5,812 matches
-
și apar primele prese de ulei (oloernițe). Originară din America centrală (Mexic unde era cunoscută ca floarea mexicană, crizantema peruană, floarea de aur indiană, sau crizantema americană), a pătruns mai Întâi În Spania ca plantă ornamentală, datorită frumuseții coroanei ce imită soarele pe care-l urmărește de-a lungul zilei. Ajunge apoi În Europa Centrală unde Începe să fie folosită pentru extragerea uleiului, la Început de utilitate industrială și abia În secolul al XVIII-lea pentru extragerea uleiului comestibil. Va deveni
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
care tinde să se detașeze. Atracția fizică și popularitatea domină relația În cadrul grupului sau mediului său, se dezvoltă sentimentul autoîncrederii. În această etapă, crucială este existența unui model real pe care adolescentul Îl caută cu obstinație și Încearcă să-l imite. În acest context nu este deloc indiferent ce modele oferă societatea tineretului aflat la această răscruce existențială. Pentru că libertinajul excesiv promovat fără rezerve În societatea contemporană, la care massmedia contribuie decisiv, oferind În plus modele de cele mai multe ori fără valoare
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
unor evenimente, practici și instituții semnificative în ceea ce se poate numi contemporaneitate, încă o dată, un termen deschis interpretării. Forma fragmentară a textului acestui volum, compus din articole ordonate alfabetic, este contrabalansată de fluiditatea multidirecțională a referințelor, care se completează reciproc, imitând proprietățile hypertextului, formă pe care unii o pot asocia cu realitatea virtuală postmodernă, iar alții o pot considera expresia rețelelor fără frontiere ale globalizării post-postmoderne. Se poate spune că structura acestui volum este în bună măsură similară cu aceea a
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
bine unei interpretări în aria teoriei lui M.L. Rosenthal (poezia în calitate de confesiune), aplicată în primul rând volumului Life Studies al lui Lowell (vezi LOWELL, ROBERT și CONFESSIONAL SCHOOL). Volumul a crescut de la an la an, ajungând la 385 de piese, imitând forma sonetului, ce dispăruse complet din poezia modernistă. Această formă se întoarce în poezia lui Berryman asumând caracteristici noi: fiecare conține trei strofe de câte șase versuri fiecare, dramatizând dialogul între două personaje, Henry sau Mr. Bones, protagonistul (Berryman însuși
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
ce încearcă să îl disciplineze fiind Super-ego-ul. Jocul în care clovneriile unuia sunt comentate de celălalt amintesc de un anumit tip de interludiu, the minstrel show, folosit în vodevilurile americane, în care doi comici albi deghizați și machiați în negri imitau limbajul și comportamentul acestora, spre marea distracție a publicului, care nu auzise încă de political correctness. Acrobațiile formale și verbale, dificultatea limbajului, amestec de registre dintre cele mai diferite, ambiguitatea mesajului, fac o lectură confesională a complexei colecții extrem de incitantă
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
ale poeților Beat (vezi), ce luau ca model impresia de libertate și spontaneitate creată de improvizațiile lui Parker și ale orchestrei sale. Amatorii de bebop, hipsterii, ce îl transformaseră pe Parker într-o figură de cult, consumau aceleași droguri, îi imitau chiar stilul vestimentar excentric, felul de a vorbi. Deși abuzul de alcool și droguri îl marca profund, Charlie Parker a reușit să își păstreze creativitatea și spontaneitatea până în ultimii ani ai unei cariere terminate înaintea împlinirii vârstei de 35 de
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
care suferă nenorociri să fie Încurajați și mângâiați văzând că cele mai strălucite și sfinte persoane au suferit la fel și chiar mai mari nenorociri. Al șaptelea, pentru ca atunci când suntem Îndemnați să privim virtutea drepților, și când ni se zice : imitați pe feri‑ citul Petru, imitați pe fericitul Pavel, mărimea faptelor lor să nu ne facă a crede că au fost de o altă natură decât a noastră și că ne e cu neputință de a imita aceste mari modele. Al
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Încurajați și mângâiați văzând că cele mai strălucite și sfinte persoane au suferit la fel și chiar mai mari nenorociri. Al șaptelea, pentru ca atunci când suntem Îndemnați să privim virtutea drepților, și când ni se zice : imitați pe feri‑ citul Petru, imitați pe fericitul Pavel, mărimea faptelor lor să nu ne facă a crede că au fost de o altă natură decât a noastră și că ne e cu neputință de a imita aceste mari modele. Al optulea, În fine, pentru a
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
când ni se zice : imitați pe feri‑ citul Petru, imitați pe fericitul Pavel, mărimea faptelor lor să nu ne facă a crede că au fost de o altă natură decât a noastră și că ne e cu neputință de a imita aceste mari modele. Al optulea, În fine, pentru a vă arăta În ce constă cu adevărat fericirea și nefericirea, care sunt persoanele ce trebuie să fie numite fericite și care nefericite. Acestea sunt motivele pentru care Dumnezeu Îngăduie ca drepții
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Maria care a știut să răspundă afirmativ când Dumnezeu Tatăl a cerut găzdu‑ ire pentru Fiul Său. Bolnavul, lăsându‑se pătruns de Cuvântul Domnului, trezind În fiecare dimineață urechea pentru a‑L asculta, precum un discipol, nu face decât să imite atitudi‑ nea eminamente filială pe care a avut‑o Iisus Hristos Care, „deși era Fiu, a Învățat ascultarea din cele ce a pătimit” (Evrei 5, 8). Iar această supunere smerită primenește sufle‑ tul care devine un spațiu ospitalier, spre sălășluirea
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
creație și invenție opuse imitației sterile a convențiilor (cu implicații mai generale, ținând de o estetică antimimetică), distanțare de „gramatică” și „logică” (în înțelesul de limbaj convenționalizat, dar și în cel propriu, în prelungirea sloganurilor futuriste și dadaiste): „Artistul nu imită artistul creează. / Linia cuvântului culoarea pe care n-o găsești în dicționar. INVENTEAZĂ INVENTEAZĂ / Arta surpriza / Gramatica logica sentimentalismul ca agățătoare de rufe”. În fine, această frază care măsoară patosul angajării în înfruntarea convenționalului și afirmarea absolutei disponibilități a spiritului
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
de avangardă în direcția de-simbolizării cuvântului, a exploatării la maximum a concreteții verbului și, ca atare, a evadării, cum ziceau „integraliștii”, din „pastișul etern natural”. Experiența din Invitație la bal urmează, în linii mari, acestor exigențe. Dacă „artistul nu imită, artistul creează”, căutând „linia cuvântul culoarea pe care n-o găsești în dicționar” și forțând tiparele gramaticii și logicii, eliberându-se, pe de altă parte, de „sentimentalism” (Aviograma din 75 H.P.), această poezie răspunde în mare măsură programului. Arta este
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
este „surpriză” prin contrazicerea sistemului de așteptări al cititorului obișnuit cu un alt tip de discurs, prin modificarea, în ultimă instanță, a universului imaginar, prin deschiderea unei breșe în registrul tematic tradițional al liricii. Pe de altă parte, poetul nu „imită” existentul, ci inventează noi realități, raporturi inedite, ce violentează ecuațiile știute ale imaginii (și deci ordinea impusă de logica realului), face să interfereze planul percepției directe cu imaginarul, aproximează o stare de spirit prin mișcarea aparent arbitrară a sintaxei textuale
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
fi extins parodia la marii poeți din literatura universală, el ar fi devenit, automat, "universal"? Mi se pare o presupunere facilă, dovadă că alți textualiști, îndrăgostiți de Borges, de O'Hara, de John Barth, de Allen Ginsberg și de alții, imitându-i pe aceștia, nu devin "universali", ci continuă să rămână simpli scriitori de mâna a doua. De altfel, în alte poeme din Totul, bunăoară, Cărtărescu paștișizează sau ia de-a dreptul, fără semnele citării, din Tristram Shandy, după cunoscuta motivație
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
e și opțiunea lui Eminescu. Postmodernul, însă, care nu mai crede ca Shakespeare în fantasmele sale, având doar conștiința jocului, trebuie să găsească un sprijin în echivocul diferenței. Întrucât Tatăl dispare și cu el modelul, artistul nu mai are ce imita, încât "Nu există imitație. Mimul nu imită nimic. Și, mai întâi de toate, el nu imită. Nu există nimic înaintea scrierii. Nimic nu este prescris"115. Așadar, arta este un speculum care nu reflectă nici o realitate, ci doar produce "efecte
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
care nu mai crede ca Shakespeare în fantasmele sale, având doar conștiința jocului, trebuie să găsească un sprijin în echivocul diferenței. Întrucât Tatăl dispare și cu el modelul, artistul nu mai are ce imita, încât "Nu există imitație. Mimul nu imită nimic. Și, mai întâi de toate, el nu imită. Nu există nimic înaintea scrierii. Nimic nu este prescris"115. Așadar, arta este un speculum care nu reflectă nici o realitate, ci doar produce "efecte de realitate"116, "oglindă de oglindă", o
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
având doar conștiința jocului, trebuie să găsească un sprijin în echivocul diferenței. Întrucât Tatăl dispare și cu el modelul, artistul nu mai are ce imita, încât "Nu există imitație. Mimul nu imită nimic. Și, mai întâi de toate, el nu imită. Nu există nimic înaintea scrierii. Nimic nu este prescris"115. Așadar, arta este un speculum care nu reflectă nici o realitate, ci doar produce "efecte de realitate"116, "oglindă de oglindă", o diferență fără referință, "o referință fără referent". Transcendența e
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
agricolă, pliveam și prășeam culturi agricole. În fiecare toamnă și primăvară, noi plantam copaci: săpam gropi, plantam puieți și i udam. Munca îl disciplinează pe om. NOI NU AM FOST EXPUȘI LA DEZMĂȚ, CUM SUNT EXPUȘI ELEVII DE AZI. Elevii imită ce văd, la vârsta lor încă nu au formată o scară a valorilor, care să-i ajute în utilizarea discernământului. Ei nu discern (nu selectează), ei imită automat imaginile văzute la T.V. Nu numai copiii, ci și unii oameni cred
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
NU AM FOST EXPUȘI LA DEZMĂȚ, CUM SUNT EXPUȘI ELEVII DE AZI. Elevii imită ce văd, la vârsta lor încă nu au formată o scară a valorilor, care să-i ajute în utilizarea discernământului. Ei nu discern (nu selectează), ei imită automat imaginile văzute la T.V. Nu numai copiii, ci și unii oameni cred că tot ce văd la T.V. este bun de urmat. Pe alte canale sunt prezentate femei și bărbați aproape goale/goi, care se bâțâie obscen, într o
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
oferit de povestea lui Iov a fost c] individul ar trebui, desigur, s] respecte regulile indiferent de consecințe. Un r]spuns diferit a fost dat de textele Ecclesiastului. Acestea reflect] teme familiare din Ghilgameș și cântecele harpistului din Egipt. Autorul, imitându-l pe Solomon, isi asum] titlul de Qoheleth (înv]ț]tor). Viață este deșert]ciune - așa își începe el jalea. În virtutea statutului, a bog]ției și puterii sale (asemenea lui Solomon), el își putea satisface orice capriciu, de la pl]ceri
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
biblice de mai sus, fiind interpretat] în aceeași manier] de c]tre autorit]țile ulterioare) s]-si transceand] dincolo de eul și s] devin] exact că Dumnezeu; mai degrab], i se cere s] se comporte într-un anumit mod. Evreul Îl imit] pe Dumnezeu prin atingerea unei perfecțiuni morale practice, îndeplinindu-și astfel destinul în calitate de ființ] creat] dup] chipul lui Dumnezeu. În scopul unei analize mai detaliate a acestui aspect, compar]m abordarea evreiasc] legat] de imitarea lui Dumnezeu cu alte dou
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lțare, ne asem]nam lui Dumnezeu, în m]sura în care acest lucru este posibil; iar asem]narea cu Dumnezeu implic] sfințenia, dreptatea și înțelepciunea”. Departe de a îndemna la în]lțarea de pe p]mânt, Tora cere evreilor s] Îl imite pe Dumnezeu chiar aici, pe p]mânt, prin îndeplinirea poruncilor Sale. Nu devenim că Dumnezeu, ci umbl]m în c]ile Lui; de exemplu, omul se comport] în manier] dumnezeiasc] în m]sura în care acest lucru îi este accesibil
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Dumnezeu, ci umbl]m în c]ile Lui; de exemplu, omul se comport] în manier] dumnezeiasc] în m]sura în care acest lucru îi este accesibil. Creștinismul pune un accent și mai clar pe interpretarea literal] și, astfel, metafizic], a imit]rii lui Dumnezeu. Dumnezeul creștinilor dorește atât de mult că omul s] I se asemene, încât realizeaz] un act ce ține de imitatio humani și ia chip de om. În acest caz, imitarea lui Dumnezeu se face printr-un intermediar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
trece dincolo de litera legii pentru a îndeplini voia lui Dumnezeu, cerându-i-se evreului s] fac] apel la inimă să. O astfel de cerere se justific] prin faptul c] omul nu își îndeplinește niciodat] pe deplin obligația de a-L imită pe Dumnezeu. Rolul central al concepției potrivit c]reia omul este creat dup] chipul lui Dumnezeu (care st] la baza poruncii de a-L imită pe Dumnezeu) este accentuat în binecunoscută dezbatere a doi rabini ai Mișnei: Akiba și Ben
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
justific] prin faptul c] omul nu își îndeplinește niciodat] pe deplin obligația de a-L imită pe Dumnezeu. Rolul central al concepției potrivit c]reia omul este creat dup] chipul lui Dumnezeu (care st] la baza poruncii de a-L imită pe Dumnezeu) este accentuat în binecunoscută dezbatere a doi rabini ai Mișnei: Akiba și Ben Azzai. Discuția lor se deruleaz] în jurul întreb]rii: „Care este cea mai important] maxim] a Torei?”. R]spunsul lui Rabi Akiba este: „S] iubești pe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]