9,120 matches
-
la care nu ne putem opri a-l face părtaș pe publicul cititor. Iată într-adevăr câteva pasagii din "Presa" care nu vor lipsi a face efectul cuvenit. "Timpul" începe revista sa de luni cu o frază, care atinge cu ironie pe avocații din țară, calificîndu-i suficienți și atotștiutori. Ne prindem că mâna care a scris aceste vorbe este a unui avocat care a trecut rigurosum la Blaj! Dacă sânt unii înfumurați cari cred că știu multă carte apoi sânt negreșit
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de numire în cari figurau oameni vinovați de înaltă trădare și pasquilanți de cea mai rea specie, ce-i rămânea Domnitorului de făcut decât... să iscălească? Noi credem că, oricâtă iubire ar avea pentru patria sa adoptivă, o nuanță de ironie și de despreț al oamenilor a trebuit să răsară în privirea nobilului și cavalerescului suveran de câte ori iscălea asemenea decrete, fiecare din ele o frunză veștedă de toamnă, o iluzie pierdută, o existență morală nimicită c-o trăsătură de condei. Carol
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
baronului de Hahn, broșurele lui Iordache Vulpescu; toate, toate se frâng prin decrete de punere în slujbă. Dar un lucru nu trebuie uitat: exemplul ce se dă tinerei generații și prețul pe care țara-l plătește. Toate aceste victorii ale ironiei se fac din mijloacele țării. Țara e rău administrată în toate ramurile, pentru că trebuisc hrănite nulitățile rebele, abstracție făcând de celelalte resurse nelegiuite pe cari știu a și le crea acei oameni a căror impunitate e asigurată prin politica de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cine dintre sătmăreni nu și-ar dori încă un nume așezat lângă cel al lui M. Eminescu? În cercetarea literară e nevoie de documente concrete. C. Pe urmele lui Al. Grama: reacții "antieminesciene" ale preoților greco-catolici sătmăreni) 1. LUCACIU, Vasile Ironia sorții a făcut ca "galaxia" antiemi nescienilor să apară la Blaj, orașul ("fântână a darurilor" numit de Petru Pavel Aron, sau "școală a școlilor românești" Timotei Cipariu) spre care tindea inima lui Mihai Eminescu și pe care-l saluta, prin
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
fi găsită. La aceste greutăți adăugăm o părere proprie: lipsa referințelor la acest articol apărut acum ...134 de ani credem că indică o temere falsă, teama de a nu știrbi prestigiul marelui luptător pentru unire a românilor ardeleni, Vasile Lucaciu... Ironia sorții face că după Memorialistica 31 lui Ioan Slavici, preotul-luptător pentru cauza românilor (născut în localitatea sătmăreană Apa, la 22 ian. 1852) a fost singurul (primul?) sătmărean care s-a întâlnit cu M. Eminescu. În cap. "La Viena" el așază
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Maiorescu", pe care-l consideră "după convingerea noastră este un atentat contra limbii române"35. Telegrama este semnată de protopopul de Satu Mare Ioane Marcu președinte, iar ca secretar Vasile Lucaciu. Între semnături figurează și... Ioane Sălăgianu (Ioan Silviu Sălăgianu). O ironie a sorții: toți sătmărenii erau atunci "lepturiști" din "mantaua" lui Arune Pumnul, profesorul lui Mihai Eminescu... Dar, în joc pentru canonicii sătmăreni (V. Lucaciu, Ioane Marcu, George Marchiș) era aparteneța față de Roma a bisericilor greco-catolice pe care le slujeau. Eminescu
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Mă și simt ușor stînjenit: mai pe la fiecare din aceste figuri marcante am trecut, reglîndu-mi mecanismul care, din cînd în cînd, face ca toba de eșapament de la fostu-mi autoturism. Subiecte mundane, atacate nonșalant, mici confruntări de breaslă, pigmentate cu ironiile aferente, ce mai, conclav de lume bună, în care, dacă nu aș cunoaște generoasele spirite, m-aș simți ușor stingher. Dar... dar... din cînd în cînd, subiectele se colorează brusc altfel: după micile turniruri de vorbe sclipitoare, scurte și discrete
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Recunoscîndu-i-se, cu oarecare jovială maliție, preferința de a-și etala elegantu-i baston atunci cînd e filmat, estetul caută imediat, nu fără acceptabila doză de histrionism, motivația cea mai plauzibilă. Și o găsește: bastonul deși foarte șic, deci pasibil de subțiri ironii îi servește, pur și simplu, la menținerea echilibrului. Din ce în ce mai precar, recunoaște purtătorul lui, odată cu înaintarea în vîrstă. Și pentru că discuția filmată, plecată de la vetustul baston, înclină spre tema deja anunțată boema domnul Paleologu declanșează una din șarmantele lui dizertații, cu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
glumă, mai în serios se făcea avocatul diavolului din sală, flatîndu-i pe tropăitori în ideea că, numai și prin prezența lor numeroasă acolo, însemnau un început de democrație, cu care eventual se putea pleca la drum. Cît simțeau aceștia briciul ironiei rămîne enigmă, fapt e că erau momente cînd sala hohotea, ignară, la recitativul neologistic al eruditului, parșiv jucat în arena circului de clovnul de stofă nobilă. Cine să-i mai facă acum să rîdă pe sanculoții buluciți în Parlament ca
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
București a deschis recent expoziția Palatele cu turle. Un documentar fotografic despre arhitectura nouă a unor comunități de rromi. Proiect finanțat prin Ministerul Culturii de Euroart, Fondul Cultural European pentru România al Uniunii Europene. Subiectul sîntem avertizați e tratat cu ironie, descris în deriziune și taxat drept subcultural ca arhitectură. Organizatorii își destăinuie un prim impact cu situația ce tinde să se extindă, evaluînd-o ca "vitală, gălăgioasă, penetrantă și prolifică". Fotografiile cu "palate" sînt acompaniate de cele în care apar promotorii
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și-o sclifosește: Sechelaríu. Crezînd că, astfel, s-ar putea apropia de sonoritatea unui nume nobil: Catargiu, marele conservator, sfetnicul regelui Carol I, moldovean și el. A fi incult nu e a nu ști că Kierkegaard a scris Conceptul de ironie, ci a-ți stîlci propriul nume. Cum ar fi sunat în gura lui Creangă Moș Nichifor Coțcaríul? 17 august Cu amicul bariton, octogenar, pe bancă, sub ferestre. Trece una din trăpașele tîrgului, sumară, sumară, pas în buiestru, ochelari negri, asasini
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
plăcerea înverșunării tocmai părăsite și speranța că de data asta, gata, se va ține de treabă. Și, iată, treaba ține de vreo două mii de ani și nu sînt semne că n-o să mai țină încă vreo alte două-trei. (Cu toate ironiile subțiri sau mai puțin subțiri ale cîrcotașilor. Interni sau internaționali.) Nu-l văzusem niciodată la Filarmonică. Brusc, a început să vină la concertul de vineri seara. Cu o îndîrjire egală voluntarismului său zgomotos și vizibil, atît de bine cunoscut în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
aplica pe loc prăpăditului o hipnoză țeapănă (s-o țină minte), îl îndemna, țărănește, să nu se lase melancolizat de ploaia mocănească de-afară, că de cînd e lumea lume mai și plouă. Scurt. În schimb, pedantul magistru Pirozynski, mînuindu-și ironia cu subțirime de pan poleac, îl plimba pe pricăjit prin tratate, convingîndu-l, finalmente, că mina lui e una... de aur. Două stiluri. De extrapolat. Cînd în București descinde trimisul organismului european, să-i frăgezească în roz pe oamenii premierului (după ce
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mitul (superior amîndurora prin natura sa); (2) romanțul (superior amîndurora prin măsura capacității sale); (3) mimeticul superior (mai presus decît semenii, dar nu decît mediul înconjurător, prin măsura capacității sale); (4) mimeticul inferior (egal cu semenii și cu mediul înconjurător); ironia (inferior semenilor sau mediului înconjurător). ¶Frye 1957 [1972]; Todorov 1966 [1972a], 1981. mod dramatic [dramatic mode]. Unul din cele opt puncte de vedere în clasificarea pe care Friedman o operează înlăuntrul PUNCTULUI DE VEDERE. Cînd se adoptă modul dramatic ca
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
respectiv: cântece, poezii, gazete de perete etc.), un întreg an școlar a fost repetat de toți copiii. Ulterior, momentele dramatice ale obligativității schimbării graiului aveau să prilejuiască, printre localnicii mai hâtri, creații sau piese folclorice degajând sentimente de graniță între ironie și suferință. În astfel de împrejurări vitrege și-a încheiat ciclul primar Leonid Boicu, în școala din satul natal Dondoșani, sub atenta îndrumare a învățătorului Gabriel Umaniță, cu care fostul elev a întreținut o „legătură privilegiată” de-a lungul anilor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
dimensiunile sale umane constante, de care au profitat uneori și cei ce meritau mai puțin, cu toate că lui Leonid Boicu nu i-a lipsit acuitatea de a discerne între valoarea autentică și diletantism sau impostură și nu pregeta să șfichiuiască cu ironii penetrante arivismul sau amatorismul profesional. În egală măsură recurgea la autoironie și se amuza când însuși devenea ținta sarcasmului prietenilor, fără să le poarte urmă de resentimente”.Un alt episod biografic ilustrativ, în acest sens, s-a consumat la vârsta
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
să lezeze cooperarea științifică româno-sovietică, precum: „expunerea politicii coloniale țariste este împănată de contradicții în toate sintezele rusești”, sau „tema este strict subordonată comandamentelor politice actuale” și, nu în ultimul rând, referindu-se la caracterul colonialismului rus, sesiza cu subtilă ironie că, în încercarea de a-l comenta, se putea ajunge la „paradoxul de a vorbi de jafuri progresiste și jafuri neprogresiste”. Evident și firesc, capitolul nu a putut fi publicat, după cum nici proiectul științific pe de-a-întregul nu a mai fost
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mie însumi, fidel datoriei mele, respectuos cu șefii mei... Eu nu cred în absurd, totul e coerent, totul poate fi înțeles... [...] datorită efortului gîndirii umane și al științei"10. Citarea numelui lui Lupasco în contextul piesei poate părea o ușoară ironie a lui Ionesco la adresa prietenului său, ipoteză susținută de apropiații familiei lui Ionesco. Dar această ipoteză e falsă. Regizorul Victimelor datoriei, Jacques Mauclair, vedea corect atunci cînd spunea, pe 7 mai 1988, la a Treia Noapte a Premiilor Molières: "Domnule
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
valorificabilă în formarea copiilor, fără însă ca autorii să fi avut ca public-țintă copiii; de exemplu, Vizită, D-l Goe..., de I.L. Caragiale pot fi ,,exploatate" de către educatori, deși ele sunt reperate, în general, în literatura română ca expresii ale ironiei, ale satirizării diferitelor aspecte ale societății vremii; de asemenea, din anumite opere literare, sunt valorificabile doar anumite fragmente de exemplu, Amintirile din copilărie ale lui Ion Creangă sunt adaptate și studiate fragmentar (în general, sunt date în diferite auxiliare/culegeri
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
înzestrat cu forța de sugestie mitică. Astfel, Bowlahoola blakean, ca "Stomac" și "Lege" în același timp, sugerează dinamică "epic-mitică" interioară a stomacului, dansul biochimic și simultan psihochimic intern, prin care se constituie forțele-energiile vieții. Analogia Lege-Stomac credem că relevă, dincolo de ironie, dimensiunea interiorității dinamice a legii: legea vieții este profund organică, ritmica și simbolică, ea crește și descrește omotetic-ritmic, este lăuntrica și vie, iar lăuntrul-spiritualul este domeniul formelor prolifice din care pornesc și în care se constituie toate funcțiile externe ale
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
evoluției; el așteaptă numai momentul de timp când va fi să se completeze, nu prin dorința omului, ci prin determinarea realității totale, pe când supraomul postulat de filosofia lui Nietzsche este o frumoasă imagine poetică, o antiteză care simbolizează gestul de ironie al unui temperament de artist. În supraomul lui Nietzsche, personalismul energetic poate găsi o comparație, dar în nici un caz o definiție"256. În ambele filosofii avem un joc al negației și afirmației care actualizează conținuturi de viață în formele îngăduite
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a fost întrerupt din lucru când, în decursul a numai câteva săptămâni compozitorul și-a pierdut unul câte unul, fiul, fiica și iubita sa soție răpuși de boală. În aceste condiții tragice opera să Un giorno di regno care prin ironia sorții trebuia să fie o comedie a înregistrat la premiera un eșec răsunător. Verdi s-a jurat să nu mai compună niciodată o comedie și a manifestat în perioada imediat următoare o credință fatalista într-un destin implacabil. Chiar și
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
a fost reprezentată la Cairo și ulterior la Scală în 1872 cu un enorm succes. În 1873 Verdi a compus un Requiem în onoarea poetului Manzoni de care îl lega o profundă prietenie. Această declarație este desigur esență teatrului grotesc, ironia contradicțiilor care subzista împreună. Lucrarea a fost prezentată la Milano, Paris, Londra și Viena. Unele neplăceri s-au produs în relația lui Verdi cu editorii Ricordi, care erau suspectați de nereguli financiare vizând importante sume de bani. În 1879 Giulio
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
să finalizeze libretul. Posibilitatea ca Verdi să transpună piesă Otello pe muzica era un subiect de largă speculație în Italia. Otello era pur și simplu o piesă care aștepta să fie transpusa în opera. Așa cum avea să spună plin de ironie Bernard Shaw, "în loc ca Otello să fie o operă italiană scrisă în stilul lui Shakespeare, Otello este o piesă scrisă de Shakespeare în stil de operă italiană”. La început Verdi a fost ezitant să se angajeze la așa ceva; el avea
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
un mediu operistic. Pentru Verdi esență comicului în Falstaff constă în a-l face pe acesta să se dezvăluie în toată măreția și splendoarea să. Numai Boito, cu extraordinară să înclinație spre actorie și dotat cu simțul umorului și al ironiei era capabil să atingă rezultatul dorit de Verdi. Boito a reușit să extragă din piesele Merry Wives of Windsor și Henry IV glumele specifice epocii și să le transforme în excelente glume versificate.Verdi a acceptat - lucru rar - libretul lui
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]