8,976 matches
-
percepe el diferențele dintre grupul său și grupuri străine. Comunicarea dintre membrii unor culturi diferite este afectată negativ de emoții negative precum anxietate, dispreț etc. și pozitiv de emoții pozitive precum interes pentru cultura celuilalt, apreciere, toleranță. Totodată, pentru reducerea incertitudinii în comunicarea interculturală membrii culturilor individualiste se sprijină pe informațiile pe care le extrag din interacțiunea cu indivizi determinați, în timp ce membrii culturilor colectiviste se sprijină pe informații venite de la alți membrii ai grupului lor sau ai grupului celuilalt. Cercetările de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
identificării foarte puternice cu propriul grup și integrarea propriei identități unor supragrupuri regionale, de preocupări etc., observarea în primul rând a asemănărilor cu celălalt, nu a deosebirilor față de acesta, promovarea unor atitudini și comportamente pozitive față de celălalt, gestionarea anxietății și incertitudinii prin dezvoltarea unor strategii personale de reducere a incertitudinii, empatizarea cu celălalt, stabilirea unor contacte de durată, profunde cu membrii altor culturi (nu superficiale), formarea unor atitudini noncritice. În concluzie, comunicarea interculturală este un proces prin care se creează și
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
identități unor supragrupuri regionale, de preocupări etc., observarea în primul rând a asemănărilor cu celălalt, nu a deosebirilor față de acesta, promovarea unor atitudini și comportamente pozitive față de celălalt, gestionarea anxietății și incertitudinii prin dezvoltarea unor strategii personale de reducere a incertitudinii, empatizarea cu celălalt, stabilirea unor contacte de durată, profunde cu membrii altor culturi (nu superficiale), formarea unor atitudini noncritice. În concluzie, comunicarea interculturală este un proces prin care se creează și se mențin granițe culturale sau prin care se fac
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
o formă restrânsă de comunicare, cu un conținut informațional redus, în care indivizii manifestă dorință limitată de interacțiune, gradul de interes interpersonal fiind direct proporțional cu anticiparea unor întâlniri viitoare; b) se caracterizează printr-un grad ridicat de ambiguitate și incertitudine, în măsura în care se solicită informație puțină interlocutorului și sunt activate stereotipurile, predicțiile fiind parțial blocate de dezinteres, parțial de stereotipuri; c) indivizii manifestă încredere scăzută în elaborarea atributelor și predictarea unor presupuse motivații. 3. Competența de comunicare interculturală Pentru a putea
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
cunoaștere, receptivitatea la diferențele culturale. Capacitățile afective vizează predispozițiile motivaționale și atitudinale, adaptabilitatea, motivația de adaptare, atitudinea eului față de celălalt, toleranța față de ambiguitate, capacitatea de empatizare, capacitatea de distanțare psihologică, gradul de anxietate în întâlnirile intergrup, gradul de evitare a incertitudinii, etnocentrismul, prejudecățile și stereotipurile, încrederea, prietenia, cooperarea, calmul, autocontrolul de care individul e capabil să dea dovadă în situații de stres. Capacitățile operaționale privesc complexitatea și flexibilitatea comportamentală a individului, capacitatea lui de adaptare comunicativă, abilitatea de a elaborarea mesaje
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de comunicare corelate cu câte o dimensiune de variație culturală. Explicați felul în care se corelează această dimensiune cu stilul cultural de comunicare, realizând o comparație între interlocutori. a) Distanța față de putere b) Individualism - colectivism c) Masculinitate - feminitate d) Evitarea incertitudinii 8. Realizați un eseu cu titlul „Rolul limbii în situațiile de comunicare interculturală”. 9. Povestiți o situație în care ați resimțit șocul cultural. Prezentați gândurile și sentimentele pe care le-ați trăit. 10. Încercați să explicați modul în care diverși
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
V. CULTURA ROMÂNĂ. REPERE În termenii teoriei parametrilor de variație culturală (Hofstede, 1984, 1997, vezi capitolul II, § 5.3) profilul culturii române este următorul: cultură preponderent colectivistă, cultivând distanță mare față de putere, preponderent feminină, cu nivel ridicat de evitare a incertitudinii și orientare pe termen scurt (potrivit unui studiu sociometric întocmit de Gallup International și Interact, 18 aprilie 2005, publicat parțial pe Internet la adresa HYPERLINK "http://customer.kinecto.ro/2005/Interact/martie 2005/editorial.htm" http://customer.kinecto.ro/2005/Interact
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
htm). Tabelul următor sintetizează valorile estimate pentru cultura română la cele patru dimensiuni de variație culturală (vezi Hofstede, HYPERLINK "http://www.geert-hofstede.com/hofstede dimensions.php" http://www.geert-hofstede.com/hofstede dimensions.php) - individualism (I), distanța față de putere (DP), masculinitate (M), evitarea incertitudinii (EI), orientare pe termen scurt (OTS): Indice I DP M EI OTS Valoare estimată pentru cultura română 30 90 42 90 ? Poziționarea culturii române apare cu claritate din comparația cu diverse culturi (i) cu care a avut contacte economice - politice
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
bloc, cu camere mici și înghesuite, construite în timpul comunismului, trăiesc oameni extrem de săraci, alături de alții care au făcut reamenajări costisitoare, cu produse „de firmă”); companiile românești au adoptat modelul managerial american, astfel încât valorile unei societăți individualiste, preponderent masculină, care acceptă incertitudinea au fost implementate într-o societate colectivistă, preponderent feminină, care evită incertitudinea și în care distanța față de putere este relativ mare. Soluția adoptată de cultura română contrazice principiul asemănărilor dintre culturi, dar este coerentă cu acomodarea antitezelor în interiorul sistemului. Observând
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
săraci, alături de alții care au făcut reamenajări costisitoare, cu produse „de firmă”); companiile românești au adoptat modelul managerial american, astfel încât valorile unei societăți individualiste, preponderent masculină, care acceptă incertitudinea au fost implementate într-o societate colectivistă, preponderent feminină, care evită incertitudinea și în care distanța față de putere este relativ mare. Soluția adoptată de cultura română contrazice principiul asemănărilor dintre culturi, dar este coerentă cu acomodarea antitezelor în interiorul sistemului. Observând destinele paralele care au cizelat istoria colectivității, Mihai Ralea (1924/1997, p.
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
față de pitoresc, cât și respectul religios față de „fire” în ale cărei rosturi și măruntaie e păcat să intervii silnic (Blaga, 1936/1985, p. 266). De aceea lucrul românului arată improvizat, de mântuială, nefinalizat. Dar este soluția rapidă prin care evită incertitudinea și își găsește liniștea interioară. „E bine oricum, numai să fie”, „Lasă, că merge și așa”. Cu formula lui D. Drăghicescu: „chiar când săvârșim ceva, niciodată nu desăvârșim nimic” (1907/1995, p. 373) sau prin imaginea din balada Meșterului Manole
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
și dispar, dispar și cresc, ca spicul secerat, ca grâul semănat, ca frunza, care căzând a lăsat în locul ei latența altei frunze. Graba românului de a isprăvi, găsind soluții superficiale, de moment, netrainice este justificată pe de o parte prin incertitudinea viitorului, iar pe de altă parte prin dorința de a reveni cât mai curând la ritmurile cosmice, naturale, pe care acțiunea pare să le tulbure. Românul „face să fie făcut”, „de mântuială”, „în dorul lelii”, „acolo, să fie”, „să nu
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
apare un număr mare de termeni neaoși, comparații și metafore de sorginte populară, proverbe și zicători; este evocat astfel stilul conversațional autentic, românesc. În performarea actelor de vorbire există câteva tendințe generale. Aserțiunile se performează adeseori atenuat, eventual modalizate ca incertitudine, consultare a interlocutorului. Lipsa de asertivitate este, în cultura română, consecința prudenței; atenuarea aserțiunii dă posibilitatea revenirii asupra ei, modificarea ei fără a afecta foarte puternic relațiile interpersonale. Prin faptul că impun o obligație interlocutorului, întrebările sunt percepute adeseori ca
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
elementele comunicării; caracterisiticile comunicării; procesul comunicării; teoria codului; teoria inferenței; teoria relevanței; factorii care modelează comunicarea; nivelurile comunicării Limba; rolul limbii în comunicare; limba ca sistem de semne; relația dintre limbă și elementele paraverbale și nonverbale; funcțiile limbii; Reducerea anxietății/incertitudinii Semnele lingvistice; relația dintre semnele lingvistice și utilizatori; Elemente verbale, elemente paraverbale, elemente nonverbale; Comunicarea intrapersonală Comunicarea interpersonală; teorii ale comunicării interpersonale; teoria echității; teoria schimbului; teoria penetrației sociale; teoria reducerii incertitudinii; teoria atracției interpersonale; teoria adaptării interpersonale; variabile care
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
elementele paraverbale și nonverbale; funcțiile limbii; Reducerea anxietății/incertitudinii Semnele lingvistice; relația dintre semnele lingvistice și utilizatori; Elemente verbale, elemente paraverbale, elemente nonverbale; Comunicarea intrapersonală Comunicarea interpersonală; teorii ale comunicării interpersonale; teoria echității; teoria schimbului; teoria penetrației sociale; teoria reducerii incertitudinii; teoria atracției interpersonale; teoria adaptării interpersonale; variabile care modelează comunicarea interpersonală Comunicarea organizațională Comunicarea publică Comunicarea media Comunicarea interculturală Variabile care modelează comunicarea interpersonală; particularitățile individuale ale vorbitorului (automonitorizarea, autodezvăluirea, trăsăturile de personalitate, capacitățile cognitive, gradul de dependență/independență, diferențele
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
culturii; rolul bisericii; rolul familiei; rolul statului; Cunoaștere socială; Fiske și Taylor; Dependența contextuală; grade de dependență contextuală Distanța față de putere Emoția: emoții universale; specificul cultural al emoției; expresii faciale ale emoțiilor universale; conceptualizarea bucuriei în cultura română; Etnocentrism Evitarea incertitudinii Familia și cultura: familia extinsă; familia restrânsă; Feminitate Globalizarea Hall, Edward T. Hinduismul Hofstede, Geert Individualism Islamismul Iudaismul Identitatea; identități; identitatea culturală; identitatea de grup; identitatea personală; negocierea identității; idiocentrism și alocentrism; Stereotipurile culturale Kluckhohn și Strodtbeck Masculinitate Metaforele culturii
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
metafora busolei; metafora softului minții umane; metafora icebergului; metafora cepei; Monochronism Orientare temporală; orientare temporală pe termen lung; orientare temporală pe termen scurt; Parametrii de variație culturală; individualism/colectivism; feminitate/masculinitate; distanță mare față de putere/distanță mică față de puteri; evitarea incertitudinii/acceptarea incertitudinii; orientare temporală; valori ale variației culturale Percepția culturală Polichronism Statul și cultura Stereotipuri culturale Valori ale variației culturale Valorile spre care se orientează cultura; modelul lui Kluckhohn și Strodtbeck; esența naturii umane; relația dintre om și natură; raportul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
metafora softului minții umane; metafora icebergului; metafora cepei; Monochronism Orientare temporală; orientare temporală pe termen lung; orientare temporală pe termen scurt; Parametrii de variație culturală; individualism/colectivism; feminitate/masculinitate; distanță mare față de putere/distanță mică față de puteri; evitarea incertitudinii/acceptarea incertitudinii; orientare temporală; valori ale variației culturale Percepția culturală Polichronism Statul și cultura Stereotipuri culturale Valori ale variației culturale Valorile spre care se orientează cultura; modelul lui Kluckhohn și Strodtbeck; esența naturii umane; relația dintre om și natură; raportul oamenilor cu
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
completă doar atunci când emițătorul primește feedback de la receptor că mesajul a fost primit, înțeles și acceptat că legitim. Dacă pacientul nu oferă spontan acest feedback, medicul va încerca să-l încurajeze și să-i dea ocazii să o facă. Reducerea incertitudinii deblochează comunicarea Există 3 tipuri de incertitudine care generează anxietate oricărui pacient: Teamă că nu va fi înțeles de către medic, că va fi judecat sau respins Neînțelegerea semnificației sau a scopului unor întrebări sau proceduri diagnostice Incertitudinea legată de implicațiile
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
receptor că mesajul a fost primit, înțeles și acceptat că legitim. Dacă pacientul nu oferă spontan acest feedback, medicul va încerca să-l încurajeze și să-i dea ocazii să o facă. Reducerea incertitudinii deblochează comunicarea Există 3 tipuri de incertitudine care generează anxietate oricărui pacient: Teamă că nu va fi înțeles de către medic, că va fi judecat sau respins Neînțelegerea semnificației sau a scopului unor întrebări sau proceduri diagnostice Incertitudinea legată de implicațiile diagnosticului și tratamentului asupra vieții sale Deschiderea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
o facă. Reducerea incertitudinii deblochează comunicarea Există 3 tipuri de incertitudine care generează anxietate oricărui pacient: Teamă că nu va fi înțeles de către medic, că va fi judecat sau respins Neînțelegerea semnificației sau a scopului unor întrebări sau proceduri diagnostice Incertitudinea legată de implicațiile diagnosticului și tratamentului asupra vieții sale Deschiderea și dezvoltarea încrederii sunt căile prin care incertitudinea poate fi redusă semnificativ (nu însă eliminataă Comunicarea eficientă este gândită având în vedere obiective specifice Există întotdeauna mai multe variante de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
nu va fi înțeles de către medic, că va fi judecat sau respins Neînțelegerea semnificației sau a scopului unor întrebări sau proceduri diagnostice Incertitudinea legată de implicațiile diagnosticului și tratamentului asupra vieții sale Deschiderea și dezvoltarea încrederii sunt căile prin care incertitudinea poate fi redusă semnificativ (nu însă eliminataă Comunicarea eficientă este gândită având în vedere obiective specifice Există întotdeauna mai multe variante de abordare a unei probleme. Tipurile de abilități pe care le vom folosi vor fi alese în funcție de rezultatul pe
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
Reforma Comisiei Europene s-a făcut respectându-se următorul proces: Implementarea noilor reguli -> cooperarea activă cu noile reguli -> internalizarea valorilor din spatele regulilor. Pentru schimbarea culturală s-a propus o cale procedurală și bazată pe reguli. S-a observat că principala incertitudine a acestei modalități de schimbare culturală este faptul că regulile și procedurile pot fi atât soluția cât și o parte a problemei. În scopul analizei programelor de reformă ale Comisiei Europene sistemele de valori au fost împărțite în clase largi
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
și specifică despre strategiile de judecată și acordare de sfaturi privind problemele viețiiă, 3. contextualismul speranței de viață (o cunoaștere despre contextele vieții și relațiile ei temporale evolutiveă, 4. relativism (o cunoaștere despre diferențele în valori, scopuri și prioritățiă 5. incertitudine(o cunoaștere despre indeterminabilitatea și imprevizibilitatea relative, caracteristice vieții, si modurile de a face față acestoraă. Conducătorii înțelepți sunt abili să echilibreze interesele tuturor celor implicați în conducere, inclusiv interesele lor, ale subalternilor (adepțiloră și cele ale organizației pentru care
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
care ei sunt motivați din interior să le facă. Conducătorii creativi, în aproape toate cazurile, sunt motivați intrinsec pentru munca pe care o fac. Dispoziția de a tolera ambiguitatea. Conducătorii își dau seama că în activitatea lor există perioade de incertitudine, care nu îi împiedică să ajungă la rezultatul dorit. Continuă dezvoltare intelectuală. Conducătorii creativi acumulează experiență în continuu, nu lasă „lecțiile să treacă pe lângă ei „. Modelul WICS al conducerii elaborat de Sternberg este o sinteză creativă a unora dintre modelele
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]