4,125 matches
-
iubite, pe căi închise și simple ca lăncile unui triunghi" (I.B.). "Veghea lui Roderick Usher, afirmă cu întemeiere creatorul Transdisciplinarității, este un tulburător poem al cunoașterii, plin de nostalgia limitelor, dar transmițînd un optimism de infinite conexiuni, consolidat pe unirea intelectului, Științei, cu afectul, cu Arta, într-o sinteză determinînd un univers singular și geometric, dar în care omul, prin esența a elevată, este pretutindeni prezent". Ion Barbu - Dan Barbilian era un specialist în fundarea axiometrică sau grupal-teoretică a geometriei și
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
modernității globalizatoare. Enciclopediștii francezi au fost fermentul mișcării, ce s-a extins practic în toată Europa. Iluminismul afirma valoarea rațiunii și cerea omului să iasă din starea de minoritate, definită de Kant drept incapacitatea de a se folosi de propriul intelect fără a fi călăuzit de altcineva. Și cere: "Ai curajul de a te servi de propria ta inteligență! Acesta este cuvîntul de ordine al iluminismului" (Răspunsuri la întrebarea " Ce este iluminismul!?"). Prin "modernitate" Virgil Nemoianu înțelege "un fenomen în care
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
printr-o bună comunicare și colaborare cu semenii sunt esențiale pentru a-i ajuta pe aceștia să capete autocontrol și să-și mențină motivația pentru comunicarea totală. Este știut faptul că motivația puternică stimulează implicarea afectivă, care influențează pozitiv procesele intelectule și pe cele volitive. Trăirile emoționale ajută la o mai bună întipărire a informației, la integrarea ei în sistemul de cunoștințe și menținerea timp mai îndelungat a interesului pentru diferite activități, au efecte pozitive asupra dezvoltării personale, implicit asupra educării
Comunicarea cu persoanele cu deficien?e de auz by Vasilica Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/84058_a_85383]
-
mă târăsc Înapoi, abject, spre pântece. Nu știu cine sunt, unde mă duc - și tot eu trebuie să găsesc răspunsurile la aceste Întrebări oribile. Tânjesc după dezertarea nobilă din libertate, sunt slabă, obosită, revoltată Împotriva solidei, constructivei credințe umanitariste care presupune un intelect și o voință sănătoase și active. N-am unde să plec - n-am o casă, unde să mă smiorcăi și să țip, nebună grotescă, În fustele mamei -, n-am bărbați și aș vrea mai mult decât oricând să le aud
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
În jurnalul intim al sinucigașilor. Desigur, nu la descompunerea fizicului uman asistăm În confesiunea jurnalieră, ci la o repetiție generală, o trăire paroxistică, dar rămasă, printr-un miracol... meschin, la stadiul mental al lui ca și cum. Degradarea are loc la nivelul intelectului, Într-un paralelism strict teoretic: nu corpul uman e devastat de acțiunea necruțătoare a timpului, ci imaginația scriitorului, epuizată În jocul macabru de-a sinuciderea, resuscită un alt loc comun al filozofiei medievale: contemptus mundi, adagiu desprins din lamentourile biblice
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Dicționar enciclopedic de psihiatrie”, Vol. II, Ed. Medicală, București, 1988. 4. Graur, Al. - „Lingvistica pe înțelesul tuturor”, Ed. Enciclopedică, București, 1972. 16 5. Neveanu, Paul, Popescu - „Dicționar de psihologie”, Ed. Albatros, București, 1978, pag. 25. 6. Păunescu, C. - „Limbaj și intelect”, Ed. Științifică, București, 1973. 7. Slama, Cazacu, T. - „Introducere în psiholingvistică”, București, Ed. Științifică, 1968. 8. Slama, Cazacu, T. - „Psiholingvistica - o știința a comunicării”, București, Ed. All, 1999. 9. Slama, Cazacu, T. - „Limbaj și context”, București, Ed. Științifică, 1959. 10
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
ajunge la concluzia că orice cunoștință este produsul activității sintetice a spiritului, a „subiectului”, sunt fenomene, dar nu sunt o oglindă a realității, sunt empirice, supuse erorii. De aici ideea că există o rațiune în genere, o conștiință obștească, un intelect, unul și același la toți oamenii. O rațiune universală „eul transcendental”. * Noțiunile „spațiu” și „timp” sunt cunoștințe a priori, din rațiune pură, nu din experiență. El argumentează „imposibilitatea de a le gândi ca inexistente”. * Se ocupă și de analitica transcendentală
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
la toți oamenii. O rațiune universală „eul transcendental”. * Noțiunile „spațiu” și „timp” sunt cunoștințe a priori, din rațiune pură, nu din experiență. El argumentează „imposibilitatea de a le gândi ca inexistente”. * Se ocupă și de analitica transcendentală, o teorie a intelectului. Intelectul prin noțiunile sale a priori, raportează fenomenele sensibile la obiecte, transformă aceste fenomene în „lucruri” ce alcătuiesc un univers. Noțiunile a priori ale intelectului sunt forme sintetice de unire, cum le numește Kant, ca și Aristotel „categorii” - chipuri de
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
toți oamenii. O rațiune universală „eul transcendental”. * Noțiunile „spațiu” și „timp” sunt cunoștințe a priori, din rațiune pură, nu din experiență. El argumentează „imposibilitatea de a le gândi ca inexistente”. * Se ocupă și de analitica transcendentală, o teorie a intelectului. Intelectul prin noțiunile sale a priori, raportează fenomenele sensibile la obiecte, transformă aceste fenomene în „lucruri” ce alcătuiesc un univers. Noțiunile a priori ale intelectului sunt forme sintetice de unire, cum le numește Kant, ca și Aristotel „categorii” - chipuri de a
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de a le gândi ca inexistente”. * Se ocupă și de analitica transcendentală, o teorie a intelectului. Intelectul prin noțiunile sale a priori, raportează fenomenele sensibile la obiecte, transformă aceste fenomene în „lucruri” ce alcătuiesc un univers. Noțiunile a priori ale intelectului sunt forme sintetice de unire, cum le numește Kant, ca și Aristotel „categorii” - chipuri de a fi ale lucrurilor prin inteligență. * „Schematismul transcendental” sau imaginația productivă decurge din aplicarea categoriilor la conținutul sensibil, care nu se face de la sine și
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
gândim, dar nu-l putem cunoaște. De aceea Kant numește criticismul său „idealism transcendental” (cunoștința este ideală față de realitatea în sine, metafizică). * Dialectica transcendentală este teoria rațiunii. Rațiunea este fundamentul unitar, absolut al unităților, al sintezelor parțiale și relative ale intelectului. Rațiunea lărgește categoriile și le transformă în „idei” adică în noțiuni, care au funcția de a unifica deplin (necondiționat și universal) cunoștințele intelectului. Ideile îmbrățișează întreaga experiență, totalitatea cunoștințelor. Se preocupă de paralogismul psihologiei raționale pornind de la întrebarea dacă ideile
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
transcendentală este teoria rațiunii. Rațiunea este fundamentul unitar, absolut al unităților, al sintezelor parțiale și relative ale intelectului. Rațiunea lărgește categoriile și le transformă în „idei” adică în noțiuni, care au funcția de a unifica deplin (necondiționat și universal) cunoștințele intelectului. Ideile îmbrățișează întreaga experiență, totalitatea cunoștințelor. Se preocupă de paralogismul psihologiei raționale pornind de la întrebarea dacă ideile sunt îndreptățite a trece peste fenomene și care este rezultatul acestui salt de la fenomen la realitatea în sine. El susține că putem cunoaște
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
se impune cu rigurozitate tuturor cunoștințelor. Precum „rațiunea pură” cerceta formele a priori, neempirice ale cunoștinței, tot astfel rațiunea practică va cerceta formele a priori (suprasensibile) ale voinței morale. Activitatea spontană, absolut nedeterminată a voinței stă și la baza categoriilor intelectului. Această lege necesară care decurge din rațiunea practică, din forma a priori a voinței sună ca o poruncă de pe muntele Sinai: „Lucrează așa încât maxima voinței tale să poată valora oricând ca un principiu universal de acțiune”. Postulatele morale cer ce
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
a calculației. Învățarea presupune numeroase reguli care reglementează modul în care se fac corect literele, cum se unesc în silabe și cuvinte, cum se fac operațiile aritmetice sau cum se află subiectul, predicatul etc., operații care în condițiile handicapului de intelect și limbaj cresc incidența disfuncționalității lor, învățarea devenind abstractă și dificilă. Având în vedere schimbarea condițiilor învățării, când cunoștințe achiziționate nu mai servesc direct situațiilor noi, acestea se tezaurizează în stocul memoriei, iar copilul cu handicap nu poate face față
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
în învățarea cititscrisului, cât și a calculației. Ca atare, învățarea presupune numeroase reguli care reglementează modul în care se fac corect literele; cum se face scăderea, înmulțirea etc.; cum se află subiectul, predicatul etc., operații care în condițiile handicapului de intelect și de limbaj cresc incidența disfuncționalității lor, învățarea devenind abstractă și dificilă. Având în vedere schimbarea condițiilor învățării de la caz la caz, cunoștințele achiziționate nu mai servesc direct situațiilor noi, ele însă se tezaurizează în stocul memoriei iar copilul cu
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
intelectuale și motorii, cât și prin formele comportamentale. Examenul psihopedagogic efectuat cu prilejul consultațiilor la Centrul Logopedic, pune în evidență diverse categorii de elevi, ca: elevi cu întârziere intelectuală, afectivă și motorie în diverse grade (ușoară, moderată, severă); elevi cu intelect normal însă cu deficit pedagogic datorat absențelor de boală, schimbărilor de la o școală la alta, nivelului intelectual și atmosferei precare din familie; elevi cu tulburări neuromotorii majore, manifestate prin dizartrii, alalii mai mult sau mai puțin pronunțate, dislalii polimorfe asociate
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
elevi cu tulburări neuromotorii majore, manifestate prin dizartrii, alalii mai mult sau mai puțin pronunțate, dislalii polimorfe asociate cu alte modificări neurologice și manifestate prin dislexii-disgrafii, dizortografii, agrafii, acalculii, tulburări de lateralitate, tulburări de organizare spațio-temporală etc. Fără să lezeze intelectul întotdeauna, unele din aceste tulburări pot totuși să provoace elevului serioase dificultăți în însușirea vorbirii, cititului, scrisului, socotitului, aspecte de bază ale activității școlare. Problema prevenirii modificărilor neurologice minime, capătă și mai mare importanță în condițiile școlarizării la vârsta de
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
și urmează a fi repartizați căminului spital. Așadar, cercetarea ne-a condus la delimitări care merg de la limita superioară a debilității mintale până la irecuperabili. În cadrul lotului martor s-au constatat delimitări care merg de la limita inferioară a normalului până la un intelect superior, excelent. Trebuie să menționăm că între aceștia am întâlnit și cazuri cu nivel mintal limitrof, cere nu pot fi încadrați nici în categoria debilității mintale, dar nici în categoria normalilor. Prognosticul lor ar fi bun cu condiția rezolvării aspectelor
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Este stringent necesară și o intervenție a educației pentru dezvoltarea generală a comunicării integrale, și aceasta nu numai pentru scopuri educative, ci și pentru însăși existența ca atare a societății umane”. În continuarea acestei idei, C. Păunescu subliniază: . („Logos și intelect”, pag. 35) Înțelegând funcția cognitivă a limbajului, ca funcție de bază, pe lângă cea simbolic reprezentativă, de comunicare (expresivă), persuasivă, reglatoare, dialectică, cât și relația sa cu fenomenele psihice, știind că 93% din relația umană este de natură verbală, logopedia își are
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
singură cauză, după cum nici ei nu se pot încadra într-o tipologie unică. Cu prilejul consultațiilor psihologice făcute în școli și în policlinici se diferențiază următoarele categorii de elevi: cu întârziere intelectuală, afectivă și morală, ușoară, moderată sau severă; cu intelect normal însă cu deficit pedagogic datorat absențelor, schimbărilor de la o școală la alta, nivelului intelectual și atmosferei precare din familie; cu tulburări neuromotorii majore, manifestate din punct de vedere al limbajului prin dizartrii, alalii mai mult sau mai puțin pronunțate
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
manifestate din punct de vedere al limbajului prin dizartrii, alalii mai mult sau mai puțin pronunțate, dislalii polimorfe asociate cu alte modificări neurologice, manifestate prin dislexii, disgrafii, dizortografii, agrafii, acalculii, tulburări de lateralitate, de organizare spațio-temporală etc. Fără să lezeze intelectul întotdeauna, unele din aceste tulburări pot totuși să provoace dificultăți serioase în însușirea vorbirii, citirii, scrierii, socotitului, aspecte de bază ale activității școlare. Toate aceste categorii de copii trebuie să parcurgă aceeași programă și în același ritm cu colegii lor
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
diverse grade care împiedică achiziția normală și spontană a vorbirii, dar care permit totuși o reabilitare verbală și auditivă. De asemenea s-au diferențiat rinolaliile (aperta și clauza) de natură organică și funcțională. Toate acestea s-au manifestat atât pe intelect normal cât și pe fondul întârzierii mentale de diverse grade. În rândul preșcolarilor s-au manifestat și cazuri de alalie (audimutitate) senzorială sau motorie, fenomen frenator pentru dezvoltarea intelectuală, care potențează și organizează elementele incipiente ale debilității mintale în diverse
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
cu aspect patologic. Echilibrul corpului în limite normale. Execută satisfăcător deprinderile motorii fundamentale: mers, alergare, târâre, cățărare, dar defectuos pe cele de prins, aruncat și sărit. 7) Examenul lateralității: lateralitate încrucișată, dextralitate manuală și oculară dreaptă. 8) Examen psihologic clinic: intelect de limită (Q.I. = 80 Scara Termen), bradipsihie, rezistență scăzută la solicitări intelectuale, fatigabilitate rapidă și blocaj consecutiv. Fixare și evocare mnezică dificilă, mare labilitate a intereselor, instabilitate psiho-motoră. Personalitate inertă, timidă, cu echilibru emoțional inconstant. În grupa de terapie
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
funcțională, care au solicitat diagnosticul complex la nivelul echipei formată din neurolog, logoped și orelist. În rândul preșcolarilor a fost diagnosticată audimutitatea sau alalia, cu cele două aspecte: senzorială și motorie sau mixtă, pe fond de debilitate mintală sau cu intelect păstrat. Dislalia este recunoscută datorită deficiențelor de articulare prin înlocuiri, omisiuni și intervertiri de sunete sau silabe în cadrul cuvântului și al propoziției. Dislalia mecanică este atribuită malformațiilor periferice ce se explică de fapt printr-o dezabilitate neuromotorie sau o diminuare
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
școlare, a manifestărilor privind modul de a gândi, de a memora ca și comportamentul și motivația față de învățătură. Diagnosticul provizoriu trebuie să stabilească dacă insuccesul școlar se datorează unor carențe trecătoare sau constituționale ale proceselor psihice, dacă elevul prezintă un intelect de limită inferioară sau ușoară debilitate mintală. Tot în categoria handicapaților trebuie depistați copiii cu devieri de conduită a căror etiologie este multifuncțională, ca și aspect simptomatic, de aceea diagnosticul diferențial va indica devieri de conduită; devieri de comportament; devieri
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]