4,781 matches
-
căpătâi. Ea e hrișovul vostru cel dintâi, Al robilor cu săricile, pline De osemintele vărsate-n mine. Ca să schimbăm, acum, Întâia oară Sapa-n condei și brazda-n călimară, Bătrânii-au adunat, printre plăvani, Sudoarea muncii sutelor de ani. Din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite Eu am ivit cuvinte potrivite Și leagane urmașilor stăpâni. Și, frământate mii de săptămâni. Le-am prefăcut În versuri și-n icoane. Făcui din zdrențe muguri și coroane. Veninul strâns l-am preschimbat În miere
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
atât poetului cât și fiului său, de vreme ce este exprimată printr-un plural verbal („Ca să schimbăm”), la aceea, superioară, a artei, Arghezi intră acum În detaliile procesului propriu de creație estetică. Iată sugestia caracterului oral și popular al limbii poetice: „Din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite/ Eu am ivit cuvinte potrivite”. Și adăugând: „Și leagăne urmașilor stăpâni...”poetul pune Într-o lumină nouă raportul dintre Înaintașii săi, „robi” și „urmașii stăpâni”, raport asupra căruia va reveni mai pe larg În partea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
nota de originalitate. Scriitorul individualizează cu ajutorul detaliilor și dramatizează acțiunea prin dialog. La nivel fantastic, personajele sunt umanizate nu numai prin comportament și mentalitate, ci și prin limbajul ce permite o localizare. Personajele devin astfel niște țărani care vorbesc În grai moldovenesc. Alta dominantă a scrisului o reprezinta plăcerea de a spune, verva și optimismul. Pentru a obține o veselie contagioasa, Creangă apeleaza la o variată gama de mijloace artistice: exprimarea poznașă, mucalită („Sa traiasca trei zile cu cea de alaltaieri
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
prietenoasă din punct de vedere climatic, a făcut ca în zona centrală și mai ales nordică, comunitățile să se afle la distanțe considerabile, fapt ce a dus la lipsă de comunicare și la izolare, precum și la apariția dialectelor și a graiurilor locale. 1.1. Epoca veche Cele mai vechi urme ale literaturii numite azi finlandeze, s-ar situa în epoca fierului. Folclorul finlandez este considerat ca având originea în preistorie, iar Kalevala, epopeea prin excelență, este comună ca motive creațiilor populare
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
analizată în ultimul capitol al acestei broșuri. I. Simionescu descrie viața literară a Finlandei drept una intensă și o împarte în trei perioade. Prima perioadă se întinde până în secolul al XVI-lea si este dedicată poeziei populare, transmisă prin viu grai. Lirica vremii cuprindea legende și fapte de vitejie, prezentând lupta continuă a omului cu sinele și cu semenii. Creațiile lirice erau în limba finică, iar lirismul avea note triste. Cea de a doua jumătate a secolului al XVII-lea marchează
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
identificat ca fiind un personaj istoric ce ar fi fost ucis în preajma anului 1157. Transcrierea baladei începe destul de târziu, undeva pe la începutul secolului al XVII-lea. Această baladă este asemănată cu Miorița, mai ales în privința modului de transmitere: prin viu grai, din tată în fiu. Pe lângă originea populară, o altă asemănare ar fi concizia și brevitatea. Dar asemănările dintre cele două creații populare nu rezidă doar în aceste lucruri, ci în însăși tema abordată: resemnarea în fața morții. Dacă balada finlandeză începe
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
diferite de "norma" social acceptată, în funcție de cultura, mediile sociale din care provin și experiența personală a fiecăruia dintre ei. 4. Interviul de informare în consilierea în carieră Semnificațiile termenului "interviu" sunt multiple, atât în literatura de specialitate, cât și în graiul comun cu referire la tehnici multiple, de la discuții informale cu clientul până la unele foarte structurate. S-ar putea spune că metoda interviului constituie fundamentul practic al oricărei relații de consiliere și terapie, indiferent de domeniul de aplicabilitate (familie, cuplu, școală
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
2008, ultima ediție revăzută și adăugită, precum și de alți referenți care s-au raportat la problemă. „Știind că unitatea culturală și sufletească a tuturor popoarelor a mers înaintea unității lor politice - avea să scrie G. Tutoveanu despre „Academia bârlădeană” în Graiul nostru nr. 9-11 din 1925 - noi am răspuns la vrăjmășia celorlalte neamuri printr-o singură hotărâre: statornicirea-n inimi și-n minți a unei luminoase conștiințe naționale, prin ajutorul unei literaturi izvorâte din adâncurile sufletului românesc și răspândirea acestei literaturi
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
fierbinte de atașament a intelectualității și de solidaritate în lupta împotriva defetismului și a dezastrului din faimosul „triunghi al morții” din Moldova”, scria Dan Smântânescu în lucrarea „Bârladul odinioară și astăzi”, 1984. Despre revistele literare ale Academiei, Florile Dalbe și Graiul nostru, s-a scris recent atât în Academia bârlădeană cât și în Dacia literară, noi subliniind și aici că în ce privește realizatorii și colaboratorii lor nu s-a ținut seama de localitatea de unde proveneau cât mai ales de munca, hărnicia, competența
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
Duiculescu, I. Palodă, N. Bogescu...pân-la tineretul de astăzi: G. Nedelea, V. Damaschin, Ștefan Cosma, G. Ursu, C. Damaschin, Cicerone Mucenic, M. Panaite, G. Ioniță...care se pregătesc să continue cu entuziasm tradiția culturală a orașului nostru”... În ce privește colaboratorii la Graiul nostru, în cei trei ani de apariție, 1925-1927, erau amintiți că au semnat George Tutoveanu, George Pallady, Sylvia Pan, Virgil Duiculescu, George Ponetti (care un timp fusese și secretar de redacție), Zoe G. Frasin, G.M. Vlădescu, Toma Chiricuță, Ion Palodă
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
alte organe active care ca varga magilor căutau să trăznească și să tămăduiască în același timp, toate se amestecau, se tulburau, se ciocneau ca apoi să se domolească și să se așeze într-o singură lină și slobodă curgere în graiul și prin vorba adânc cugetată a lui”. În jurul maestrului, în anumite ocazii, se strângeau 20-30 de oameni “în toată firea”, scriitori, preoți, învățători, “băștinași sau refugiați”, întâlniri la care Vlahuță era nelipsit. El lua parte la dezbaterile care se vor
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
Vasile Voiculescu rămâne nedespărțit de Bârlad. Toate cele 19 numere ale revistei Florile dalbe, la care debutează și ca prozator cu lucrările « Singur » și « Momâia », vor cuprinde bucăți din opera sa. Și nu numai în Florile dalbe, ci și în Graiul nostru (1925-1927), Țara de Jos (1924-1927), Scrisul nostru (1929-1931), reviste ale Academiei. Prin 1925, pe când Tutoveanu conducea revista Graiul nostru, scrie Florentin Popescu în volumul «Viața lui V. Voiculescu» (Editura „Vestala”, București, 502008, p. 105), V. Voiculescu îi adresa o
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
prozator cu lucrările « Singur » și « Momâia », vor cuprinde bucăți din opera sa. Și nu numai în Florile dalbe, ci și în Graiul nostru (1925-1927), Țara de Jos (1924-1927), Scrisul nostru (1929-1931), reviste ale Academiei. Prin 1925, pe când Tutoveanu conducea revista Graiul nostru, scrie Florentin Popescu în volumul «Viața lui V. Voiculescu» (Editura „Vestala”, București, 502008, p. 105), V. Voiculescu îi adresa o epigramă, preluată de la Ion Apetroaie, vizând volumul Albastru, semnat de prietenul său : Deprins c-o singură culoare Oricând e
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
Academiei bârlădene”, spune Florentin Popescu, nu l-au uitat pe simpaticul poet în haină militară, evocând ori de câte ori aveau prilejul, ceasurile petrecute în preajma lui în întunecații ani 1917-1918, cum a făcut într-o epigramă pe care i-o dedica în revista Graiul nostru (nr. 9-11, 1925) Iuliu Nițulescu, referitor la o seară literară : Vă spun, pricep mult mai degrabă Pe Doctorul cu fața lui de Crist Căci el fiind un resemnat artist Se mulțumea ca să admire-o babă. Resemnatul artist, scria Ion
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
omenirii, al omului în sine. (Este vorba de poemul Cântecul Omului, care va apărea ulterior în volumul Intrezăriri, precizează cei care întocmesc Tabelul cronologic - Ion Voiculescu și Liviu Grăsoiu - la Poezii, Voiculescu, Editura Minerva, 1983). Ce greu ne ajută însă graiul nostru pentru o poezie lucidă și abstractă, cu imagini din lumea spirituală. Lucrezi ca într-un material tare, ca într-o piatră, urmărind vinele mai slabe, pe care să le scobești, și nu ești stăpân pe ceea ce vrei să faci
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
într-o formă pe care limba cu mare luptă mi-o dă și încă cu zgârcenie. Dar poate că n-am dreptate și va fi de-ajuns să vie un altul, cu putere și adevărat talent și va face pentru graiul de acum ceea ce a făcut Eminescu pentru cel de pe vremea lui”. În 1937 îi apare Urcuș, al șaselea volum de poezie (Ed. Fundațiilor) iar în 1939 al șaptelea, volumul Întrezăriri, tot la Editura Fundațiilor. La 1 decembrie 1940 i se
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
a fost Al. Vlahuță, cu o scurtă întrerupere, ianuarie—mai 1917, când a stat la Iași. 3. Publicații: A. prima perioadă: Florile dalbe, Bârlad, nr. l, (ian 1919) — nr. 20-23 (l nov—15 dec 1919). B. În a doua perioadă: Graiul nostru, Bârlad, nr. l (apr. 1925) — nr. 7 — 1 2 (iul—dec 1927); Scrisul nostru, Bârlad, nr. l (ian 1929) — nr. 9—10 (sept—oct 1931); Moldova, Bârlad, nr. l (2 ian 1931) — nr. 3 (15 iun 1932). 4. În
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
la înălțimea chemării lor. Din aceste idei și sentimente a luat ființă, în mai 1915 această societate literară căreia, într-o clipă de entuziasm, și fără nici un gând de fală, i-am zis «Academia Bârlădeană». (George Tutoveanu. Academia Bârlădeană. În: Graiul nostru, nr. 9, 10, 11, 1925, p. 113—114). 5. Au participat: A. Balaban, N. Bogoescu, G. Buzdugan, Maria Grigorescu. Ion Buzdugan, Petre Cancel, Gr. Costandache, Nichifor Crainic, C. Crișan, Zoe G. Frasin, N. Lenguceanu, Mihai Lungeanu, M. Lupescu, N.
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
bârlădeană (sec. XIX și etapa „Academiei bârlădene"), în: Școala bârlădeană, /Vol. l/, Bârlad, 1969, p. 92—94. SECARĂ, Ștefan. Un mare animator cultural (George Tutoveanu), în: Coordonate bârlădene. (Culegere literară). Bârlad, 1972, p. 43—45. TUTOVEANU, George. Academia Bârlădeană, în: Graiul nostru, l, nr. 9—10—11, mai 1925, p. 113—114. URSU, Gheorghe. Istoria literară a Bârladului. București, Atelierele grafice „Neculai Peiu", 1936, p. 56—62. URSU, G. Istoricul societății „Academia bârlădeană", în: Păstorul Tutovei, 5, nr. 8. 9, 10
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
războiul acela decât prin dreptate, și că până la ultimul român trebuie să lupte, că fără luptă nu se poate isprăvi nimic din calvarul lumii guvernate de Împărați”. Sunt oferite date importante în legătură cu revistele literare ale Academiei, „Florile Dalbe”, „Graiul nostru” și „Scrisul nostru”, cu programul și colaboratorii acestora. În concluzie, prima parte a lucrării se impune prin rigoarea și bogăția informațiilor referitoare la complexitatea și importanța Academiei bârlădene. În partea a doua precumpănește caracterul de critică literară, iar din
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
gen, vârstă, starea sănătății etc. Fonemul 7 este o unitate abstractă, existentă în sistemul limbii, unitate concretizată în vorbire prin sunete. De exemplu, fonemul e din de pe este concretizat, în vorbirea literară, în sunetul e (׀de pe׀), în vorbirea în grai moldovenesc în i (׀di pi׀), iar în vorbirea în grai muntenesc în u/ e (׀du pe׀). Este același fonem care diferențiază substantivul par de adjectivul pare, respectiv adjectivul la numărul singular par de cel la numărul plural pare. În alte
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
abstractă, existentă în sistemul limbii, unitate concretizată în vorbire prin sunete. De exemplu, fonemul e din de pe este concretizat, în vorbirea literară, în sunetul e (׀de pe׀), în vorbirea în grai moldovenesc în i (׀di pi׀), iar în vorbirea în grai muntenesc în u/ e (׀du pe׀). Este același fonem care diferențiază substantivul par de adjectivul pare, respectiv adjectivul la numărul singular par de cel la numărul plural pare. În alte contexte, fonemul are rol în diferențierea cuvintelor din serii paronimice
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de conjuncția iar etc.8). Diferențele dintre cele două unități sunet și fonem sunt nete9: sunetul este un fenomen individual (subsumat planului locutorului), fonemul este un fenomen social (subsumat codului, sistemului limbii); sunetul este variabil (vezi pronunția aceluiași cuvânt în graiuri diferite), fonemul este stabil, fiind în număr finit în sistemul limbii; sunetul reprezintă concretizarea unui fonem, fonemul reprezintă o clasă de sunete care îndeplinesc aceeași funcție (vezi supra, valoarea funcțională a fonemului). I.1.2. Unități fonetice/ fonologice suprasegmentale 10
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
recunoscătoare. Poate că și tu, Fannie, te-ai gândit la fel?" (P. L. Travers, Marry Poppins) (e) "Vrei programă, lămurit? / Stăi puțin să caut. Cucul, un solist vestit, / De printr-alte țări venit, / Va cânta din flaut. // Cântăreața-n dulce grai, / Cea numită "perla / Cântăreților din mai", / Dulce va doini din nai / Multe doine mierla." (George Coșbuc, Concertul primăverii) (f) ""Vin' la mama să te pupe, / Însă, vezi, nu mă-ntrerupe, / Că-mi rămân nepoții goi, / Roagă maica pe pisoi // Că
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
fel de] porumbel"), restricția (fr. blé "cereale, grâne" > "grâu"), elipsa lexicală (sau absorbția; v. exemple mai jos), metonimia (lat. lingua "organ musculos mobil aflat în gură, folosit de om pentru a vorbi" > "sistem de comunicare interumană prin sunete articulate, limbaj, grai"), etimologia populară (fr. forain "străin, venetic" > "de bâlci, de târg", după foire "târg, bâlci"), schimbarea autoconversă (it. noleggiare "a da cu împrumut" > "a lua cu împrumut"), antifraza (fr. villa "vilă, conac" > [arg.] "închisoare"), autoantonimia (engl. bad "rău" > [arg.] "excelent") și
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]