7,197 matches
-
ansamblu arhetipal, o promisiune, un anumit paradis pierdut, dar nu neapărat în termenii în care îl descrie Mircea Eliade. Este momentul în care devenirea întru celălalt trece în plan ideal, întrucât eul nu preia din celălalt, ci îl construiește cu ajutorul imaginarului. Capitolul 4 Imagine, reprezentare, stereotip În timp ce investigarea structurilor arhetipale și modul acestora de exprimare a trăirilor umane, miturile și simbolurile, evidențiază întrebările reprezentaționale pe care individul le moștenește și respectiv răspunsul pe care vechile culturi l-au dat acestora, analiza
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
unei procesări despre lume și existență. Discutăm, în acest sens, despre o primă perspectivă asupra imaginii, și anume cea de reprezentare, în sensul că imaginea este o reprezentare mentală a unui obiect, indiferent că este vorba despre unul prezent sau imaginar. Și întrucât spuneam că acest capitol este o analiză a structurilor istorice, vom aborda problematica imaginii ca reprezentare în interiorul unei societăți și culturi. Dacă ne îndreptăm atenția către filosofia antică, vedem că Platon subliniează un aspect extrem de interesant al imaginii
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
și devin puternice. Mai mult, există autori 558 care susțin că stereotipurile acordă indivizilor diferite roluri sociale încât se creează un cerc vicios în care realitatea ajunge să susțină imaginea stereotipală. Forța stereotipurilor este generată și de această mixtiune dintre imaginar și real, ceea ce le oferă și o anumită autenticitate și veridicitate, deși acestea pot fi construite și fără un fundament la nivelul realității. Practic, pentru a dobândi un caracter real, stereotipul nu are nevoie decât de un mic fragment din
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
viselor, a eliberării de cătușele propriei condiții, este stabilitatea în fața vieții și a morții, este unirea cu universul. Asistăm la o pseudo devenire întru celălalt, deoarece dialectica eu-celălalt este întreruptă de situația în care eul îl construiește pe celălalt cu ajutorul imaginarului, și nu este transformat prin el. Realitatea nu poate fi percepută decât prin intermediul copiilor platoniciene, acele umbre imperfecte care redau cu multă lipsă de acuratețe obiectul. Lumea ideală în care imaginea să redea obiectul cu toate caracteristicile lui și să
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
și Nietzsche la Heidegger și Sartre), Cluj-Napoca, Editura Grinta, 2006. Boboc, Alexandru, Postfață, în Edmund Husserl, Filosofia ca știință riguroasă, București, Editura Paideia, 1994. Boia, Lucian, Explorarea imaginară a spațiului, București, Editura Humanitas, 2012. Boia, Lucian, Pentru o istorie a imaginarului, București, Editura Humanitas, 2000. Boyer, Pascal, Religion Explained: The Evolutionary Origins of Religions Thought, New York, Basic Books, 2001. Brachfeld, Oliver, Note sur l'imagologie ethnique, în "Revue de psychologie de people", 1962, nr. 3. Braudel, Fernand, Gramatica civilizațiilor, traducere de
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
București, Editura Eminescu, 1984. Dumitriu, Anton, Istoria logicii, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1975. Dunbar, George L., Evaluating research methods in psychology: a case study approach, Oxford, The British Psychological Society and Blackwel Publishing, 2005. Durand, Gilbert, Structurile antropologice ale imaginarului, traducere de Marcel Aderca, București, Editura Univers, 1977. Durand, Gilbert, Structurile antropologice ale imaginarului, traducere de Marcel Aderca, București, Editura Univers Enciclopedic, 1998. Durkheim, Émile, Formele elementare ale vieții religioase, traducere de Madga Jeanrenaud și Silviu Lupescu, Iași, Editura Polirom
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Dunbar, George L., Evaluating research methods in psychology: a case study approach, Oxford, The British Psychological Society and Blackwel Publishing, 2005. Durand, Gilbert, Structurile antropologice ale imaginarului, traducere de Marcel Aderca, București, Editura Univers, 1977. Durand, Gilbert, Structurile antropologice ale imaginarului, traducere de Marcel Aderca, București, Editura Univers Enciclopedic, 1998. Durkheim, Émile, Formele elementare ale vieții religioase, traducere de Madga Jeanrenaud și Silviu Lupescu, Iași, Editura Polirom, 1995. Durkheim, Émile, The Elementary Forms of the Religious Life, London, The Free Press
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
la Ricoeur, în "Revista de filosofie", Tomul L, nr. 5-6, 2003. Toynbee, Arnold, Studiu asupra istoriei, vol II, traducere de Dan A. Lăzărescu, București, Editura Humanitas, 1997. Trifonova, Temenuga, The Image in French Philosophy, Amsterdam, Rodopi, 2007. Turliuc, Maria Nicoleta, Imaginar, identitate și reprezentări sociale. Imaginea elementului alogen în mentalul colectiv românesc, Iași, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", 2004. Vulcănescu, Romulus, Mitologie română, București, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1985. Vulcănescu, Romulus, Mitologie română, București, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1985
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Ludwig, Philosophical occasions, 1912-1951, Indianapolis, Hackett Publishing Company, 1993. Wittgenstein, Ludwig, Tractatus logico-philosophicus, London, Routlege, 2001. Wundt, Wilhelm, Völkerpsychologie, Sttutgart, Alfred Kröner, 1921. Wunenburger, Jean-Jacques, Filosofia imaginilor, traducere de Muguraș Constantinescu, Iași, Editura Polirom, 2004. Wunenburger, Jean-Jacques, Utopia sau criza imaginarului, traducere de Tudor Ionescu, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2001. Wunenburger, Jean-Jacques, Viața imaginilor, traducere de Ionel Bușe, Cluj-Napoca, Editura Cartimex, 1998. Yzerbyt, Vincent, Schadron, Georges, Cunoașterea și judecata celuilalt, traducere de Denisa-Carmen Burducea, Iași, Editura Polirom, 2002. Yzerbyt, Vincent, Schadron, Georges
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
5, 8, 10, 14, 17, 43, 68, 77, 109, 110, 139, 140, 144, 145, 148, 150, 152, 157, 160, 162, 164-168, 170, 172-175, 177-179, 181-184, 186, 189-192, 194, 196-198, 216, 247, 251, 254, 261, 266, 268, 301 identitate colectivă, 150 imaginar, 11, 46, 54, 55, 61, 63, 75, 76, 110, 157, 162, 202, 206, 218, 220, 237 imaginație, 11, 23, 49, 55, 97, 123 imagine, 5, 7-12, 15-17, 19-26, 29, 33, 45, 46, 49, 50, 53, 56-60, 62, 63, 64, 67
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
op. cit., sv. imagery. 68 Olivier Houdé, Daniel Kayser, Olivier Koenig, Joëlle Proust, François Rastier, Dictionary of Cognitive Science, New York, Psychology Press, 2004, sv. mental imagery. 69 Ibidem. 70 Ibidem. 71 Sinele colectiv este un concept psihologic care conduce la conturarea imaginarului colectiv, fiind "acea parte a sinelui împărtășită de toți membrii unui grup căruia individul îi aparține sau consideră că îi aparține, și se diferențiază de sinele privat sau public, putând fi denumit sinele social." (David Matsumoto, op. cit., sv. collective self
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
o manifestare diferită de cea redată (...) Capacitatea de a vedea în interiorul imaginii definește esența ei în ceea ce privește diferențele perceptuale legate de percepția lucrurilor (...) Fiind o manifestare perceptivă, imaginea redă un original, un spațiu sau un timp, o deschidere prin care ceva imaginar este redat (...) Imaginea este deschiderea și transformarea unei manifestări care are rădăcina în experiența perceptivă". (Nicolas de Warren, Tamino's Eyes, Pamina's Gaze: Husserl's Phenomenology of Image-Consciousness Refashioned, în Carlo Ierna, Hann Jacobs, Filip Matteus (eds.), Philosophy, Phenomenology
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
MIT Press, 1998; Jerry Fodor, Representations: philosophical essays on the foundations of cognitive science, Brighton, Harvester Press, 1981. 114 Martin Heidegger, Kant and the Problem of Metaphysics, Bloomington, Indiana University Press, 1997, p. 66. 115 Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului, traducere de Marcel Aderca, București, Editura Univers, 1977, p. 23. 116 Durand vorbește despre traseul antropologic, pe care îl consideră un schimb permanent care are loc la nivelul imaginarului între pulsiunile subiective și asimilatoare și somațiile obiective care emană din
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
University Press, 1997, p. 66. 115 Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului, traducere de Marcel Aderca, București, Editura Univers, 1977, p. 23. 116 Durand vorbește despre traseul antropologic, pe care îl consideră un schimb permanent care are loc la nivelul imaginarului între pulsiunile subiective și asimilatoare și somațiile obiective care emană din mediul cosmic și social. (Ibidem, p. 48). 117 Ibidem, p. 496. 118 "Analogon-ul pe care-l constituie imaginea, susține Durand, nu este niciodată un semn ales arbitrar, ci
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
simbolului este mai mare decât cea a imaginii întrucât acesta "nu ține de domeniul semiologiei, ci de resortul unei semantici speciale (...), deține o putere de răsunet esențială și spontană". (Ibidem, p. 36). 120 "Fără sprijinul unei veritabile teorii antropologice a imaginarului, dezidenții romantici și complet pesimiști nu pot înțelege că omul socratic și prometeic este departe de a fi fost deposedat de bucatele imaginare. Dimpotrivă, marea rumoare a progresului, a revoluției și a sfârșitului istoriei, iscată de ideologiile moderne, nu a
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
sufocant al progresismului nu și-a putut impune discursul decât preluând ștefeta de la un vis comun. Iar imaginația occidentală nu a produs poate niciodată mai multe conduite fantasmatice decât în ideologia fericirii finale a istoriei." (Jean-Jacques Wunenburger, Utopia sau criza imaginarului, traducere de Tudor Ionescu, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2001, p. 7). 121 Ibidem, p. 276. 122 "Imaginarul a devenit un termen care merge dincolo de artă, de creația artistică, dincolo de lumea romanului sau a poeziei și ne permite interogații asupra credințelor în
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Iar imaginația occidentală nu a produs poate niciodată mai multe conduite fantasmatice decât în ideologia fericirii finale a istoriei." (Jean-Jacques Wunenburger, Utopia sau criza imaginarului, traducere de Tudor Ionescu, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2001, p. 7). 121 Ibidem, p. 276. 122 "Imaginarul a devenit un termen care merge dincolo de artă, de creația artistică, dincolo de lumea romanului sau a poeziei și ne permite interogații asupra credințelor în general, asupra proceselor prin care indivizi sau grupuri fabrică, produc sens și valoare." Muguraș Constantinescu, Prea
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
și semiabstracte, țesute din sensibil și inteligibil" (Ibidem, p. 365). 125 Muguraș Constantinescu, Prea multe imagini ucid imaginația, Interviu acordat de Jean-Jacques Wunenburger în România Literară nr. 37, 2003. 126 Ibidem. 127 Ibidem. 128 Lucian Boia, Pentru o istorie a imaginarului, București, Editura Humanitas, 2000, p. 13. 129 Ibidem, p. 15. 130 Jean-Luc Nancy, The Ground of Image. Perspectives in Continental Philosophy, New York, Fordham University Press, 2005, p. 10. 131 Ibidem, p. 12. 132 Ibidem, p. 35. 133 "Dacă nu la
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
și cum se sprijină ea pe utilajul mental al autorului: atenție prioritară va fi acordată conceptelor și imaginilor dominante. Acestea ne conduc spre construcții mai ample structurile mentale care și-au lăsat amprenta asupra operei (...) Apoi vom ajunge la repertoriul imaginarului care, întotdeauna, era opera unei imaginații care a intrat în relații diverse cu memoria, inteligența, percepția". (Ibidem, pp. 44-45). 163 Ibidem, p. 182. 164 În opinia lui Alexandru Duțu, "asemenea caracterizări generale sunt tipice societăților tradiționale care desenează pe harta
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
cognitiv, rezultat din combinația elementelor narative comune cu predispoziții mentale înăscute, cum ar fi credința în ființe supranaturale. (Pascal Boyer, Religion Explained: The Evolutionary Origins of Religions Thought, New York, Basic Books, 2001). 246 Ibidem. 247 Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului, traducere de Marcel Aderca, București, Editura Univers Enciclopedic, 1998. 248 Ibidem, p. 343. 249 Ernst Cassirer, Eseu despre om. O introducere în filosofia culturii umane, traducere de Constantin Cosman, București, Editura Humanitas, 1994. 250 Anton Dumitriu, Aletheia. Încercare asupra ideii
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
o societate ierarhizată patrimonial în funcție de bunurile imobiliare, cum sunt micro-societățile de agricultori, străinul este puternic marginalizat. Conservatorismul unui asemena tip de societate, interesul major manifestat de membrii comunității pentru prezervarea bunurilor funciare în cadrul obștii ca și ponderea semnificativă pe care imaginarul tradițional o are asupra structurării mentalităților colective generează o reacție de marginalizare a străinilor lipsită de orice echivoc. În schimb, societățile în care ierarhia patrimonială este fundamentată pe bunuri cu valoare mare și volum mic sau pe sumele de bani
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
alterității, în Ciprian Mihali (coord.), Altfel de spații, București, Editura Paideia, 2001, p. 83. 393 Încercând să descifreze spațiul alterității, Simona Corlan-Ioan se oprește asupra problematicii Africii Negre, despre care susține că este un foarte bun exemplu din perspectiva istoriei imaginarului, întrucât toți cei care au cercetat acest spațiu au fost inevitabil influențați de modul în care predecesorii l-au descoperit și l-au înțeles, informațiile despre Africa Neagră fiind profund influențate de personalitatea, cultura și formația celor care le-au
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
497 Ibidem, p. 5. 498 Serge Moscovici, La psychanalyse, son image et son public, Paris, Editura PUF apud Adrian Neculau (coord.), op. cit., p. 8. 499 Denise Jodelet, op. cit., pp. 426-427. 500 Ibidem, p. 425. 501 Ibidem. 502 Maria Nicoleta Turliuc, Imaginar, identitate și reprezentări sociale. Imaginea elementului alogen în mentalul colectiv românesc, Iași, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", 2004, p. 111. 503 A. Palmonari, W. Doise, Caracteristiques des representations sociales în W. Doise, A. Palmonari (coord.), L'etude des representations sociales
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
frumos e seara când bat clopotele în Dover... / șoseaua ne alunecă dinspre Londra spre Mare / cămașa nopții ne împresoară... ” (Ieșirea din Albion) Descriptivul cucerește. în „unduirile” leneșe ale Tamisei transpar formele enigmaticelor sirene (nimic despre dragoste). Privind „trunchiul” bătrânului fluviu, imaginarul poetic pulsează: „cu un surâs / preface amintirea în blazon medieval / purtând trepte de dragoste...” (blazon medieval) Orașul îi apare poetului-căOător o adevărată corabie, și nu oricând, ci într-o „preaiubită răcoare de seară...” (orașul-corabie) „Ochii” Tamisei sfredelesc zările. Ceasul din
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
firește-ar trebui s-adăugăm spectralul vegetativ, fremătător. O altă secvență care impresionează este garda regală. Ritualicul devine vis erotic, ipostază a lăcomiei carnale, simbioză fantasmagonică: „ia, în copitele cailor, istoria. / tunicile răvășind a sânge proaspăt tulburarea...” în răcoarea ceții, imaginarul poetic devine revărsare fulgurantă: „scârțâie în nechezatul cailor răcoare ceții / apa Tamisei foamea unei haite de lupi / agonia din bucuria armăsarului / răpândește strălucirea lacrimei în ochii negresei”. Incitantă este prezența negresei în diferite locuri, și-n diferite ipostaze. Zâmbetul ei
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]