8,822 matches
-
urme foarte vagi ale factorilor suplimentari ai împușcăturii, respectiv granule de pulbere nearsă și arsă, care dacă nu sunt depistate imediat, pe loc, dispar ca urmare a scuturării lor, acestea depunându-se prin cădere și nu au forța ca să se imprime în mână. Acest lucru a fost confirmat și cu ocazia tragerilor experimentale executate. Senatorul Sergiu Nicoaescu susține că pistolul ar fi fost ținut cu două mâini care se sprijineau pe masă. Așa cum am văzut pistolul a rămas pe masă după
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
diferențele în nuanțele semantice date de intonație și de a evita stereotipia monotonă care se formează în exprimarea disfazicului odată cu corectarea fluenței. Dezvoltarea accentului se face prin exerciții de audiție - pronunție a unor propoziții în care accentele se succed regulat, imprimând enunțului un caracter ușor ritmat, fără a se altera totuși fondul intonației. Treptat se introduc exerciții de pronunțare ale aceleiași propoziții, cu deplasarea accentului pe diverse cuvinte. Dezvoltarea modulație intensității se realizează în paralel cu exercițiile de dezvoltare a accentului
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
bazează pe: psihoterapie, restabilirea sau educarea ritmului respirației, restabilirea fluenței verbale. (36, 37) Măsuri speciale de restabilirea fluenței verbale Procedeul silabisirii se aplică cuvintelor în mod ritmat, însoțind pronunțarea de mișcarea ritmică a degetelor, prin bătăile din palme, prin tactul imprimat de picioare sau după bătăile impuse de un metronom. Procedeul se aplică la începutul tratamentului deoarece înlătură rapid disfluențele, ca ulterior să fie înlocuit de procedee care antrenează cursivitatea enunțării orale a propozițiilor. Procedeul prelungirii sunetelor se utilizează fie sub
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
Prin grăbirea digitală a dezocluziei labiale reușim să eliminam vocala ă, care apare înaintea consoanei b, și facem ca logopatul să înțeleagă importanța simultaneității fonației și dezocluziei labiale. - Parazitarea fonemul b de o consoană m precursoare se datorează rezonanței nazale imprimate articulării. Prin articularea repetată și scurtă - „b, b, b, b” se înlătură consoana m obținându-se un fonem b limpede și corect. Procedeul poate fi aplicat eficient în toate împrejurările când apar sunete parazitare. Antrenamentul motricității articulării se desfășoară prin
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
Poziția organelor articulatoare se intuiește privind în oglindă și poate fi corectată folosind un bețișor cu care se fixează distanța interdentală. Articularea fonemului r Presiunea aerului acumulat retrolingual desprinde vârfului limbii de pe alveolele incisivilor superiori și, datorită atitudinii semirelaxate, îi imprimă o mișcare de vibrație scurtă, care se transmite datorită elasticității ei în întreg planșeul bucal. Ocluziile repetitive sunt de intensitate foarte slabă și de durată scurtă. Simultan, vibrației linguale i se adaugă și vibrația laringeană responsabilă de caracterul sonor al
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
în legătura interfonematică și îngreunează inteligibilitatea. Deprinderea vibrației linguale Uneori, fonemul r se obține de unii logopați cu foarte mare dificultate, deprinderea sa necesitând numeroase exerciți efectuate timp de câteva luni și chiar mai mult, până se ajunge să se imprime limbii vibrația necesară. Esențial în obținerea vibrației linguale este modul de plasare și consistența contactului lingual, precum și modul de dirijare a aerului. Conștientizarea poziției limbii se face prin vizualizarea pronunției consoanei la logoped cu deschiderea maxilară mai mare și capul
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
acțiunii limbii în articulare sau exemplificarea „tremuratului limbii în adulmecare sau a vârfului cozii la șarpe'. Vârful limbii ridicat în sus se poate plasa ascuțit exact la limita de înclinație a alveolelor, iar expulzia aerului se face scurt și energic imprimând un număr scurt de vibrații. Plasarea prea largă a contactului lingual sau prea relaxată poate da o consistență fricativă emisiei, iar plasarea prea rigidă dă un aspect exploziv pronunției împiedicând generarea vibrațiilor scurte. La hipoacuzici putem obține vibrația limbii imitând
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
esențiale în diferențierea cuvintelor și succesiunii logice a enunțului propozițional. În final se trece la vorbirea ritmică prin citirea și recitarea de poezii, cu voce tare și înceată. Subiectul este antrenat într-un dialog de povestire, iar logopedul trebuie să imprime un ritm de vorbire adecvat, cu articularea accentuată a vocalelor care au creat probleme în pronunție. Cele mai frecvente dislalii ale vocalelor, care necesită corecție imediată, sunt: tonalitatea înaltă, nazalizarea și deformările interfonemice. - Tonalitatea înaltă crează „vocea de cap' stridentă
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
aflarea expresiei ei filosofice, constatarea neorânduielilor dintr-însa era o lucrare de cea mai mare însemnătate. Starea societății ne transformă nevoile, trebuințele, preferințele în răni, în boli prin excesele la care ne dedăm, mânați de dezvoltarea pe care le-o imprimă gândirea. De aici și titlul, preluat din știința medicală: unde nu există boală fizică, există boală morală. Patologia vieții sociale este o Antropologie completă, de care lumea științifică, elegantă, literară și familială duce lipsă (H. de Balzac, 1833/2006, 147-148
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
1832-1920), Ernst Grosse (1862-1927) și Edward Westermarck (1862-1939). 1.2.2. Charles R. Darwin și exprimarea emoțiilor Așa cum am precizat la începutul acestui subcapitol, cercetările cu privire la originea și funcțiile vestimentației au debutat la mijlocul secolului al XIX-lea, caracteristica acestora fiind imprimată de interesul unor biologi, filosofi, psihologi, sociologi și antropologi privind conceptul de "evoluție". De aproape un secol și jumătate numele și lucrările lui Charles R. Darwin (1809-1892) Descendent of Man and Selection in Relation to Sex (1871) și Expression of
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
asemenea, subiecții obișnuiau să preia articole din moda vestimentară dominantă, să le personalizeze, să le modifice "definiția" pentru a fi potrivite stilului subculturii. De exemplu, geaca de blugi era decorată cu insigne și sloganuri și de multe ori decolorată sau imprimată în culori stridente pentru a reprezenta, sărăcia subculturală. Când membrii mișcării punk cuprinși în cercetare au fost întrebați dacă sunt conștienți că hainele lor au lansat o modă în cultura dominantă, răspundeau deseori negativ (idem, 308). Desigur, miza stilurilor vestimentare
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
puțină formalitate. Iar acolo unde există, depinde de timp și spațiu. Astfel, avem tendința de a ne îmbrăca oficial mai puțin decât suntem obișnuiți. Pe lângă formalitatea scăzută, asistăm și la simplificarea regulilor de etichetă specifice societății engleze care s-a imprimat în trecut și Australiei". [...] Totuși, D. Holmes precizează că încă ne mai adoptăm ținute să lăsăm o impresie bună. Diferențiat. În loc să ne punem o cravată sau o pălărie pentru a lua cina le restaurant, ne îmbrăcăm cu jeanșii Diesel de
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
1969, în fruntea partidului Fianna Fail, cu 52 %. Principalul partid de opoziție, Fine Gael, a fost condus de-a lungul acestei campanii de către Liam Cosgrave, fiul lui Wiliam Cosgrave, unul dintre fondatorii statului irlandez din anii '20. Noul lider a imprimat dinamism partidului său amorțit de lungă perioada petrecută în opoziție. O caracteristică a perioadei de pre-adeziune (1961-1972) a constituit-o sprijinul puternic pe care l-au acordat inițiativei guvermanentale de aderare la Comunitatea Europeană anumite sectoare din viața economică și
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
cîștigat cinci locuri, în 1984, opt, în 1989, șase, în 1995, șapte iar în 1999, doar șase, în 2004 Fianna Fail a reportat doar patru locuri, fiind întrecuta de principalul partid de opoziție, Fine Gael (cinci paralmentari). Bertie Ahern a imprimat partidului o nouă dinamică, ce a ajutat partidul să se mențină la putere din 1997, fiind ajutat și de performanțele excelente ale economiei irlandeze. 3. Fine Gael Cel de-al doilea mare partid politic irlandez a fost înființat sub această
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
este un mijloc sincretic al tuturor acestora la un loc și nu numai, fiind un instrument deosebit de interactiv. Dar, așa cum s-a remarcat „mijloacele de învățământ se dovedesc a fi utile în măsura în care sînt integrate organic în contextul lecțiilor și se imprimă o finalitate explicit pedagogică, fără suprasolicitări sau exagerări” (C. Cucoș, 1995, p. 193). Iată câteva din avantajele și dezavantajele reale ale acestora, (sugerate și de autorul anterior citat, în lucrarea citată, p. 193-194) : Avantaje Sincretismul audio-vizual este mult mai intuitiv
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
întâi, în mod explicit și implicit, acoperirea nevoii de sens a existenței; abia după aceasta coboară la a norma cotidianul. Și când te gândești că dorința noastră de stabilitate și identitate dă naștere poftei de valori! Ritmul scrisului calmează gândirea, imprimându-i un anumit tempo și favorizându-i curgerea. Poate că acesta este "pulsul" normal al minții, normalitate dezvoltată în urma centrării spirituale pe scriere și lectură, în dauna oralității. * De scris "Chipurile morții"; un punct de pornire: experiența în vis a
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
bine, fiind printre puținii oameni pricepuți în a realiza acel ceva. Ea nu se poate constitui în jurul activităților cotidiene, pe care toată lumea le execută, decât cu rare excepții, mai ales când vine cu o manieră personală de a le înfăptui imprimându-le o nouă ordine și un nou sens. Însă personalitatea presupune dorința de individualizare, curajul smulgerii din confortul impersonalului se pentru a genera propria ordine în lumea lucrurilor și a ființelor. Chiar și în cazul unui exces al democrației sediul
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
în contact. Densitatea populației organizarea ei economică, administrativă și juridică aparte, continuitatea pe aceleași vetre de sat, limba și cultura romanică, adoptarea pe scară largă a creștinismului și legăturile multiple și continui cu civilizația imperiului roman târziu și bizantin au imprimat unor zone geografice un caracter distinct în ansamblul teritoriului de la Dunărea de Jos în care se constituiseră uniunile de obști. Prin urmare, aceste structuri organizatorice pot fi raportate direct acelor romanii populare, după cum pe drept cuvânt le-a considerat Nicolae
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
și a raporturilor lor, într-o procesualitate a devenirii, „lentă” - mai curând nebruscată, „fluidă” -, dar sigură), în eclerajul naratorial (arhitectură voit nereliefată, aproape evanescentă, a montajului-joc de ordinul „punctului de vedere” și al unei sadoveniene glisări a „vocilor” din text) imprimat curgerii verbale a întregului? „În închipuirea ei, bănuiala care intrase într-însa era un vierme neadormit”: amprenta stilistică este, aici, una neutral-naratorială, care însă preia, prin metafora finală, în spiritul culturii populare, „mărci” mai curând proprii orizontului și „tonului” eroinei
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
liber? - de limbajul și „tonul” personajului: „Timpul stătu. [...] Sărbătorile și petrecerile solstițiului de iarnă i-au fost pentru întâia oară străine și depărtate. [...] și toată zvoana și veselia cotlonului aceluia din munte le respinsese de cătră sine”. Întrepătrunderile, glisările etc. imprimă momentelor de fulgurantă, concentrată, dezvăluire - „iluminare” a interiorității tonalitatea unui mod scriptural în acord cu un stil al lumii distincte în care se înscriu, modelate de tiparele acesteia, existența, destinul, experiența pe care o traversează eroina capodoperei sadoveniene. Delimitările nete
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
reacțiile, gândul, stările, ceea ce este doar în ea, nelăsat să se exteriorizeze. În alternanța necesară pentru variație (fără de care, în reluarea lor, neîntrerupte de nimic altceva, semnele gravității lăuntrice s-ar toci), „bilanțul” copilăriei, în pragul apropiatei despărțiri de ea, imprimă recapitulării acelor „multe lucruri bune peste care a avut el stăpânire cât a fost copil” („pârâul cu bulboanele”, „potecile la zmeură”, la afine, poveștile, seara, la stână) un accent liric, în mirosul de fân, pentru Gheorghiță, „pluteau vara și copilăria
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
ale ființelor există o legătură de esență, căci ^oyoi ale ființelor nu sunt altceva decât manifestări ale ^oyoi divine care sunt înțelese de Maxim ca svspysia, ca energii, lucrări dumnezeiești. Maxim va înțelege aceste ^oyoi care prin lucrarea divină se imprimă în felul de a fi al oricărei creaturi definindu-o, nu în forma ideilor platoniciene, sau a principiului aristotelic activ al formei. Lucrurile sunt create din nimic prin energiile sau lucrările divine conform rațiunii lor, trecând astfel din Suvapig, din
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
arena critică după anul 1920. Până la această dată peisajul literar național fusese dominat de așa-zisa „critică de direcție”. N. Iorga, G. Ibrăileanu, Mihail Dragomirescu, Ovid Densusianu „fuseseră toți ideologii unor orientări precise, pe care s-au străduit să le imprime literaturii noastre. Îi interesa, prin urmare, mai puțin individualitatea diferitelor opere, cât ce linie de mișcare 1 idem, p. 11-12 2 ibidem, p. 166 3 op. cit., p. 221-222 8 trădau acestea luate la un loc. Ei se osteneau doar ocazional
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
1 Acesta ar fi - în opinia lui Lucian Raicu - stratul prim al personalității criticului comentat; cel de-al doilea strat, mai adânc, al criticii streiniene îl reprezintă „obsesia demnității profesionale”. Opunânduse confuziei de valori proprie anilor 1926-1944, Vladimir Streinu a imprimat acțiunii lui critice „o anume linie hotărât raționalistă, carteziană în marginile esteticului.”2 Cu finețe, Lucian Raicu surprinde evoluția criticului pe două axe principale: „Cu trecerea timpului, marginea „raționalistă” a acțiunii sale critice se înăsprește, întunecându-se tot mai mult
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
Române, Biblioteca Manuscriptum, Alte 13 rotonde 13, cu o prefață de Edgar Papu. 117 frumos vertebrată, umorul său blând de om bun, devotamentul față de prieteni, disprețul suveran față de prostia infatuată, în sfârșit, toată eleganța stenică, încurajatoare pe care ne-o imprima în suflet o asemenea prezență. De aceea, pentru cei ce l-au cunoscut, amintirea lui Vladimir Streinu produce în conștiințe un fel de armonie, ca o muzică.” Dan Hăulică: „Era în el o fatalitate a frumuseții, față de care elogiile obișnuite
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]