4,214 matches
-
asigurarea pacientului despre benignitatea afecțiunii (o boală cosmetică) și neinfluențarea speranței de viață. 2. CONDIȚII CARACTERIZATE DE HIPERBILIRUBINEMIE DIRECTĂ (CONJUGATĂ) BOLI EREDITARE - SINDROMUL DUBIN-JOHNSON este o afecțiune autosomal recesivă rară (mai comună la evreii iranieni) caracterizată prin icter moderat, cronic, intermitent cu hiperbilirubinemie directă și parțial indirectă, bilirubinurie și ficat negru-verzui. Defectul constă într-un deficit de excreție a anionilor organici (deci nu a sărurilor biliare) la nivelul membranei canaliculare a hepatocitului. Simptomatologia se instalează între 10-30 de ani, brusc sau
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
în fundal, lăsîndu-i cititorului deplina libertate de a încheia jocul. În general, sunt sensibilă la intervențiile din exterior. Pot sta închisă în casă mai multe zile la rînd, fără să pun piciorul afară dacă percep vreun semn neliniștitor în zborul intermitent al unei păsări eventual însoțit de vreun țipăt ascuțit sau de vreun croncănit lugubru sau dacă o rază de soare, seara, mă lovește ciudat în plină figură, traversînd frunzișurile, sau dacă mă aplec să dau un bănuț unui om așezat
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
iar în răstimpul interbelic, la Academia Comercială. În perioada refugiului din timpul primului război mondial a ținut cursuri la Iași, în anii imediat următori, la Universitatea Daciei Superioare din Cluj, la a cărei organizare și-a dat din plin contribuția. Intermitent a ținut prelegeri și în afara cadrului universitar, destinate unui public intelectual mai larg, printre altele, la Institutul de Studii Sud-Est Europene, la Casa Școalelor, la Universitatea Populară din București, la Școala de Misionare, întemeiată de el, iar din 1937, la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
Sămănătorului” au fost tipărite, în două volume, sub titlul O luptă literară (1914-1916). După retragerea de la „Sămănătorul”, scoate propriile ziare și reviste cultural-literare: „Neamul românesc” (1906-1940), „Floarea darurilor” (1907), „Neamul românesc literar” (1908-1912, 1925-1926), „Neamul românesc pentru popor” (1910-1916 și intermitent în perioada interbelică), „Drum drept” (1913-1914, în 1915 contopită cu „Ramuri”), „Cuget clar” (1928-1936) și „Cuget clar (Noul «Sămănător»)” (1936-1940). Creându-și organe de presă proprii, I. nu a contenit să-și împrăștie slova și în alte periodice. A colaborat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
el articulează frecvent propoziții pătrunse de un suflu care, cu trecerea timpului și perimarea unora dintre chestiunile abordate, nu și-a pierdut nimic din grifa stilistică, din prospețime, din puterea însuflețitoare sau flagelantă, din incandescență. Tot ceea ce conferă, constant sau intermitent, valoare artistică scrierilor de indiferent ce caracter se găsește și în reconstituirea biografică în trei volume O viață de om, așa cum a fost (1934): un roman, se poate spune, dacă roman (în definiția lui Mircea Eliade) e orice „carte cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
Descrierea lui Baudrillard, de partea cealaltă, oscilează între mai multe tipuri de atitudini și demersuri fie un omagiu (dar ironic) adus acestei alterități, în comparație cu afirmarea stării de criză care caracterizează Europa, fie o fenomenologie a hiperrealității, fie o analiză comparativă intermitentă între Europa și America, cu consecințele sale. 5.3.2. America un călcâi al lui Ahile? O problemă importantă care reapare în discuție pe acest fundal este aceea a relației modern postmodern. Pentru foarte mulți comentatori, America (o lucrare în
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
în partea sa cea mai dinamică, pe parcursul primelor decenii ale secolului XX. Rădăcinile acesteia pot fi însă identificate în lucrările unor mari personalități ale medicinii. Încercăm să rememorăm, pe scurt, aceste contribuții în rândurile ce urmează. Cunoștințele referitoare la claudicația intermitentă au parcurs, după Condorelli și Brevetti (2002), mai multe “epoci”: preistoria cu prima relatare referitoare la claudicația intermitentă realizată de Bouley în 1831, descrierea claudicației intermitente la om de către Brodie (1846) și impunerea termenului de claudicație de către Charcot (1858), istoria
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
în lucrările unor mari personalități ale medicinii. Încercăm să rememorăm, pe scurt, aceste contribuții în rândurile ce urmează. Cunoștințele referitoare la claudicația intermitentă au parcurs, după Condorelli și Brevetti (2002), mai multe “epoci”: preistoria cu prima relatare referitoare la claudicația intermitentă realizată de Bouley în 1831, descrierea claudicației intermitente la om de către Brodie (1846) și impunerea termenului de claudicație de către Charcot (1858), istoria veche (1900-1950) cu teoria vasospasmului (Erb 1898) care a stat la baza terapiei vasodilatatoare în AOMI, evul mediu
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
să rememorăm, pe scurt, aceste contribuții în rândurile ce urmează. Cunoștințele referitoare la claudicația intermitentă au parcurs, după Condorelli și Brevetti (2002), mai multe “epoci”: preistoria cu prima relatare referitoare la claudicația intermitentă realizată de Bouley în 1831, descrierea claudicației intermitente la om de către Brodie (1846) și impunerea termenului de claudicație de către Charcot (1858), istoria veche (1900-1950) cu teoria vasospasmului (Erb 1898) care a stat la baza terapiei vasodilatatoare în AOMI, evul mediu (anii ’60) cu descrierea fenomenului de “furt” sanguin
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
pe un clișeu radiologic (fig.1.5 - sursa: National Library of Medicine. Wien. Klin. Wochenschr. 9, 63, 1896). Ulterior s-au folosit mixturi de bariu sau bismut ca substanțe de contrast. 1831 - Doctorul veterinar Jean-Francois Bouley descrie prima dată claudicația intermitentă la un mânz de 6 ani la care, în cursul disecției, s-a evidențiat prezența unui anevrism al aortei abdominale și ocluzia ambelor artere femurale (Archives générales de Médicine 1831; 27: 425). În 1846 Brodie descrie claudicația intermitentă la om
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
dată claudicația intermitentă la un mânz de 6 ani la care, în cursul disecției, s-a evidențiat prezența unui anevrism al aortei abdominale și ocluzia ambelor artere femurale (Archives générales de Médicine 1831; 27: 425). În 1846 Brodie descrie claudicația intermitentă la om iar Jean-Martin Charcot (fig.1.6) în 1858 descrie și impune acest termen în literatură. 1852 - Carl von Rokitanski (fig.1.7) consideră aterogeneza drept “încrustație a trombilor în peretele arterial” (von Rokitansky C. A manual of pathology
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
apărută la efort, absentă în repaus dar neconcordantă în totalitate cu criteriile Rose. Restul pacienților cu dureri gambiere la repaus, dureri la nivelul membrelor inferioare apărute la efort care nu interesează și gamba au fost încadrați în grupul fără claudicație intermitentă. Aproape jumătate dintre pacienții cu criterii Roseprezente nu aveau afecțiuni ale arterelor mari periferice iar jumătate dintre afecțiunile arterelor periferice nu întruneau criteriile Rose, ceea ce a generat ideea că până când arteriopatia obliterantă nu este extinsă și bilaterală ea nu este
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
În Marea Britanie ischemia acută interesează 500 pacienți anual iar ischemia cronică 50-100 pacienți la 100.000 locuitori/an adică 20.000 pacienți/an. Incidența (la 10.000 locuitori/an) în funcție de sex și vârstă a arteriopatiilor obliterante periferice (definite prin claudicație intermitentă) în studiul Framingham (1970) a fost (tabel 2.2): Dormandy raportează pentru bărbații cu vârsta cuprinsă între 30-34 ani o incidență de 2/1000/an a claudicației intermitente care crește la 7/1000/an la cei peste 65 ani17. Se
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
an) în funcție de sex și vârstă a arteriopatiilor obliterante periferice (definite prin claudicație intermitentă) în studiul Framingham (1970) a fost (tabel 2.2): Dormandy raportează pentru bărbații cu vârsta cuprinsă între 30-34 ani o incidență de 2/1000/an a claudicației intermitente care crește la 7/1000/an la cei peste 65 ani17. Se estimează că numărul persoanelor cu vârsta > 65 ani va crește cu 70% în SUA în perioada 2010-2030, creea ce în 2040 va reprezenta 21,8% din populație 57
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
0.9 Edinburgh Artery Study (1991) identifică o prevalență de 17%. Studiul Rotterdam evidențiază o prevalență de 19,1% a AOMI la pacienții vârstnici (> 55 ani) - 16,9% la bărbați și 20,5% la femei. Doar pe baza prezenței claudicației intermitente prevalența la bărbații sub 50 ani se situează la 1 1.5% crescând mult (5%) la vârste peste 50 ani17, până la 20% (!) la cei peste 75 ani. Claudicația intermitentă este produsă des de afecțiuni aorto iliace la pacienții tineri (sub
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
bărbați și 20,5% la femei. Doar pe baza prezenței claudicației intermitente prevalența la bărbații sub 50 ani se situează la 1 1.5% crescând mult (5%) la vârste peste 50 ani17, până la 20% (!) la cei peste 75 ani. Claudicația intermitentă este produsă des de afecțiuni aorto iliace la pacienții tineri (sub 40 ani) și de afecțiuni femuro-poplitee la pacienții vârstnici, 20% dintre pacienții prezentând leziuni multisegmentare (McDaniel, Cronenwett, 1989). Distribuția arteriopatiei obliterante în funcție de grupele de vârstă în studiul Framingham a
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
pacienților simptomatici crește odată cu progresia în vârstă cu o rată de 0.2% pe an pentru bărbații între 35-45 ani și cu peste 1% pe an la bărbații peste 65 ani26. În studiul Framingham rata anuală de dezvoltare a claudicației intermitente a fost de 0.3-0.7%/an pentru bărbați și 0.1-0.4%/an pentru femei. Doar 10% dintre pacienții cu AOMI au simptomele clasice, 40% nu prezintă claudicație iar 50% au alte simptome (americanheart.org). Prevalența AOMI asimptomatice a
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
în România mortalitatea/morbiditatea prin boli cardio vasculare reprezintă un procent important din totalul deceselor (61.6%) iar între bolile cardio-vasculare patologia aterosclerotică ocupă primul plan (66.6%). Studiul patologiei aterosclerotice a membrelor inferioare devine important din două considerente: claudicația intermitentă, principalul simptom al AOMI este un factor de risc independent al afectării cardiovasculare 44, fiind propus ca marker surogat (de predicție a riscului de afectare aterosclerotică, ameliorarea markerului corespunzând ameliorării procesului ateromatos) al acestei afecțiuni alături de EBCT, aprecierea reactivității arterei
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
amputații de 1-3%) destinul acestor pacienți fiind marcat de mortalitatea importantă prin evenimente cardio-vasculare. Se poate astfel identifica o legătură strânsă între diversele teritorii vasculare afectate de ateroscleroză ceea ce justifică interesul pentru conturarea profilului de risc al pacienților cu claudicație intermitentă. Factorii de risc cardio-vascular au fost definiți ca elemente asociate statistic semnificativ cu posibilitatea apariției afecțiunii cardio-vasculare într-o perioadă de timp definită (uzual 5 sau 10 ani), acest concept modern fiind perceput ca o combinație a unei relații de
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
factorilor de risc drept agenți cauzali au fost: temporalitatea, consistența, plauzibilitatea biologică și reversibilitatea 42. Acest risc a fost estimat în diverse studii epidemiologice. Încă din 1985 (Kannel) s-a observat că factorii majori de risc cardiovascular prezic apariția claudicației intermitente cu o fidelitate mai mare decât prezic apariția afecțiunilor coronariene 44. Gruparea lor în modificabili și nemodificabili are rolul de a atrage atenția asupra implicațiilor pe care terapia bine condusă le poate avea în reducerea impactului acestor factori de risc30
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
1.7—7.5, diagnosticul de arteriopatie obliterantă fiind stabilit mai devreme cu o decadă la fumători decât la nefumători. Tabagismul cronic este corelat cu un risc de 3-4 ori mai mare de progresie a afecțiunii de la stadiul de claudicație intermitentă la cel de ischemie de repaus și ulterior la cel de apariție a tulburărilor trofice care impun efectuarea amputațiilor mai mult sau mai puțin limitate. În România 42.7% dintre bărbați și 15.2% din femei sunt fumători această diferență
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
al glutationului (principalul tiol antioxidant). Ar fi utilă o analiză a implicării acestei enzime și în progresia AOMI. Hiperlipoproteinemia este prezentă la 50% dintre pacienții cu arteriopatii obliterate. La valori ale colesterolului seric > 270 mg% (7 mmol/l) incidența claudicației intermitente se dublează 67. Asocierea arteriopatiilor obliterante cu hipertrigliceridemiile este neclară 57. În afara LDL C, s-a probat faptul că și lipoproteina (a) este un factor de risc independent pentru AOMI. Clasificarea AHA/ACC a factorilor de risc consideră valorile crescute
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
acestei relații în funcție de sex: în populația de hipertensivi bărbații prezentau un risc relativ de aproximativ 2 în timp ce femeile un risc relativ de 4 de a dezvolta AOMI. S-a evidențiat faptul că 2-5% dintre pacienții hipertensivi prezentau la internare claudicație intermitentă (studiul SHEP) în timp ce 35-55% dintre pacienții cu AOMI prezentau la internare HTA (studiul PARTNERS). În România numărul de hipertensivi ar fi de peste 3 milioane 61. HTA are o relație atât de cauză cât și de efect cu AOMI. Tratamentul "energic
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
mediocalcozei, arteriopatiei distale și neuropatiei. Prezența sclerozei calcifice a mediei vasculare (vase necompresibile cu presiuni fals crescute la determinările sfigomanometrice) a fost evidențiată prima dată de către Johann Monckeberg (1903). Scăderea toleranței la glucoză amplifică de 2-4 ori riscul apariției claudicației intermitente. Femeile cu scăderea toleranței la glucoză prezintă un risc de 4 ori mai mare de AOMI față de 2,4 ori la bărbați iar apariția glucozuriei crește riscul apariției claudicației intermitente de 8,6 ori la femei față de 3,5 ori
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
toleranței la glucoză amplifică de 2-4 ori riscul apariției claudicației intermitente. Femeile cu scăderea toleranței la glucoză prezintă un risc de 4 ori mai mare de AOMI față de 2,4 ori la bărbați iar apariția glucozuriei crește riscul apariției claudicației intermitente de 8,6 ori la femei față de 3,5 ori la bărbați. Riscul de amputație crește de 7 ori la diabetici. În România prevalența diabetului zaharat este de 3.18 la 100 locuitori (o creștere cu 2.69% față de 1989
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]