4,128 matches
-
dealuri nu prea înalte, pe care se află un mare număr de vii; aici sunt viile domnului. E bogat în poame pe care le produce această țară ca: mere, piersici, nuci etc, nu însă poame de peste mări, pe aici fiind geruri mari iarna. Prin apropiere sunt foarte frumoase păduri și dumbrăvi; se găsec tot felul de animale în mare număr”. Unul din cei mai cunoscuți călători ai epocii a fost misionarul italian Marco Bandini (1593? - 1650). În ziua de 19 octombrie
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
acestei instituțiuni, sub cuvânt că le ține la dispoziția Băncii Generale administrate de germani; Bărbulescu, director la Banca Națională, îi spuse indignat: „Când va fi din nou o opinie publică, te voi denunța că ai lucrat contra Băncii Naționale pentru ger mani“. [Radu Rosetti și Papadat s-au purtat mai bine în acest caz.](Ibidem, p. 46. ) Tot atunci sosi la Lia Gh. Cârțan, așa-numitul „turist“, cu o con dică în care mulți își înscriau gândurile lor. Iată ce apucă
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
române în teritoriul ocupat erau acum servitorii cei mai plecați ai germanilor. Pe lângă perchezițiile, rechizițiile, amenințările, cererea de locuință, mai era și urgia timpului. Cincisprezece zile la rând a viscolit cu zăpadă, [a fost] măzăriche, polei și iar zăpadă, fără ca gerul să scadă sau să se oprească viforul măcar un ceas. Orașul era îngropat în omăt, toată circulația oprită, automobilele lor, deși foarte puternice, stăteau pe loc, camioanele nu mai porneau. Această zăpadă nemaipomenită, curățită după trotuare în cele mai multe cazuri de
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
și mulți își regăsiseră curajul, convinși că pacea ne așteaptă în toamnă. Inamicul nemaiavând nimic de menajat, ne resemnasem să-l vedem și mai neîndurător, dar pre feram urgia scurtă, deciși să suferim orice. [Vremea se în seninase, dar ce ger! termometrul oscila între 12 și 20 de grade sub zero; cel puțin cerul era albastru și nopțile cu lună ne aduceau aminte de altădată, ca singurul lucru neschimbat în mijlocul atâtor schim bări.] (Ediția a II-a, 1996, p. 49.) Intrarea
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
lăsat decât două camere și că sunt de o mojicie nespusă. „De ce s-or fi purtând astfel?“ îl întrebai. „De prostie. Sunt proști, proști cum n aș fi crezut niciodată.“ Și așa era. Toate aceste griji erau mărite și de gerul năprasnic care dăinuia, și de știrile rele ce primeam de la Florica. Echipa austriacă fusese înlocuită printr-una germană. Cel dintâi act al acesteia fu închiderea domnului Gheorghiu în camera lui pe două zile și interzicerea de a mai călca în
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
directoare decât mine. Tot Zoe Romniceanu ne anunță că internații de la Imperial vor fi transportați în Ialomița, știre în curând confirmată de Mariuța printr-o scrisoare, în care ne spunea că îi pornește peste două zile. Pe un astfel de ger, în mijlocul iernii, să-i ducă într-un loc lipsit de orice mijloace de trai? Nu ne venea s-o credem, deși începeam să credem orice de la acești barbari. Erau Carabatescu, Ionică, Rădulescu Motru, Antoniade, Derussi, Băicoianu și câți alții! Mă
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
să nu se interzică și primirea vizitelor și corespondenței, idee care mă muncea mai ales în privința Mariuței, deja așa de încercată, care ar fi rămas prea izolată, fără contact cu noi; mă felicitam însă că apucasem să aranjez spitalul. Văzând gerul și zăpada, începusem a crede că vor aștepta îndreptarea vremii pentru a porni și pe internați. Iluzii! Amânarea n-a fost decât de câteva ore ca să-i pornească la 3 dimineața, pe jos, ducându-și singuri bagajul, ca să nu-i
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
două-trei ore petrecute împreună, câte întrebări nu le puserăm și câte știri nu aflarăm! Una, mai ales, ne îndureră: moartea lui Dumitru, fiul doctorului Brătianu și al Anei, născută Pherekyde. Băiatul se prăpădise la Moscova de o pneumonie, pe un ger de [minus] 30 de grade. Era un copil care promitea mult, atât prin calitățile lui, cât și prin educația aleasă ce-i dădeau părinții, mândri de a-l vedea dezvoltându-se așa de bine și ca fizic, și ca moral
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
căci nu se sfiau să contrazică ordonanțele lor, [indiferent de] cine era vorba. Trebuia să răbdăm. Mai târziu, internații sosiră subit la 14/27 decembrie. Ionică și Gheorghiu veniră îndată să vadă pe mama și ne povestiră cum, pe un ger cumplit, au călătorit cinci zile tot în vagoane de vite - fără de bilete de rândul acesta - și cum bagajele celor nouă s-au pierdut pe drum... în tren special și cu gardă militară! Dar ce să mai zicem de tratamentul celor
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
pe drum. Viața lui alterna din lagăr la spital și din spital în lagăr. Crăciunul și Paștele le-a petrecut în pat, un popă rus le-a făcut slujba de sărbători. În lagăr locuiau 100 într-o baracă neîncălzită pe gerul cel mare, tremurau toată noaptea, deși aveau două pături de om. La 15 zile le dădea baie sau, mai bine zis, duș. După ce îi despuiau, îi băgau sub stropitoare și îi lăsau să tremure goi până ce le aduceau hainele și
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
icoanele și Ieru salimul. A doua zi, trezit, primi ordinul de plecare pe front; a ve nit să se plângă la noi, cerându-mi și un certificat de bună pur tare. Nici poftă, nici calitatea nu aveam, ca prizonieră a ger manilor, să i-l dau, mai ales după o astfel de purtare, și l-am trimis la șefii lui. S-a dus atunci la Lia, care, de milă, l-a făcut [scriind în certificat noi, ceea ce ar fi subînțeles pe
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
schimbaseră în speranțe, revoluția rusă ne reda Basarabia, atitudinea polonezilor, cehilor și slovacilor ne promitea dez membrarea Austriei, turbarea ungurilor ne-o confirma. Credeam în constituirea Ucrainei independente, prin urmare un vad puternic spre Rusia. Ne închipuiam alipirea Austriei cu Ger mania și pacea Europei pe baze normale și liniștitoare, dar toate acestea cu condiția ca Germania să fie învinsă categoric și redusă [la] a primi aceste condițiuni. Deci trebuia încă multă vreme să răbdăm și să așteptăm. Asquith, la Leeds
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ai lui Vintilică. Era să-l găsească foarte schimbat, crescut, dezvoltat, căci era deștept, vorbea cu vorbe alese, făcea întrebări inteligente, era drăgălaș, fru mos, voinic, dar totuși un adevărat copil copilăros. prizonierii români În ziua următoare era frig, chiar ger. Trecând la plimbare, văzurăm pe Șoseaua Cozienilor, la moșia lui Podgoreanu, de-a lungul ulucelor, păziți de gardă germană, prizonierii români luați de la Kommandantură pentru tăierea pădurii. În ce hal, săracii! Mai mult goi decât îmbrăcați, înșirați la gard și
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
învățată când i se arătau fotografiile părinților.](Ibidem, p. 273.) Germanii însă nu voiseră să știe de sărbătorile noastre (decretaseră stilul nou) și ținuseră birourile primăriei deschise chiar în prima zi, spre marea indignare a populației, mai ales văzând pe ger manofilii români ținând isonul vrăjmașului în timpul slujbei din bisericile noastre. răzbunări germane Deși Rusia nu se mai putea lupta în starea de anarhie în care căzuse armata, [ea] nu consimțea să primească, la Brest-Litovsk, toate condițiunile ce voia să impună
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
că victoria germanilor va fi un mare bine pentru noi, că ei, organizând solid valorificarea bogățiilor acestei țări și ră mâ nând de veci cu o influență precumpănitoare aici, vor face fericirea României. Bineînțeles, primea și vedea pe mulți din ger manii de seamă, dintre care unul, maiorul Prajma, șeful aprovizio nării, ami cul tatălui său, principele Hangiarli, locuia la dânsa. Lucrul i se pă rea natural și voia, în prietenia ei, să ne vină în ajutor: ne-a pro pus
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Iași. Noi ne gândeam la scrisoarea mamei pentru a obține administrarea moșiilor ei, rămasă fără răspuns, și deduceam că vorbele nu corespundeau faptelor. Despre manifestațiile de la Iași ne scrisese și Vintilă: se strigase, [împărțind] ziarele pe stradă: „Marea victorie a ger manilor! Marșul spre Berlin, 45 kilometri pe oră“. Ne vorbise și de frigurile tifoide ale Adinei. Acum dânsa cu copiii și Niculescu-Dorobanțu erau la Adjud, Pilații, la Miorcani; d-na Costinescu fusese foarte amărâtă, bărbatul ei suferind, Adina greu bolnavă
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
credea că în astfel de clipe unirea națională se putea face mai lesne de o personalitate nepolitică. Persoana lui nu conta. Gl Averescu sperase să fie el ales și rămase foarte decepționat, dar Antanta știa că lucrase pe sub mână cu ger manii. Stere și Arion, dinastici înfocați, propovăduiau un minister al tuturor românilor, bineînțeles cu dânșii în cap. Căderea lui Marghiloman fu și semnalul retragerii germanilor. plecarea vrăjmașilor Plecau, se duceau, fugeau. Camioane, trăsuri, furgoane, căruțe, automobile alergau pe toate străzile
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
-o. Precum, în primul an, a povățuit-o să nu lase prea mulți lăstari la vie ca să nu intensifice într-un singur an producția, slăbind rădăcina. N-a fost însă ascultat și în iarna viitoare vița slăbită n-a rezistat gerului, o treime s-a uscat. Tot Dinu, în loc să-i impute replantarea, a luat-o pe seama lui, deși recolta din anul precedent, sporită printr-o cultură istovitoare, adusese Elizei 1 200 000 lei. Când e vorba de un interes material, nu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
om în vârstă. Leon, care în ministerul pre cedent ducea 4 ministere - Finanțe, Economie Națională, Agricultură și Domenii - și declara cu o naivă inconștiență că toate merg perfect numai cu 2 ore de lucru pe zi, a fost impus de ger mani. Toți acești protectori ai țării noastre ceruseră pe Manoilescu. Nu știu de le-ar fi cedat Antonescu, dar sosind Mito Sturdza (Lucă) din Berlin cu o scrisoare de la Ribbentrop, acesta luă locul, și astfel un nebun înlocui pe un
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
aceeași hârtie a fost primită și la el și s-a trimis același răspuns, notificând că hrana era dată de la bucătărie și hainele (o șubă și un cojoc) erau ale lui Dinu, ca să nu înghețe soldații așa ușor îmbrăcați pe gerul mare. Amândouă gărzile au fost ridicate, deși legionarii nu s-au potolit. Din sarcina acestei taxe foarte mari, Ralea s-a mutat la Argetoianu și Ghelmegeanu la Tătărescu, ca să împartă cheltuielile. La Iași au asasinat pe prefect, găsit prea slab
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
cât e de adâncă. * Lauda de sine miroase urât. * O mână spală pe alta, dar obrazul rămâne pătat. * Unde sunt doi, puterea se împarte. * Când doi se ceartă, alții pierd. * Zăpada acoperă murdăria, dar nu o curăță. * Pietrele crapă de ger, obrazul de rușine. * Oameni dezghețați poți întâlni și iarna. Iarna ninge cu fulgi și plouă cu datorii. * Sinuciderea e o salvare, dar nu și o soluție. Și invers. * Între două războaie, niciodată nu e pace. * Pământul e atâta cât îl
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
să ia partea cea mai mare, adică totul. La fel și cei americani. * Vremurile nu țin seama de timpul probabil. * Și la Polul Nord dragostea e caldă. * Răceala de la Ecuator se suportă la fel ca și căldura de la Poli. * Nu numai gerul îngheață. * Unii mint de îngheață și apele secate. * Einstein a formulat teoria; realitatea există dintotdeauna. * Teoria ondulațiunii universale a fost formulată de Natură. * Singurătatea poate fi și o stare autocritică. * Toți aspiranții la glorie au fost inițial mari... speranțe; unii
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
literatură. Întorceam situația ei pe toate fețele, ne contraziceam, duelam dezordonat cu idei, în spiritul unei libertăți de atitudine care încă nu-și avea corespondentul în ceea ce ajungeam să publicăm, din când în când, în Gazetă sau prin alte părți. Gerul de afară al iernii dogmatice încă nu se domolise, dar mica noastră agitație de interior spunea ceva despre faptul că avea să vină o schimbare. Dezghețul literar din anii care au urmat nu a fost inițiat de acei tineri, dar
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
conștiința publicului de mai târziu se validează ("În această admirabilă și romantică seară, poetul o conduce acasă pe doamna Micle /Tolla/. Nu e târziu, dar afară e deja întuneric. E o seară frumoasă, cu lună, fără pic de vânt. Un ger aspru pare să fi încremenit totul ca într-un vechi și neasemuit tablou. Cuprins de extaz /din cauza splendorii aspre a nopții sau din cauza apropierii iubitei/, Eminescu îi vorbește doamnei Micle despre poema Strigoiul /sau Strigoii, poetul încă nu s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
împrumuta șuba59, cerga 60, mănușile, căciula, tovarășilor lui, rezervându-și pentru dânsul mai puțin chiar decât strictul necesar; căci el avea mai puține trebuinți decât oricine, se bucura de o sănătate de fer, nu suferea de frig, și umbla pe gerul cel mai mare numai în palton și cu pălărie. Șuțu era un excelent trăgaci cu carabina; deseori i se întâmpla să scape vulpea cu haliciuri 61, din cauză că încărca pușca prea tare; cu glonte însă nu o scăpa niciodată. La o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]