6,094 matches
-
spaniolei, portughezei și francezei în America, Africa și Australia"252. Dintre toți indo-europenii, doar indo-iranienii și-au spus ărya, adică "cei de-o seama", spre deosebire de cei înfrînți de ei, numiți *dăsa. Imnurile vedice 253 păstrează vie istoria acestor înfruntări. Sistemul indian de caste a adăugat celor trei indo-europene (preoți, luptători și producători - brahmana, kśatriya, vaiśya, care îi cuprindea pe cei superiori, "de două ori născuți" datorită cunoașterii Vedelor) și casta populației locale supuse, śudra, neinițiata în tainele Vedelor. Familia indiană (indo-ariană
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Sistemul indian de caste a adăugat celor trei indo-europene (preoți, luptători și producători - brahmana, kśatriya, vaiśya, care îi cuprindea pe cei superiori, "de două ori născuți" datorită cunoașterii Vedelor) și casta populației locale supuse, śudra, neinițiata în tainele Vedelor. Familia indiană (indo-ariană) Cuprinde limbile 254: vedica (l.m. = limba moartă), sanscrita (l.m., păstrată azi doar ca limbă de cult și cultură), hindi-urdu/hindustani (300 mîl.255), bengali/bangla ( 75 mîl.), marathi (70 mîl.), gujarati (50 mîl.), bihari (40 mîl.), oriya (35 mîl
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Relations, Processes, Oxford University Press, Oxford, 2013. Gray, Louis H., Introduction of Semitic Comparative Linguistics, Columbia University Press, New York, 1934. Greenberg, Joseph H., Studies în African Linguistic Classification, Compass Press, New Haven, 1955. Greenberg, Joseph H., The Languages of Africa, Indiană University Press, Bloomington, 1963. Grigore, George; Dobrișan, Nicolae, Dicționar arab-român, Editura Teora, București, 1998. Grigore, George, L'arabe parlé à Mardin. Monographie d'un parler arabe "périphérique", Editura Universității, București, 2007. Gross, Benjamin, Aventură limbajului. Legămîntul rostirii în gîndirea iudaica
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Press, Cambridge, 2008. Woodard, Roger D. (editor), The Ancient Languages of Syria-Palestine and Arabia, Cambridge University Press, Cambridge, 2008. 6.4. MAREA FAMILIE DRAVIDIANA Este o familie de limbi pre-indo-europene, împinse spre sudul Indiei de limbile indice. Substrat al limbilor indiene. Pentru prima dată se vorbește de existență limbilor dravidiene (tamil și telugu) în lucrarea lui Alexander D. Campbell, Grammar of the Teloogoo Language (1816). În 1856 Robert Caldwell, în Comparative grammar of the Dravidian or South-Indian family of languages, extinde
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
încep și se termină cu vocale. Există mari diferențe între limbile literare și cele vorbite și diferențe sociale (de casta) importante. Sînt influențate mai mult (kannada, malayalam, telugu) sau mai putin (tamil) de sanscrita. Au alfabete proprii, provenind din scrierea indiană grantha. Dintre caracteristicile gramaticale amintim: utilizarea sufixelor, opt cazuri, trei genuri, flexiune verbală foarte bogată. Absența tonurilor, a prefixelor și infixelor, a dualului și a propozițiilor subordonate. Topica adjectiv-substantiv-verb și SOV. Au o tradiție culturală și literară foarte veche și
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
of the Uralic Languages, Almqvist&Wiksell, Stockholm/Uppsala, 1957, 19692. Coseriu, Eugenio, Verbinhalt, Aktanten, Diathese. Zur japanischen Ukemi-Bildung, în Sprache und Sprechen. Festschrift für Eberhard Zwirner zum 80. Geburstag, Tübingen, pp. 35-55. Décsy, Gyula, The Uralic Protolanguage. A Comprehensive Reconstruction, Indiană University Publications/Eurolingua, Bloomington, 1990. Drîmba, Vladimir, Cercetări asupra foneticii găgăuze (I), în rev. "Studii și cercetări lingvistice", XII, nr. 3, 1961, p. 399-419; (ÎI), XII, nr. 4, 1961, pp. 555-575. Fernandez-Vest, Jocelyne M.M. (editor), Leș Langues ouraliennes aujourd'hui
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
langues ouralo-altaïques, H. Champion, Paris, 1930. Shibatani, Masayoshi, The Languages of Japan, Cambridge University Press, Cambridge, 1990. Shirokogoroff, S.M., Ethnological and Linguistical Aspects of the Ural-Altaic Hypothesis, The Commercial Press, Beijing/Chină, 1931. Șinor, Denis, Essays în Comparative Altaic Linguistics, Indiană University Research Institute for Inner Asian Studies, Bloomington, 1990. Șinor, Denis (editor), The Uralic Languages. Description, History and Foreign Influences, E.J. Brill, Leiden, 1988. Sohn, Ho-Min, The Korean Language, Cambridge University Press, Cambridge, 1999 Song, Jae Jung, The Korean Language
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
of Grammar. Sound and Meaning în the Languages of Mainland Southeast Asia, Cambridge University Press, Cambridge, 2013. 6.7. MAREA FAMILIE AUSTRO-ASIATICĂ 171 de limbi (Ethnologue: 148 mon-khmer + 23 munda) vorbite de 100 de milioane de vorbitori în estul subcontinentului indian (India și Bangladesh) și Asia de Sud-Est (Chină, Malaezia, Thailanda, Laos, Vietnam, Cambodgia, Myanmar). Sînt antropologi și lingviști care consideră că populațiile care vorbeau proto-austro-asiatica sînt populațiile autohtone ale acestei regiuni, celelalte (indo-europenii, chino-tibetanii, tai-kadai etc.) migrînd aici ulterior. Încă din 1906287
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
limbi vorbite în India; mai importante, ca număr de vorbitori sînt: santali (6 mîl. de vorbitori), mundari (2 mîl.), ho (1 mîl.) și korku (0,5 mîl.); altele: agariya, bijori, kodaku, juang, kharia, gutob, sora etc. Puternică influență a limbilor indiene le conferă trăsături divergențe în cadrul familiei. 6.7.2. Familia mon-khmer - mai importante ca număr de vorbitori și statut sociolingvistic sînt limbile vietnameza (70 de mîl., limba oficială în Vietnam) și khmer (13 mîl, limba oficială în Cambodgia, dar vorbită
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
suprafata vastă, întinsă pe trei continente (Africa, Asia și Oceania) din insula Madagascar (S-E Africii) la vest, pînă în Insula Pastelului (Chile) la est și din Taiwan și Hawai în nord pînă la Noua Zeelandă în sud. Spațiul cuprinde oceanul Indian și cea mai mare parte a oceanului Pacific (Taiwan, arhipelagul malayo-polinezian - Micronesia, Melanezia, Polinezia). Țările și regiunile (semi)independente în care se vorbesc aceste limbi sînt: Taiwan, Indonezia, Papua Nouă Guinee, Fiji, Polinezia Franceză, Hawai (SUA), Noua Zeelandă, Insulele Cook, Tonga, Wallis și Futuna (Franța
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Naming Languages în Sub-Saharan Africa. Practices, Names, Categorisations, Peeters, Leuven, 2009. Güldemann, Tom; Vossen, Rainer, Khoisan, în vol. Bernd Heine, Derek Nurse (editori), African Languages. An Introduction, Cambridge University Press, Cambridge, 2000, pp. 99-122. Hagman, Roy S., Nama Hottentot Grammar, Indiană University Press, Bloomington/ Indiană, 1977. Heine, Bernd; Nurse, Derek (editori), African Languages. An Introduction, Cambridge University Press, Cambridge, 2000. Trad. fr.: Leș langues africaines, Karthala, Paris, 2004. Heine, Bernd; Nurse, Derek (editori), A Linguistic Geography of Africa, Cambridge University Press
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Africa. Practices, Names, Categorisations, Peeters, Leuven, 2009. Güldemann, Tom; Vossen, Rainer, Khoisan, în vol. Bernd Heine, Derek Nurse (editori), African Languages. An Introduction, Cambridge University Press, Cambridge, 2000, pp. 99-122. Hagman, Roy S., Nama Hottentot Grammar, Indiană University Press, Bloomington/ Indiană, 1977. Heine, Bernd; Nurse, Derek (editori), African Languages. An Introduction, Cambridge University Press, Cambridge, 2000. Trad. fr.: Leș langues africaines, Karthala, Paris, 2004. Heine, Bernd; Nurse, Derek (editori), A Linguistic Geography of Africa, Cambridge University Press, Cambridge, 2008. Homburger, Lilias
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
pînă în 612 i.C. familia afro-asiatică, ramura semitica, grupul semitic central; SOV cuneiforma de origine sumeriana; semne gravate pe tăblițe de argilă 21. assameză O Assam (India) / N Bangladesh, Bhutan; considerată și dialect bengali familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian oriental (asamezo-bengalez); SOV asameză, provenită din scrierea gupta 22. avar N / Daghestan (Rusia), Azerbaidjan, Kazakhstan, Turcia familia caucaziana de nord-est, grupul avar-andic; armonie vocalica; ergativă; SOV; adj. - subst. arabă modificată, latină modificată, chirilica 23. avestica LM , stă la baza vechii
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
lui Zoroastru și imnuri și indicații ritualice mai recente familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul iranian (apropiată de vedica), flexionara comparabilă cu greacă clasică și sanscrita avestica, provenită din alfabetul pahlevi 24. awadhi N / India, Nepal familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian est central; considerată și dialect hindi devanagari, kaithi 25. aymara O Bolivia, Peru / N Argentina, Chile; patru persoane gramaticale; "concepție inversă" a timpului: trecutul, cunoscut și vizibil se găsește în fața locutorului, în timp ce viitorul, necunoscut și invizibil se găsește în spatele lui
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
afro-asiatică, grupul semitic cuneiforma 30. badaga N India (Tamil Nadu); considerată și dialect kannada familia dravidiana, ramura de sud, grupul tamil-kannada; SOV; adj. - subst. tamil 31. bagheli N India (Madhya Pradesh); considerată și dialect hindi familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian central; SOV devanagari 32. băli (balineză) N Indonezia (Băli, Nusa Penida, Lombok, Java); limba a unei vechi culturi; puternică influență sanscrita; trei niveluri stilistice; stilistica respectului este extrem de elaborată familia austroneziana, ramura malayo-polineziană occidentală, grupul bali-sasak; absența flexiunii; morfologie derivaționala
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
parțial reciproc inteligibile: batak de nord (pak-pak dairi, karo, alas), de sud (simalungun), tobaic de sud (angkola, batak toba, batak mandailing) familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul sumatran; VSO "scriere" cu combinații de obiecte, cu valoare simbolică; abugida batak, de inspirație indiană; latină 40. bemba OR Zambia / N R. D. Congo, Tanzania, Botswana; lingua franca pentru aproximativ 18 grupuri etnice familia nigero-congoleză, ramura benue-congoleză, grupul bantu meridional; tonala; aglutinanta; SVO transcriere latină 41. bengali (bangla) O India (Bengalul occidental, Tripura), Bangladesh / N India
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Tripura), Bangladesh / N India (Assam, Orissa, Bihar, Jharkhand, Insulele Andaman și Nicobar); diglosie limba colocviala (bazată pe varietatea din Calcutta) - limba literară (vocabular și forme gramaticale arhaice). Rabindranath Tagore (Premiul Nobel, 1913) folosește limba vorbită familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian oriental asamezo-bengali; SOV; adj. - subst. alfasilabar bengali, varianta a scrierii nagari orientala; provenită dintr-o scriere brahmică 42. berbera (tamazight) O Maroc / Națională: Mali, Niger, Algeria / N Mauritania, Senagal, Tunisia, Libia, Egipt; se vorbește în nordul Africii, în zona Magreb-Sahara-Sahel
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
izolanta tifinagh (libico-berberă), latină, arabă 43. bhili N India (Ahmedabad) familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul occidental; considerată și dialect gujarati devanagari 44. bihari (bhojpuri, maithili) O Bihar, Uttar Pradesh, Bengal (India) / N Nepal (Terai), Mauritius familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian occidental; considerată și dialect hindi; SOV kaithi , nasta'liq (persana), devanagari 45. bielorusa (belarusa) O Belarus / N Polonia Se constituie că limba diferită de rusă în sec. al XV-lea (traducerea Bibliei, cca. 1490). familia indo-europeană, ramura slavă, grupul oriental
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Filipine; este de fapt o macro-limbă (un grup de limbi intercomprehensibile, printre care bikol sau bikolano central) vorbită mai ales în regiunea Bicol; limba standard are la bază dialectul naga familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul filipinez central silabară de origine indiană, latină 47. birmana (myanmasa) O Myanmar (Birmania); cea mai veche inscripție pe un stîlp din stupa Mya Zedi de la Bagan (sec. XII) familia sino-tibetană, ramura tibeto-birmană, grupul lolo-birman; trăsături atît izolante cît și aglutinante; tonala (3 tonuri: înalt, jos și
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și cu alfabet n'ko (cel mai bun alfabet pentru transcrierea limbilor tonale) 91. divehi (maldiviana) O Maldive / N India familia indo-europeană, ramura indo-iraniană thâna, derivată din arabă 92. dogri O India (Jamuu și Kașmir) familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian occidental devanagari și arabo-persană modificată 93. dogon LN Mali / N Burkina Faso; peste 15 dialecte greu sau ne-intercomprehensibile; cel mai studiat este dialectul Toro Șo din Sanga; se vorbește și sigi șo, o limbă secretă folosită de mascați în timpul ceremoniilor religioase
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
132. guaraní O Paraguay / N Argentina, Bolivia, Brazilia familia amerindiana, ramura tupi, grupul tupi-guarani; aglutinanta, cu silabe deschise (nu se termină în consoana) latină 133. gujarati O India (Gujarat, Dadra și Nagar, Haveli, Daman, Diu) familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian occidental alfasilabară gujarati, apropiată de devanagari, dar fără linia continuă caracteristică 134. gun (gungbe) N Benin; vorbită de o populatie creștină familia nigero-congoleză, ramura kwa, limbi gbe; izolanta; tonala; SVO latină 135. gușii N Kenya familia nigero-congoleză, ramura benue-congoleză, grupul
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
latin 141. hindi-urdu (hindustani) O India (hindi), Pakistan (urdu), Fiji (hindustani de Fiji); lingua franca în India; denumirea hindustani desemnează limbile hindi și urdu înainte de separarea lor (1947, din motive politice; scrise cu alfabete diferite) familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian central; SOV devanagari (hindi, hindustani), persano-arabă adaptată - nasta'liq (urdu) 142. hiri motu O Papua-Noua Guinee, alături de engleză și tok pîșin este un pidgin bazat îndeosebi pe motu (limba austroneziana, malayo-polineziană, grupul oceanic) 143. hitita LM, Asia Mică (Anatolia, Capadochia
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
lingviști (mai ales albanezi) susțin descendentă directă a albanezei din ilirică; limba centum nu s-au păstrat decît unele cuvinte în texte grecești și latinești 155. ilocană OR Filipine (ins. Luzon, ins. Babuyan) familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul filipinez silabară indiană (în trecut); latină 156. ilonggo (llonggo, hiligaynon) OR Filipine (Bisaya) familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul central filipinez; intonaționala; trei tipuri de case markers: absolutiv, ergativ și oblic; utilizează reduplicația transcriere latină (varianta filipino); a utilizat, înainte de sosirea europenilor, scrierea baybayin
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
la familia altaica; aglutinanta, SOV; tipologie ritmica morica (moraică) proprie mixtă: ideografica (kanji) și fonetică-silabarică (hiragana, katakana) 167. javaneza (bahasa Jawa) N Insula Java (Indonezia), Malaisia, Singapore, Olanda familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul indonezian de vest tradițională proprie de proveniență indiană, notata și cu caractere arabe și latine 168. kabardină N Rusia, Turcia familia caucaziana, ramura abkhazo-adîghei, grupul cerchez; SOV latină (în trecut), chirilica 169. kabye (kabiyé, kabre) N Togo; Ghana, Benin; nu trebuie confundată cu kabyle, limba berbera din Algeria
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Tanzania familia nigero-congoleză, ramura benue-congoleză, grupul bantu kikuyu-kamba; prepoziții; SVO latină 176. kanembu N Ciad, Niger, Nigeria familia nilo-sahariană, ramura sahariana occidentală, grupul kanuri latină adaptată 177. kannauji N India (regiunea Kannauji din Uttar Pradesh) familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian central; considerată și dialect hindi devanagari 178. kannada O India (Karnataka) familia dravidiana, ramura meridionala, grupul tamil-kannada; SOV kannada (alfasilabar fonetic derivat din brahmi) 179. kanuri N Ciad, Nigeria, Niger, Camerun familia nilo-sahariană, ramura sahariana (sau nilo-ciadiană), grupul kanuri-kanembu; SOV
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]