4,930 matches
-
educator și educat, cât și de relația dintre ei; că sursele blocajului țin în mare parte de relația profesor-elev (control aversiv, subiectivism în apreciere, necunoașterea personalității elevului sau a mediului său social, cultivarea la elevi a unor motivații negative, autoritarism, indiferență la succes, disciplină asigurată numai prin interdicții și solicitări, tranzacții compromițătoare, reacții exclusiv punitive la eșec, încurajarea vedetismului și multe altele), atunci vom putea acționa în cunoștință de cauză în sensul prevenirii blocajelor și, respectiv, al deblocării fluxului informațional și
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
Familii educogene satisfăcătoare, care asigură copiilor condiții obiective și subiective de educație familială, se preocupă de reușita lor profesională, fără a organiza și controla sistematic activitățile acestora ; 3. Familii nesatisfăcătoare educogen, caracterizate prin climat psihic necorespunzător, relații reci sau de indiferență, slab control parental, insuccese profesionale ale copiilor. Relația părinți -copii poate fi distorsionată de o serie de excese ale părinților, dintre care unele se pot datora lipsei de afecțiune și interes sau dimpotrivă unui interes și control exacerbate. 3.3
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
anturaj; responsabilități; sănătate; relația cu familia; limbajul; vestimentația; pasiuni; muzică; beneficiile lecturii; influența televizorului. Cauze ale barierelor în comunicarea profesor - elev neîncrederea elevilor în profesori; timpul; centrarea activităților pe învățare și mai puțin pe relații, sentimente; dezinteresul profesorilor; dezinteresul și indiferența elevilor; unii profesori nu permit comunicarea cu elevii în alte situații decât cele școlare; diferența de vârstă; timiditatea și sentimentul de inferioritate (ale elevilor); rigiditatea, conservatorismul unor profesori; prejudecățile, stereotipurile; exigența profesorilor. Schimbări în stilul personal de comunicare cu elevii
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
cu recunoștință pentru darul ce ni se oferă, indiferent de valoarea lui materială vom atrage datorită atitudinii noastre interioare și mai multe daruri. E foarte importantă atitudinea pe care o ai atunci când primești un dar. Deoarece dacă tu primești cu indiferență darul, fără deschidere, fără să mulțumești Divinului pentru ceea ce ți-a dat, te Închizi interior , blocând o energie care ar trebui să curgă firesc, micșorând astfel posibilitatea de a mai primi În viitor. Deoarece darul ce vine spre tine e
Darul : meditaţie pentru suflet by ALEXANDRA LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/785_a_1762]
-
spirite. Același autor prezintă însă și o serie de trasături negative de personalitate ale creatorilor, prin care aceștia nu se fac plăcuți și nu sunt acceptați de toată lumea. tendințele de a pune sub semnul întrebării legile, regulile, autoritatea în general. indiferența la convențiile obișnuite și la curtoazie. îndărătnic, necooperant, respinge dominarea de către alții. reproșează celorlalți că nu țin pasul. este posibil să nu participe la lecții în clasă. certăreț, cinic, sarcastic, rebel. revendicativ, insistent, autocratic. slab interes pentru detalii. bleg, fără
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
and Peace (1948), Morgenthau susține necesitatea separării absolute dintre ceea ce este moral dezirabil și ceea ce este politic real. Astfel că nu putem aplica în domeniul politicii concepte morale abstracte. Morgenthau susține că realismul politic nu solicită și nici nu scuză indiferența față de idealurile politice sau principiile morale, dar, într adevăr, necesită o distincție clară între ceea ce este dezirabil și ceea ce este posibil, între ceea ce este dezirabil oriunde și oricând și ceea ce este posibil în condiții concrete de timp și spațiu. Viziunea
REALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1510]
-
decât un alt nume pentru rațiune, caz în care nu s-ar înțelege prin ce se distinge de necesitate. Preocupat de această contradicție majoră a conceptului de libertate, René Descartes l-a descompus în două etape: una negativă „libertatea de indiferență” (sau puterea de a alege chiar falsul sau răul) și una pozitivă atunci când este dirijată de cunoașterea binelui („libertatea iluminată”). Dar omul, divin prin voința sa infinită, nu poate totuși decât să admită evidența ce-și are sursa în Dumnezeu
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
de nici un mobil sau motiv. Ea presupune deci un act voluntar de dominare a impulsurilor și a pasiunilor, eliberarea de prejudecăți și iluzii, de orice solicitări constrângătoare asupra eului, care putea să privilegieze un mobil de acțiune, față de altul. Nu indiferența involuntară sau patologică (schizofrenică), ci indiferența deliberată, voluntară este indiciul unei asemenea libertăți, care are drept corolar pentru Bossuet refuzul sistematic al angajării, iar pentru Merleau Ponty disponibilitatea și angajarea permanentă, ca expresie a tendinței de autoafirmare a eului, care
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
presupune deci un act voluntar de dominare a impulsurilor și a pasiunilor, eliberarea de prejudecăți și iluzii, de orice solicitări constrângătoare asupra eului, care putea să privilegieze un mobil de acțiune, față de altul. Nu indiferența involuntară sau patologică (schizofrenică), ci indiferența deliberată, voluntară este indiciul unei asemenea libertăți, care are drept corolar pentru Bossuet refuzul sistematic al angajării, iar pentru Merleau Ponty disponibilitatea și angajarea permanentă, ca expresie a tendinței de autoafirmare a eului, care înțelege lucid să compenseze prin cantitatea
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
al angajării, iar pentru Merleau Ponty disponibilitatea și angajarea permanentă, ca expresie a tendinței de autoafirmare a eului, care înțelege lucid să compenseze prin cantitatea experiențelor, lipsa unor repere de ierarhizare calitativă. A fi liber ar însemna deci, pentru partizanii indiferenței, a acționa în afara oricărei rațiuni cu privire la conținutul actului care urmează a fi realizat, a avea puterea de a dobândi independență, în raport cu orice mobiluri și implicit, în raport cu orice ordine a cauzelor, a fi mereu tu însuți. Este ușor de sesizat că
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
ei ) unor determinări cauzale, confundând eliberarea de constrângeri ( posibilă ) cu o iluzorie eliberare de necesitate. Ea desconsideră faptul că nu te poți domina pe tine dacă nu domini, prin cunoaștere și acțiune eficace, ambianța guvernată de un determinism pe care indiferența nu-l oprește nici să acționeze și nici să refuze acordul proiectelor noastre, cu realizarea lor. Totodată, ea se sprijină pe ipoteza subiacentă, greu de susținut, că trăim într-o lume fără repere axiologice, în care toate alegerile sunt echivalente
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
pune între paranteze automatismele impulsurilor, de a nu accepta pasiv să dea curs oricăror solicitări ale eului, de a le domina cel puțin prin detașare și disponibilitate, cât timp îi este inaccesibilă dominarea autentică, realizabilă prin cunoaștere și valorizare. „Această indiferență - cum spune Descartes - este gradul cel mai de jos al libertății” Si tot autorul Meditațiilor metafizice comentează : . O a treia interpretare ne situează cu un pas mai departe în itinerariul pe care conceptul de libertate îl străbate pentru a accede
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
care conceptul de libertate îl străbate pentru a accede în orizontul axiologic. Intâlnim, de această dată, identificarea libertății cu LIBERUL ARBITRU. Libertatea încetează a mai fi doar autostăpânire și devine o forță propulsatoare . Ea încetează să mai reziste printr-o indiferență olimpiană, oricăror opțiuni axiologice. Acum , valorile cu polaritatea și ierarhia inerentă lor, solicită eul, și alegerea între alternative neechivalente și neindiferente se impune. Pentru o asemenea alegere voința are în această fază pretenția de a-și fi propriul ghid, de
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
de creativitate ale subiectivității umane cu abandonarea determinismului. A patra interpretare a conceptului de libertate tratează libertatea exclusiv ca LIBERTATE EXISTENȚIALĂ (subiectivă ) și dacă nu în ordine istorică, în ordine logică se situează undeva pe traiectoria care aduce dinspre libertatea - indiferență și liberul arbitru spre libertatea morală ( obiectivă ). Ea reprezintă o dominantă a unor analize ample, efectuate de gânditori cu o formație spirituală eterogenă, dar care, grosso modo, pot fi subsumați unuia dintre cele mai semnificative curente ale filosofiei contemporane: existențialismul
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
în cazul aristocrației, fie de tot poporul în cazul democrației. Statul Atenian a lui Aristotel Așa cum putem afla din lucrarea Statul Atenian a lui Aristotel, a fost o vreme în care Solon introdusese în randul delictelor politice și neparticiparea din indiferență sau tembelism a cetățenilor la viața cetății. Cel găsit vinovat urma “să fie despuiat de onoruri și scos din rândul cetățenilor”. Este interesant modul în care Solon a gândit această problemă. Democrația participativă presupune anumite atribuții pe care cetățeanul trebuie
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
voință rea și devine cauză a păcatului și a răului. Această voință nu este în mpod necesar rea într-o situație determinantă, fiind liberă față de necesitățile și constrângerile exterioare.Aceasta nu înseamnă că domnește în ea un echilibru perfect, o indiferență absolută față de exterior. În același timp, se naște o anumită necesitate din înclinația însăși a voinței de a acționa într-un fel sau altul. De aceea Leibniz distinge între necesitatea absolută , metafizică sau geometrică, și cea ipotetică sau morală, conform
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
unei elite, suprapuse, de exemplu, vânătorilor tineri din lineaje subordonate. Pe fondul acestei tensionări sociale tot mai vizibile, copiii trebuie să-și fi pierdut, într-o oarecare măsură, libertatea hedonică de care beneficiau în contextele sociale fluide și riguros egalitare. Indiferența prietenoasă cu care fuseseră tratați a fost, foarte probabil, înlocuită de importanța lor ca miză a schimburilor matrimoniale. Leau revenit, prin urmare, sarcini sociale noi, precum o crescută implicare în activitățile productive sau deprinderea unor tehnologii specializate, ca și asumarea
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
liberă a personalității copiilor și manifestarea autonomiei lor ; la polul opus, clasele populare practica un model educativ caracterizat printr-o atitudine laisserfaire, aparent similară « laxismului » claselor superioare, dar diferă de acesta prin aceea că exprimă mai degrabă un fel de indiferență, absența proiectelor educative ; clasele mijlocii sunt adepte ale « rigorismului educativ ». J.M.Bouchard în 1988 reține trei « paradigme socio-culturale și educative » definite ca un fel de meta-imagini ale societății care permit înțelegerea sistemelor de valori, de atitudini, de credințe care susțin
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
sentimentelor și nevoilor pe care le comunică, pentru ca mai târziu să avem posibilitatea de a observa reacțiile părinților. "Vezi cum te privește? Cred că vrea să te uiți la ea". Părinții pot arăta în mod spontan plăcere, interes, mândrie, posibil indiferență. Felul cum copilul se raportează la părinți în asemenea situații ne spune ceva despre așteptările copilului. Tot atât de important cum este contactul vizual într-o perioadă mai timpuri, tot atât de importantă este mai târziu abilitatea de a se ocupa de ceva împreună
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
mulți copii care provin din medii sărace, părinții sunt dezinteresați. Au note proaste, sunt corigenți. Nu au niciodată ce le trebuie , nu scriu de pe tablă, sunt dezordonați, scriu foarte urât, nu înțeleg și nu pot învăța, vorbesc urât. Tratează cu indiferență majoritatea sarcinilor școlare. Sunt violenți, nu are motivație pentru învățătură și nu-și dă nimeni interesul pentru educația lor. 4.10 Concluziile cercetării Prin această investigație s-a urmărit identificarea gradului de neglijare la care este predispus școlarul mic. După cum
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
cât imposibilitatea de a fi compusă în întregime din idei clare așa cum o subliniază Principiile: .) Infinitatea voinței nu este deci pentru Descartes decât puterea invizibilă pe care o avem asupra afirmației și a negației. Această independență rămîne în absența oricărei indiferenței pînă la evidență, pentru că atunci nu mai este nici o disproporție cantitativă între înțelegere și voință; și totuși voința nu depășește mai puțin înțelegerea, pentru că ea are puterea de a face sau de a nu face, de a afirma sau de
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
și articolele sale dintre care unele au avut un amplu ecou. Construcția a fost gata în 1899 cu șapte ani înainte de votarea legii pentru construirea unui ospiciu de alienați la București. Deschiderea spitalului s-a tărăgănat până în anul 1905, din cauza indiferenței forurilor tutelare. În iulie 1905 ziarul Evenimentul relatează amplasarea Spitalului de Alienați Socola în una din împrejurimile cele mai frumoase ale Iașului și prezintă o înfățișare minunată. Un adevărat orășel, iată impresia pe care ți-o face ospiciul acesta, cu
Alexandru N. Br?escu - ctitorul spitalului Socola din Ia?i by C?lin Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/83674_a_84999]
-
ar trebui atâtea detalii... Împreună s-au înscris în tendințele moderne ale literaturii, fiecare în domeniul abordat. Poezia feminină a adus nou prozaismul poetic, luciditatea tăioasă și rece, semnificația autobiografică. Proza a adus tendințele cele mai captivante în ultimii ani: indiferența față de timpul biografic, detașarea de real, realismul fantastic, onirismul cu distorsiunile lui, interesul pentru rememorare (cu demontarea firească a mecanismului acestuia), revenirea ficțiunii. Memoriile dialogate ale Gabrielei Melinescu cu Daniel Cristea Enache au un stil inedit, de excepție. Dacă ar
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
ar trebui atâtea detalii... Împreună s-au înscris în tendințele moderne ale literaturii, fiecare în domeniul abordat. Poezia feminină a adus nou prozaismul poetic, luciditatea tăioasă și rece, semnificația autobiografică. Proza a adus tendințele cele mai captivante în ultimii ani: indiferența față de timpul biografic, detașarea de real, realismul fantastic, onirismul cu distorsiunile lui, interesul pentru rememorare (cu demontarea firească a mecanismului acestuia), revenirea ficțiunii. Memoriile dialogate ale Gabrielei Melinescu cu Daniel Cristea Enache au un stil inedit, de excepție. Dacă ar
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
folosește relația: Acmi - reprezintă abaterile cantitative de la consumurile normate de materii prime și materiale directe aferente produsului „Y”; cemij reprezintă consum efectiv de materie primă „j” aferentă produsului „i”; Qei - reprezintă cantitatea efectivă obținută din produsul „i”; *pentru abateri de indiferențe de preț se folosește relația: Din exemplul prezentat se obțin rezultatele sistematizate în tabelul 90. Folosind același raționament se pot determina abateri de la cheltuielile normate a elementelor privind munca vie (salarii + accesorii) din abateri datorate modificării timpului de muncă ori
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]