și de generalizare etc. Ca printr-o astfel de cunoaștere global-selectivă să recupereze, măcar în parte, timpul pierdut și să se integreze în sfera referințelor europene esențiale. Mulți critici, comparatiști europeni consideră însă generalizările, sintezele, teoriile de ansamblu, drept fenomene de diletantism și chiar de inferioritate etc. Este evident că lucrurile, într-o serie de cazuri precise, cel puțin, sunt complet diferite. Imposibilitatea, indiscutabil sinceră, autentică, de a percepe în mod real, obiectiv, reacțiile
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
probleme care interesează toate statele, toate tipurile de societate, întreaga colectivitate umană, fără nici o deosebire. Această idee europeană în expansiune poate duce, în ultimă analiză, la efecte aparent paradoxale. Riscul său este chiar să dispară, să se dizolve printr-o generalizare și răspândire extremă. Așa cum s-a teoretizat sfârșitul istoriei prin generalizarea probabilă în întreaga lume a modelului democratic-economic american, tot astfel s-ar putea întâmpla și cu ideea europeană. Ea devine modelul și etapa finală a întregii culturi și a
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
umană, fără nici o deosebire. Această idee europeană în expansiune poate duce, în ultimă analiză, la efecte aparent paradoxale. Riscul său este chiar să dispară, să se dizolve printr-o generalizare și răspândire extremă. Așa cum s-a teoretizat sfârșitul istoriei prin generalizarea probabilă în întreaga lume a modelului democratic-economic american, tot astfel s-ar putea întâmpla și cu ideea europeană. Ea devine modelul și etapa finală a întregii culturi și a tuturor literaturilor lumii. Literatura europeană și cea universală tind astfel să
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
eurocentric, ci prin lărgirea continuă a ideii literaturii europene. Nu în sensul extinderii geografice nivelatorii, ci al identificării treptate cu ideea însăși de literatură universală și, la limită, cu însăși ideea de literatură. procesul devine posibil prin subsumare, inducție și generalizare continuă. Ori de câte ori se demonstrează, de pildă, realitatea și migrația curentelor literare dincolo și peste frontierele literaturilor naționale, sau conceptul de literatură (european la origine) este sau poate fi raportat și unor scriitori extra-europeni (africani, asiatici etc.), este evident că literatura
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
specială cer și Învățăturile la Fabulele lui țichindeal (1814) și pasajul din privirea rețensiei... a lui petru Maior (1816) referitor la valorile etice ale luminării. Noțiunea este deci pe deplin consolidată în al doilea deceniu al secolului al XIX-lea. Generalizarea și nuanțarea sa progresivă se constată în toate provinciile românești. Fenomenul nu este însă numai românesc, ci și european și general uman. Întreaga umanitate a făcut un mare și hotărâtor salt înainte pe un alt plan de cultură. De-abia
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
noțiunilor care vizează generalitatea lor, cu amănuntul particular legat de o anume reprezentare care desemnează individualul. În nuvela Matei Ion cunoaște viața nu avem de a face cu o evocare literară pentru că tot ce se Întâmplă e noțional, redus la generalizarea cea mai vagă. În cuprinsul acelorași pagini se istorisesc enorm de multe fapte, Însă sub coaja lor cea mai comună. (Ă). O Întrecere; vine secretarul de organizație; observă că În atelierul nr. 1 treaba nu merge, deși meșterul e cel
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]