6,001 matches
-
înțeles că și aceasta este goană după vînt. 18. Căci unde este multă înțelepciune, este și mult necaz, și cine știe multe, are și multă durere. $2 1. Am zis inimii mele: "Haide! vreau să te încerc cu veselie, și gustă fericirea." Dar iată că și aceasta este o deșertăciune. 2. Am zis rîsului: "Ești o nebunie!" și veseliei: "Ce te înșeli degeaba?" 3. Am hotărît în inima mea să-mi veselesc trupul cu vin, în timp ce inima mă va cîrmui cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85079_a_85866]
-
pîinea cu bucurie, și bea-ți cu inimă bună vinul; căci de mult a găsit Dumnezeu plăcere în ce faci tu acum. 8. Hainele să-ți fie albe, în orice vreme, și untdelemnul să nu-ți lipsească de pe cap. 9. Gustă viața cu nevasta, pe care o iubești, în tot timpul vieții tale deșerte, pe care ți-a dat-o Dumnezeu sub soare, în această vreme trecătoare; căci aceasta îți este partea în viață, în mijlocul trudei cu care te ostenești sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85079_a_85866]
-
Și mor încet, de visul meu ucis, Sperând doar să revin în avataruri. Nu știu de ce dacă iubesc o stea, Tot universul este împotrivă; O nebuloasă vine pestea eaIubirea mea ajunge adoptivă. Nu știu de ce ajung, ca un pribeag, Să gust doar din iubirile străine, Să rătăcesc meleag după meleag, Spre golfuri care pot să mă aline. Nu știu de ce atunci când vreau să zbor, în visele telurice cobor. Aprind o candelă Aprind o candelă și trec Iubirea mea prin foc divin
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
cald, deși secundele-mi zâmbesc perfid, eu caut totuși ploaia de smarald. îngerii goi Când roua cade peste noi, Se-ascund și lacrimile-n slove, Lumini se nasc și mor în nove, Iar îngerii sunt triști și goi. Când seara gustă dintr-o stea Și umbrele se plimbă triste, Plătesc atâtea acatiste, Dar nu mai vrei să fii a mea. Când noaptea picură povești Și albatroșii dorm pe maluri, Plutești ascunsă pe sub voaluri, Să nu te văd și mă lovești. Când
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
Să las vara să se ducă Ochii-ți pîrguie căprui Sînu-i plin de mere coapte Dulci de zi, ba dulci de noapte Și pe stîngu-s și pistrui ! Buzele-s ulcioare pline Ce-n hangița-aduce must Mă îmbăt, sînt treaz, te gust Cît în brațe te-oi mai ține Berze-n sud își poartă gușa Ploi cu frunzele valsează Cât pe câți îi enervează Că e vremea să-nchid ușa... Șuier Pe-un peron, în lung de gară Unde timp nu mai
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
când au fost escortate afară. Mintea mea se afla într-o stare ciudată. Mi-am amintit de o operă de amatori din Wuhu. Era după sărbătoarea de Anul Nou și toată lumea era beată, inclusiv eu, căci tata mă lăsase să gust din vinul de orez ca să-mi pot da seama ce gust are. Muzicienii își acordau instrumentele. La început, sunetul era ciudat și sumbru, ca o jelanie. Apoi s-a transformat în zgomotul făcut de un cal care este bătut. Apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
le plăcea oamenilor. Mama îmi spusese că era un spectacol manciurian tradițional, amestecat cu elemente de operă chineză, la origine o formă de divertisment pentru oamenii de rând. Din când în când, cei bogați cereau să fie executat, „pentru a gusta savoarea locală“. Mi-am amintit că stăteam în primul rând. Urechile începuseră să-mi asurzească de la zgomotul puternic al tobelor. Sunetul bețelor care loveau tuburile de bambus era ca un ciocan care mă lovea în cap. Bang! Bang! Bang! Gândurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
ordonă aducerea platourilor cu nuci și cu preparate din fructe de sezon. Pentru că nu am mâncat de aseară, îmi iau găluște umplute cu fructe de pădure, curmale, dovleac dulce și nuci. În afară de Marea Împărăteasă, par să fiu singura doamnă care gustă cu adevărat opera. Restul doamnelor par plictisite. Nuharoo se chinuie să arate interesată. Doamna Li cască, iar doamna Mei sporovăiește cu doamna Hui. Ca pentru a le dezmorți pe nurorile sale, Majestatea Sa oferă evantaie din hârtie. Noi ne ridicăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
În căldura dospită a bucătăriei lelea Ghența adormise demult cînd, lîngă animalul puturos, eu încă mai aveam insomnii. Mă simțeam atras de acești oameni. Stînjenită că într-o zi nu avusese timp să gătească, lelea Ghența m-a poftit să gust din niște turte coapte pe plită. Erau din aluat negru, proaspete și sărate; și bunica mea făcea turte cu lapte fiert în ceaun. A fost o întîmplare care a stîrnit în mine ecouri nostalgice, ca o pietricică azvîrlită în lac
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
foarte murdar care, furișînd priviri rele, era silit să-și deșarte pe masă traista plină. După ce-l ușurau în acest fel, Fărocoastă trîntea sălbaticului un picior în spate, interzicîndu-i să mai aducă nuci verzi la școală. Umorul lui Costică era gustat cu hohote de rîs în cancelarie. Cum rezervele elevilor păreau inepuizabile, mai toată vremea în nobila instituție exista o ocupație pe cît de coerentă pe atât de fructuoasă. * Istoria școlii din Dobrina era istoria gîlcevii dintre două dinastii: Gărgăunii, care
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
nu pupai cort și toate celelalte. Avea tuciuri mari În care fierbeau sarmalele și ciorba, cuțitoaie Îndemânatice, satâre, o mașină enormă și bine ascuțită pentru tocat carne. În calitate de bucătar, el nu punea mâna pe nimic, În afară de o lingură cu care gusta. Stătea În mijlocul bătăturii, că acolo se improviza bucătăria cu asemenea prilejuri, și dădea ordine roiului de femei care roboteau În jurul lui. Mai pune o mână de sare, una de piper boabe, câteva borcane de bulion, zece ouă. Femeile știau că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
uimire și Încântare. Lică se prefăcea că nu era mare lucru ce azvârlise el În iarbă. Zise cu o voce Împăcată cu neajunsul pe care-l pricinuia celor doi: „Apă, fraților, n-are Lică de unde vă da. Poate vreți să gustați niște vinișor de la mine din vie. L-am luat că mi-era lene de dimineață să mă duc la Fântână. Țigările le-am furat de la tata”. Destupară sticla și-o trecură de la unul la altul. Luară câteva Înghițituri mici și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
să fie, păsările Își găsiră cuiburile. Tușa se apucă să făurească lucrurile de pe fața Ploconului. Mâinile chinuite de boli, dar dibace, lucrau singure ceea ce tot făcuseră de atâtea zeci de ori. Din marea și rotunda pâine, sătenii n-aveau a gusta decât mici fărâme. Partea cea mai mare se dădea pământului, apei, jigăniilor, lanurilor de grâu și porumb, pădurii și cerului. În timp ce mâinile Închipuiau lucrurile și anotimpurile oamenilor, mintea Tușii se opintea să găsească o Înfățișare pentru povestea din anul ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
cămășile frumos colorate și strânse pe corp, m-am Întors aproape cu supușenie la fetița care Îmi dădea turtă dulce În schimbul feliilor mele de pâine unse cu unt și cu miere. Știi, urangutanule cu barbă, de atunci n-am mai gustat turtă dulce așa bună. O fabrica În odăița din dos, alături de halvița după care te apuca pântecăraia și mieji de floarea-soarelui amestecați cu zahăr ars, unul, Tatapopii, care striga prin sat, Împingând sau târând un cărucior: „Plângeți, copii, să vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
făcuse, Într-un fel, părtași la furtul din plicuri. Nu te mira, deci, dacă Îl bănuiesc pe Foiște că-mi citește scrisorile: s-a mai Întâmplat. Blestemul lui Mișu de a nu putea vorbi cum trebuie și de a nu gusta ceea ce Înghite nu s-a oprit la povestea cu bateria de tractor. Ca să arate unora că el poate băga În gură orice, a Încercat și cu puțină sodă caustică. Astăzi răsuflă printr-un soi de supapă Înfiptă În partea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de vânătoare. Adjutantul, Însă, nu-l Întrebase așa ceva. Peste câteva zile, totuși, Împreună cu paznicul de vânătoare și câțiva soldați, porniseră, pe Înserat, să adulmece prin curțile oamenilor. Unde le mirosea a friptură, Îl puneau pe paznic, care se pricepea, să guste și acela zicea: „Vânat!”. Capul familiei se alegea cu cătușe, carnea era luată ca probă. În acea singură seară, camera de arest de la post fusese plină. Bărbații se jurau pe copii, pe ochii din cap, pe mormintele părinților că aveau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
celor două moduri de tragere. Buzele și limba mi se lipiseră de fierul Înghețat. Am smucit brusc țeava și gura mi-a sângerat. Era un sânge viu, iute, al naibii de roșu, sprințar aproape, și care În două-trei secunde - adulmecându-l și gustând din el - m-a potopit de rușinea gestului pe care fusesem pe cale să-l fac. Grija mea era de acum să acopăr urmele, ca să nu dau de gândit celui ce avea să mă Înlocuiască. Întâi am oprit sângerarea cu bulgări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
cuțitoi mingea de cauciuc și ne-o azvârlea. Nu izbutisem niciodată să deslușim ce Îndruga bătrânul: mormăia numai, supărat și agresiv. Mi-a venit și mie rândul de câteva ori să sar gardul după minge și, mai fraier fiind, am gustat cu spinarea tăria și suplețea nuielelor de sânger și de corn. Ca să salveze mingea de la tăiere și nu pe mine de la legiuita bătaie, băieții ceilalți Îi strigau: „Lasă-l bre, În pace, că ăsta e băiatu’ lu’ Director și te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
și amidon de cartofi și legată, În loc de cheag de miel, cu un adeziv lăptos, pe care avuții satului Îl foloseau ca să lipească În boieroasele săli de baie faianța pe pereți. Nimeni, Însă, n-ar fi trebuit cu nici un chip să guste telemeaua comercializată de țața Norica: numai Dumnezeu știe În ce condiții de murdărie fusese preparată. În casă la acea Îngălată femeie era atâta jeg și domnea asemenea duhoare, că până și muștelor le era scârbă și-o ocoleau, iar cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
vrea să aflăm - date fiind cele ce se spun despre bărbăția lui Îndoielnică și apucăturile pidosnice - ce avea de gând Repetentu să facă În odăile celor trei femei către care se pornise?!?! Semnat: Suporter”. Rubricile de Fapt divers sunt foarte gustate de mulți cititori de gazete. Deoarece timpul ne presează, n-o să vă citez În Întregime această secțiune, ci mă voi mărgini să fac un rezumat al Întâmplărilor prezentate În publicația noastră cu desăvârșită măiestrie stilistică. Așadar, dacă ați fi avut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
povestire, când auzea de băutura aceea din vechime se Înfiora, Închipuindu-și-o ca pe un sânge negru și greu, purtător de moarte și semn al izbânzii morții asupra unui prăpădit de om fără vină. Încercase, Într-un târziu, să guste din zeama acrișoară și maronie care nu se mai găsea, de vreme destulă, decât În dughenele dintr-un orășel ars de soare de la malul mării. Băuse puțin și stomacul i se Încrâncenase nu din pricina poveștii mincinoase care Încerca să dezlege
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
tinereții. Ea a fost demult, foarte dem ult, și sentimentele mele pentru ea sunt pentru mama mea, pentru o femeie frumoasă, pentru o femeie care a suferit mult d e sărăcie, pentru o ființă care n‐ a avut când să guste viața, pentru cineva care are toată poezia lucrurilor din îndepărtatul trecut . Femeia aceasta, fata aceasta cu ochii verzi, a fost singura ființă, pentru care eu am fost totul; care în loc să spuie eu, spunea el - «el» eram eu. și ea niciodată
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
sub toată zarea, Sărăcuț și fără nume, Ca noi toți urmând cărarea, Vei trăi ca vai de lume. Nani‐ nani , n - asculta Tot ce‐ți cântă mama ta. și va trebui, în treacăt, Să pui gurii tale lacăt, Ai să guști nefericirea, Vei trudi cât poți să‐ncapi , Îți vei încrunta privirea, Vei visa că poți să scapi. Liu - liu, oare ce‐ai să faci? Dormi ... și‐nvață‐ te să taci. Liu‐liu, inimă bolnavă, Nani, fecioraș de sclavă, Viața ni
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
lumină, Pururi beznă, veșnic chin, Trudă fără de hodină, Deznădejde pas cu pas și răbdare fără glas . Nani‐ nani ... șir cu șir Soarta cum să ți‐o înșir? Nani, pui... am plâns de‐asară Lacrimi multe în batistă ... Ai s‐ o guști cât e de‐amară și‐ ai s-o simți cât e de tristă. Liu‐ liu , somn tihnit ca ceața Cât nu știi ce‐ nseamnă viața. ...Un cocoș de peste drum A cântat dintâi acum. Stând în leagănul tău sfânt, Dormi de
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
timpul de care aveți nevoie pentru despărțire. Dintr-o barcă, în cealaltă, trecură un poloboc cu cel mai bun sake și diverse delicatese. Chipul lui Muneharu se lumină de bucurie. — Ce surpriză. Iar dacă este dorința Seniorului Hideyoshi, le voi gusta cu plăcere. Muneharu se servi, apoi le oferi cești și însoțitorilor lui. — Poate este din pricină că, de o bună bucată de vreme, n-am mai băut un sake atât de fin, dar simt că m-am cam îmbătat. Vă rog să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]