5,050 matches
-
În acest studiu analizez, așadar, raportul muncă productivă-muncă reproductivă, ierarhizarea și valorizarea lor inegală, mecanismele socio-culturale de conservare a inegalităților de gen în raport cu munca, precum și consecințele acestora în planul opțiunilor de carieră-viață feminine, plasate în contextual societății românești postcomuniste. 1. Inegalitățile de gen în raport cu munca productivă și munca domestică/de îngrijire - un dezechilibru social structural Inegalitățile de gen structurale în raport cu munca, puse în evidență de cercetările existente în domeniul sociologiei muncii și al politicilor publice, care integrează perspectiva de gen, aduc
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
socio-culturale de conservare a inegalităților de gen în raport cu munca, precum și consecințele acestora în planul opțiunilor de carieră-viață feminine, plasate în contextual societății românești postcomuniste. 1. Inegalitățile de gen în raport cu munca productivă și munca domestică/de îngrijire - un dezechilibru social structural Inegalitățile de gen structurale în raport cu munca, puse în evidență de cercetările existente în domeniul sociologiei muncii și al politicilor publice, care integrează perspectiva de gen, aduc în atenție trei niveluri problematice (generatoare de inegalități de gen)2: a) munca remunerată și
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
domestică/de îngrijire - un dezechilibru social structural Inegalitățile de gen structurale în raport cu munca, puse în evidență de cercetările existente în domeniul sociologiei muncii și al politicilor publice, care integrează perspectiva de gen, aduc în atenție trei niveluri problematice (generatoare de inegalități de gen)2: a) munca remunerată și munca neremunerată sau diviziunea sexuată și inegalitară a muncii; b) accesul și menținerea pe piața muncii, care oferă, în aparență, egalitate de șanse pentru ambele genuri, însă problema se pune diferențiat și inechitabil
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
și inechitabil pentru femeile care au copii, mult mai predispuse la retragerea de pe piața muncii sau la acceptarea unui orar de muncă parțial (part time), care le afectează veniturile pe termen lung; c) situația pe piața muncii stă sub semnul inegalității pentru faptul că se mențin diferențieri de salarizare între femei și bărbați în favoarea acestora din urmă, în toate țările europene; fenomenul numit "plafonul de sticlă" este prezent în majoritatea domeniilor profesionale și se manifestă ca inegalitate de gen ierarhică, concretizată
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
muncii stă sub semnul inegalității pentru faptul că se mențin diferențieri de salarizare între femei și bărbați în favoarea acestora din urmă, în toate țările europene; fenomenul numit "plafonul de sticlă" este prezent în majoritatea domeniilor profesionale și se manifestă ca inegalitate de gen ierarhică, concretizată în prezența redusă a femeilor în poziții superioare în cadrul organizațiilor, ca rezultat al unui cumul de factori, care devin surse ale discriminării indirecte a femeilor 3; hărțuirea sexuală, deși combătută prin legislație specifică, este rareori reclamată
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
sociale, politici specifice regimurilor bunăstării)16. Corelarea deficitară a acestor politici, precum și precaritatea serviciilor și structurilor de suport, în majoritatea țărilor europene, nu numai că împiedică realizarea obiectivelor privind piața muncii, stabilite la nivelul Uniunii Europene, dar mențin și accentuează inegalitățile între femei și bărbați, precum și între diferite categorii de femei. De aceea, elaborarea unor politici specifice cu privire la egalitatea de acces a femeilor pe piața muncii și de ascensiune în posturi de conducere (cum ar fi legislația parității de gen în
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
seturi de politici, politicile egalității explicite nu vor produce efectele scontate, respectiv femeile nu vor putea alege, în sensul real al cuvântului, o mai mare implicare pe piața muncii sau în viața publică/politică. 2. Mecanisme social-simbolice de conservare a inegalităților de gen în raport cu munca Faptul că inegalitățile de gen în raport cu munca se reproduc de la un regim la altul și de la o epoca la alta ne determină să sondăm resorturile mai profunde ale fenomenului, ancorate în mecanismele socializării diferențiate. Procesul de
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
vor produce efectele scontate, respectiv femeile nu vor putea alege, în sensul real al cuvântului, o mai mare implicare pe piața muncii sau în viața publică/politică. 2. Mecanisme social-simbolice de conservare a inegalităților de gen în raport cu munca Faptul că inegalitățile de gen în raport cu munca se reproduc de la un regim la altul și de la o epoca la alta ne determină să sondăm resorturile mai profunde ale fenomenului, ancorate în mecanismele socializării diferențiate. Procesul de socializare trebuie privit în corelație cu standardul
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
legitimează raporturi sociale asimetrice și inegale între cele două sexe, creând astfel premise socio-culturale pentru comportamente și atitudini de discriminare directă și indirectă 17. În contextul acestei argumentări, consider relevante întrebările referitoare la: Cum se transformă diferențele între sexe în inegalități de gen? Ce sunt diferențele de gen inechitabile (gender gap) și cum se regăsesc acestea în domeniul muncii și al pieței muncii? Inegalitatea de gen construită social echivalează cu instituirea unor roluri/poziții predeterminate și menținerea unor tipare sociale care
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
17. În contextul acestei argumentări, consider relevante întrebările referitoare la: Cum se transformă diferențele între sexe în inegalități de gen? Ce sunt diferențele de gen inechitabile (gender gap) și cum se regăsesc acestea în domeniul muncii și al pieței muncii? Inegalitatea de gen construită social echivalează cu instituirea unor roluri/poziții predeterminate și menținerea unor tipare sociale care restricționează alegerile, oportunitățile de dezvoltare și participare a femeilor și bărbaților la viața socială și profesională. Inegalitățile de gen sunt perpetuate și conservate
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
domeniul muncii și al pieței muncii? Inegalitatea de gen construită social echivalează cu instituirea unor roluri/poziții predeterminate și menținerea unor tipare sociale care restricționează alegerile, oportunitățile de dezvoltare și participare a femeilor și bărbaților la viața socială și profesională. Inegalitățile de gen sunt perpetuate și conservate prin structurile instituționale și configurațiile mentale de tip patriarhal, bazate pe înțelegerea simplistă a dinamicii raportului egalitate-diferență de gen. Mecanismele prin care diferențele de sex/gen sunt convertite în diferențe inechitabile (gender gap sau
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
și configurațiile mentale de tip patriarhal, bazate pe înțelegerea simplistă a dinamicii raportului egalitate-diferență de gen. Mecanismele prin care diferențele de sex/gen sunt convertite în diferențe inechitabile (gender gap sau diferența percepută ca inferioritate și, drept consecință, transformată în inegalitate socială) pot fi de natură structurală și culturală, cu referire la sistemul de socializare și educație (formală și informală), la sistemul de credințe, valori, mentalități și practici care instituie și mențin relațiile de gen ca relații de putere. Putem enumera
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
urmând axele public-privat, activ-pasiv, puternic-slab, autonomie-dependență, rațional-emoțional, subiect-obiect și grupează caracteristici asimetrice, inegal valorizate social 20. Trăsăturile asociate modelelor de feminitate sunt mai slab valorizate social în raport cu trăsăturile circumscrise modelelor de masculinitate, considerate ca normă sau standard universal. Asimetriile și inegalitățile de gen, semnalate pe traseul procesului de socializare diferențiată, devin foarte vizibile în raport cu munca remunerată și neremunerată. Astfel, socializarea diferențiată se regăsește în zona orientării școlare și profesionale, în forma direcționării stereotipe a celor două genuri spre domenii de activitate
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
și al structurilor de bază ale societății, posibil de realizat prin schimbări la nivelul valorilor și reprezentărilor transmise prin procesul de socializare, educație, dezvoltare personală. A privi diferențele de gen dintr-o perspectivă anti-esențialistă (care refuză să explice asimetriile și inegalitățile de gen prin diferențe de ordin biologic) și materialistă (categoriile de femeie-bărbat, masculinitate-feminitate sunt categorii sociale construite în cadrul unor raporturi de putere) aduce un plus de clarificare conceptuală și o poziționare epistemică echidistantă. 3. Modele culturale și "alegeri" personale cu privire la
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
rolurilor, a valorizării egale a diferențelor între sexe, a acceptării unei competiții deschise, bazate pe egalitate de șanse este puțin dezvoltată în societatea românească actuală, atât în planul vieții de cuplu și de familie, cât și în spațiul vieții publice. Inegalitățile din sfera vieții private sunt multiple, însă nu se vorbește despre acestea și nu sunt percepute ca probleme sociale și ca teme de interes public. Separația public-privat, considerată un "dat natural", este foarte tranșantă, ca și genizarea celor două sfere
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
perioada anterioară (comunistă), când câștigurile în privința drepturilor sociale s-au făcut sacrificându-se libertățile civile și politice, în postcomunism, victoriile obținute în zona libertăților civile și politice s-au realizat cu prețul sacrificării drepturilor sociale și a accentuării alarmante a inegalităților și a polarizării societății, afectând componenta cetățeniei sociale. Reconfigurarea spațiului public în România postcomunistă s-a făcut preponderant în termeni masculini, reprezentarea femeilor în structurile de decizie fiind redusă, la fel și vizibilitatea lor publică. În acest context, formularea unor
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
a femeilor. Și în comunism și în postcomunism, sistemul protecției sociale și a politicilor familiale, caracterizat prin subfinanțare, contradicții și incoerențe interne, contribuie la menținerea și chiar la consolidarea diviziunii sexuale a muncii: segregarea orizontală și verticală, diferențele de salarizare, inegalitățile de gen în raport cu munca domestică și munca profesională, remunerată. Bibliografie Aninoșanu, Livia, Marțiș, Daniela, Sorescu, Irina, Cum gestionăm eficient cazurile de discriminare la locul de muncă. Ghid practic pentru sindicate și organizații neguvernamentale, Centrul Parteneriat pentru Egalitate, București, 2008. Badinter
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Adward Elgar, London, 1993. Lewis, Jane (ed.). Gender, Social Care and Welfare State Restructuring in Europe, Aldershot, Ashgate, 1998. Maruani, M., Travail et emploi des femmes, ediția a III-a, Éditions La Découverte, Paris, 2006. Miroiu, Mihaela, " Despre politica "ultimei inegalități"", în Vladimir Pasti, Ultima inegalitate. Relațiile de gen în România, Editura Polirom, Iași, 2003. Miroiu, M., Drumul către autonomie. Teorii politice feministe, Editura Polirom, Iași, 2004a. Miroiu, M., Hașdeu, I., "En Roumanie, le féminisme académique a un ascendant sur le
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Jane (ed.). Gender, Social Care and Welfare State Restructuring in Europe, Aldershot, Ashgate, 1998. Maruani, M., Travail et emploi des femmes, ediția a III-a, Éditions La Découverte, Paris, 2006. Miroiu, Mihaela, " Despre politica "ultimei inegalități"", în Vladimir Pasti, Ultima inegalitate. Relațiile de gen în România, Editura Polirom, Iași, 2003. Miroiu, M., Drumul către autonomie. Teorii politice feministe, Editura Polirom, Iași, 2004a. Miroiu, M., Hașdeu, I., "En Roumanie, le féminisme académique a un ascendant sur le féminisme militant: Entretien avec Mihaela
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
nouveau partage des roles, Champs actuel, Paris, 2008. Neaga, Diana, E., Gen și cetățenie în România. Între formal și substanțial, normal și normativ, Editura Polirom, Iași, 2013. Okin, M. S., Justice, genre et famille, Flammarion, Paris, 2008. Pasti, Vladimir, Ultima inegalitate. Relațiile de gen în România, Editura Polirom, Iași, 2003. Păunescu, Ramona Evoluții politice ale maternității. Perspective feministe, Editura Polirom, Iași, 2012. Phillips, A., "Espaces publics, vies privées", pp. 405-416, în Ballmer-Cao, T.H., Mottier, V., Sgier, L. (eds.), în Genre et
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
de tipar: 2015 • Apărut: 2015 • Format: 13 × 20,5 cm Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13 • O.P. 1 • C.P. 161 Tel. Difuzare: 0788.319462 • Fax: 0232/230197 editura ie@yahoo.com • http://www.euroinst.ro 1 Vladimir Pasti, Ultima inegalitate. Relațiile de gen în România, Editura Polirom, Iași, 2003, pp. 99-112. 2 Mihaela Miroiu, "Despre politica "ultimei inegalități"", în Vladimir Pasti, Ultima inegalitate. Relațiile de gen în România, Editura Polirom, Iași, 2003, p. 19. 3 Ramona Păunescu, Evoluții politice ale
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
P. 1 • C.P. 161 Tel. Difuzare: 0788.319462 • Fax: 0232/230197 editura ie@yahoo.com • http://www.euroinst.ro 1 Vladimir Pasti, Ultima inegalitate. Relațiile de gen în România, Editura Polirom, Iași, 2003, pp. 99-112. 2 Mihaela Miroiu, "Despre politica "ultimei inegalități"", în Vladimir Pasti, Ultima inegalitate. Relațiile de gen în România, Editura Polirom, Iași, 2003, p. 19. 3 Ramona Păunescu, Evoluții politice ale maternității. Perspective feministe, Editura Polirom, Iași, 2012, p. 138. 4 Idem, p. 154 5 Mihaela Miroiu, op. cit., 2003
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Difuzare: 0788.319462 • Fax: 0232/230197 editura ie@yahoo.com • http://www.euroinst.ro 1 Vladimir Pasti, Ultima inegalitate. Relațiile de gen în România, Editura Polirom, Iași, 2003, pp. 99-112. 2 Mihaela Miroiu, "Despre politica "ultimei inegalități"", în Vladimir Pasti, Ultima inegalitate. Relațiile de gen în România, Editura Polirom, Iași, 2003, p. 19. 3 Ramona Păunescu, Evoluții politice ale maternității. Perspective feministe, Editura Polirom, Iași, 2012, p. 138. 4 Idem, p. 154 5 Mihaela Miroiu, op. cit., 2003, p. 24. 6 Mihaela Miroiu
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Roumanie" în Nouvelles Questions Féministes, vol. 23, nr. 2, Postcommunisme: Genre et États entransition, 2004b, p. 27. 19 Pierre Bourdieu, Dominația masculină, traducere din franceză de Bogdan Ghiu, Editura Meridiane, București, 2003, p. 9. 20 Mihaela Miroiu, "Despre politica "ultimei inegalități"", în Vladimir Pasti, Ultima inegalitate. Relațiile de gen în România, Editura Polirom, Iași, 2003, p. 19. 21 Alina Dragolea, op. cit., p. 75. 22 Laura Bereni et al., op. cit., p. 81. 23 Ibidem, p. 99. 24 Hofstede, G., Hotstede, G.J., Minkov
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
vol. 23, nr. 2, Postcommunisme: Genre et États entransition, 2004b, p. 27. 19 Pierre Bourdieu, Dominația masculină, traducere din franceză de Bogdan Ghiu, Editura Meridiane, București, 2003, p. 9. 20 Mihaela Miroiu, "Despre politica "ultimei inegalități"", în Vladimir Pasti, Ultima inegalitate. Relațiile de gen în România, Editura Polirom, Iași, 2003, p. 19. 21 Alina Dragolea, op. cit., p. 75. 22 Laura Bereni et al., op. cit., p. 81. 23 Ibidem, p. 99. 24 Hofstede, G., Hotstede, G.J., Minkov, M., Culturi și organizații. Softul
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]