6,016 matches
-
n acela?i timp religioas? ?i politic?. Desigur, arti?ții lucreaz? pentru o elit? �mbog??it?, cum este, �n Boemia, cazul primului ?ef al Prag?i. Modelele stilistice vin din Italia, fie c? s�nt g?zdui?i arti?ți italieni sau al?i arti?ți str?ini, dar formă?i la Romă, ca francezul J. B. Mathey (Praga, 1670), fie c? arti?ți na?ionali merg s? se instruiasc? la Romă: J.B. Fischer Von Erlach (1656-1723), L. Von Hildebrandt (1668-1745
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
pe care le concepe. 3. Barocul iberic: Spania ?i Portugalia �n �secolul s?u de aur�, al XVI-lea, Spania, monarhie foarte catolic?, extraordinar de �mbog??it? cu aurul ?i argintul Americii, ?i-a asimilat esen?ialul din modernita-tea artistic? italian?. Dar �nc? de prin anul 1600 ?ara su-fer? o depresiune economic? catastrofal? ?i grave e?ecuri militare. Redresarea nu se va produce dec�ț la �nceputul secolului al XVIII-lea. Cu toate acestea, produc?ia artistic? se men?ine. De
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
p�n? c?tre 1680, const? �n ornamentarea edificiilor, mai ales a fă?adelor (catedrală român? de la Santiago de Compostella). Dinamismul planurilor ?i al volumelor nu va fi integrat bisericilor dec�ț ț�rziu, �n ciuda prezen?ei arhitec?ilor italieni, elevi ai lui Bernini, precum C. Fontana (1681) sau J.-B. Contini (1683). Rolul determinant al sculpturii �n stilistica barocului spaniol ?ine ?i de interpret?rile locale ale limbajului ornamental clasic ?i de locul ocupat, �n biserici ?i �n m
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
savoare f?r? egal: fă?ada palatului Dos Aguas (Valencia, c?tre 1750) de pictorul Brocadel ?i sculptorul Vergara. F?r? �ndoial?, aspectul provincial al acestei arhitecturi este cel care determin? familia regal? la a comandă castelul s?u madrilean italianului Juvara, arhitect al cur?îi de la Torino. Acesta deseneaz?, �n 1735, o concep?ie monumental?, cu ordin colosal, influen?at? de proiectul lui Bernini pentru Luvru ?i de fă?ada dinspre gr?din? a castelului de la Versailles, dar cu un
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
o �ntrebuin?eaz?, este contemporan?, mai ales �n Fran?a, cu lucr?ri teoretice de inspiră?ie ra?ionalist?, inaugurate de Essai sur l�architecture (1753) a iezuitului Marc-Antoine Laugier (1713-1769). Aceast? lucrare, tradus? �n englez?, �n german? ?i �n italian?, fusese anun?at? de M�moires critiques d�architecture (1702) de M. de Fr�min ?i de Nouveau Trăit� de toute l�architecture ou l�art de b�tir� (1706) a lui J.-L. de Cordemoy. Prin criticile riguroase pe
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
cele dou? ??ri, f?r? că totu?i arhitec?îi dintr-una din ??ri s? aib? o practic? profesional? �n cealalt?; �n vreme ce nume-ro?i arhitec?i francezi profeseaz? la cur?i europene ?i arti?ți, decoratori, arhitec?i italieni lucreaz? adesea �n Anglia. Evident, examinarea acelora?i modele nu presupune că ele s? fie percepute la fel; �n afar? de aceasta, integrarea artistic? a acestor modele se face, �n mod cert, �ntr-un context cultural diferit �n fiecare ?ar?. Cultură
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Opera din Paris (1860-1874), eclectismul are capodoperă să (vezi pliantul, foto 20). C. Garnier (1825-1898) amplific? progresiv efectele stilistice ?i plastice din partea din spate a monumentului p�n? la fă?ada de la intrare, unde �mprumuturile din secolul al XVI-lea italian ?i din secolul al XVII-lea francez ordoneaz? o ritmic? str?lucit?, exaltat? de policromia materialelor, la scara cea mare, spa?iu spectacular dedicat aparen?ei. Se poate �n sf�r?it califica drept eclectic stilistico-tehnic traducerea unor construc?îi
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
fi cartierul Fortului Quezzi (Genova, 1957-1964), dovedesc reale calit??i, at�ț �n aceea ce pri-ve?te distribu?ia ?i orientarea locuin?elor, c�ț ?i implantarea de lungi imobile-bar? urm�nd capriciile unei topografii foarte accidentate. Dar situa?ia italian? este mai original? �n privin?a perspectivei asupra problemei puse de centrele istorice, r?u �ntre?inute ?i de un confort desuet, deci progresiv abandonate de locuitorii lor pe care �i alung? ?i specula?iile imobiliare. Dispozi?îi legale ?i
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Vaneyck (1918), ca ?i de copilul britanic Smithson (1923 ?i 1928), care constituie un grup � Team Ten � pentru a preg?ți al X-lea congres, de la Dubrovnik (1956). Acolo, Team Ten este �nt�lnit de spaniolul J.A. Coderch ?i italianul G. de Carlo. De acum, refuzul mai mult sau mai pu?în radical al Cartei de la Atena este punctul comun al mai multor tendin?e, noi prin obiectivele ?i metodele lor. Dup? Congresul de la Otterlo (Olanda, 1959), care �nseamn? sf
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
eroic?� �n prima jum?țațe a secolului al XX-lea, punerea la punct a tehnicilor de construc?ie inovatoare anun?? forme arhitecturale inedite. �ntr-adev?r, francezul E. Freyssinet (1879-1962) inventeaz? betonul armat precomprimat, �n 1928 (gară maritim?, Le Havre, 1935). Italianul P.L. Nervi (1891-1979) experimenteaz?, �nc? din anii �30, bol?ile din beton armat �n form? de grinzi �ncruci?ațe (hangare de avia?ie, Orvieto, 1935-1938). Spaniolul E. Torroja (1899-1961) �?i face o specialitate din bol?ile �n form? de membrane
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
o prezentare destul de detaliată a acesteia. Deși Coșeriu vorbește în mai multe locuri despre concepția să hermeneutica 4, cred că un capitol exemplar în acest sens este cel în care savantul român analizează filozofia limbajului la Giambattista Vico, un gânditor italian foarte original și foarte important (care l-a influențat și pe Hașdeu, de altfel), insă ale cărui scrieri se caracterizează prin obscuritate și inconsecventa terminologica, punând numeroase probleme de interpretare. Din felul în care procedează Coșeriu, se desprind cel puțin
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
compozitor și dirijor german. - Festouverture în Sib dp.3O Röntgen, Johannes (1898 -1969) Pianist, compozitor și pedagog olandez, - Uvertura Festivă (1956) Schubert, Franz (1797 -1828) Compozitor și pianist austriac. - Uvertură în Re D 592 (1817 - prelucrare a uverturii în "stil italian" pentru orchestră în Re D 590) - Uvertură în Do D 597 (1817prelucrare a uverturii în "stil italian pentru orchestră în Do D 591) - Uvertura în sol D 668 (1819)Uvertură în Fa op. 34 D 675 (1819) - Uvertura din opera
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
respectiv câte unul din Bulgaria, Italia și Rusia); așadar, dintr-un total 27 de doctori ai Școlii de Științe Politice și Sociale a Universității Libere din Bruxelles, 11 erau belgieni, cinci ruși, patru polonezi, doi japonezi, un bulgar, constantinopolitan, un italian, un suedez și un ungur 36. Dar să revenim la perioada pe care am avut-o inițial în vedere, cănd învățământul de științe politice și administrative nu era cantonat la nivelul unei singure școli, ci era partajat de mai multe
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
proveneau din România, la mare distanță în acest clasament situându-se bulgarii (18 titluri), francezii (17), germanii și olandezii (câte 12), turcii constantinopolitani (zece), britanicii, inclusiv cu coloniile (opt), luxemburghezii (șase), costaricanii (cinci), brazilienii (patru), grecii, si rușii (câte trei), italienii și sârbii (câte doi); respectiv câte unul din Austria, Egipt, Japonia, Macedonia, Peru, Sân Salvador, Spania, din zona arabă și din cea poloneză 74. Științe politice și administrative. Dintre cele 111 titluri de doctor în științe politice și administrative (sau
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
perioada 1850-1898, 41 erau obținute de români (doi din zonele ocupate) - aproximativ 40 % din total -, iar 22 de bulgari; statisticile mai rețineau câte șapte brazilieni și polonezi, câte cinci japonezi, peruvieni, patru francezi, câte trei greci și portughezi, câte doi italieni, sârbi și turci, cărora li se mai adăugau câte unul ce provenea din Austria, Costă Rica, Germania, Imperiul britanic, Macedonia Rusia, Suedia și zona arabă 75. Filosofie și Litere. Tot pe primul loc se situau românii și în domeniul filosofiei
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
confirmate în științe pentru străini de către Universitatea Liberă din Bruxelles (1844-1914), opt aparțineau rușilor, câte șapte brazilienilor și românilor (am calculat aici și pe cei doi din zonele ocupate la acea dată), cinci britanicilor, patru germanilor, câte trei francezilor, respectiv italienilor 79. Din Bulgaria, Insulele Azore, Luxemburg, Olanda și Portugalia proveneau câte doi doctori în științe, iar câte unul din Argentina, Elveția, Slovenia și Turcia 80. În cazul științelor fizico-matematice (71 de doctori în total au fost confirmați la Universitatea Liberă
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
zice că: ,, Cele mai vrednice popoare din Asia sînt: indienii, serii, perșii, mezii, parții, arabii, bitinii, frigienii, capadocienii, cilicii, sirii și licii. În Eu-ropa cel mai vestite popoare sînt: sciții, sarmații, germanii, dacii, moesii, tracii, macedonenii, panonii, dalmații, ilirii, grecii, italienii, galii și spaniolii. În Libia popoarele cele mai vestite: etiopienii, maurii, numizii, punii, getulii, garamanții, nasamonii și egiptenii”. Textul arată că nebunia iudaică nu o lua nimeni în seamă în secolul ll chiar dacă răcneau că este trimisă de Iahwe, autorul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Oamenii politici italieni erau convinși că dubla alegere a lui Al. I. Cuza va determina anumite dificultăți care, în cele din urmă, vor conduce la o ruptură inevitabilă între Franța și Austria și la un război care va favoriza drumul italienilor spre unitate. Cavalerul Benzi, fost reprezentant al Sardiniei în Comisia europeană instituită în Principate, după Congresul de la Paris (1856), trimitea urările cele mai fierbinți pentru fericirea și independența „întregii Românii”. Vegezzi Ruscalia, om de cultură și prieten al lui Vasile
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
etnologie și folclorul popoarelor din Balcani, publicate în limbile franceză, italiană, greacă, rusă, germană și engleză. În corespondența cu Giuseppe Garibaldi își expune ideile politice, propunând un plan de federație, formată din state independente, în Balcani care să cuprindă pe italieni, albanezi, greci și pe români. Elena Ghica și-a petrecut ultimii 20 de ani mai mult în Italia, la Torino, Livorno și, în sfârșit, la Florența, în casa scriitorului Angelo de Gubernatis. Acest lucru nu a împiedicat-o să fie
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
mare parte cu marea literatură de imaginație din epocă, într-o viziune unitară, integratoare. Criticii de marcă ai momentului interbelic "fac apropieri firești, foarte curente, între autorii noștri și scriitorii reputați ai vremii, francezi, germani, englezi, ruși, spanioli, americani sau italieni, fără megalomanii locale ridicule, dar și fără complexe de inferioritate paralizante" . Perpessicius, Tudor Vianu, G. Călinescu, Pompiliu Constantinescu, Șerban Cioculescu și Vladimir Streinu, în pofida diferențierilor de structură temperamentală, de putere expresivă și a rezultatelor concrete în planul exegezei critice, merg
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
cât se datorează piciorului, fesierului și flexorilor coapsei asupra bazinului de pe partea segmentului oscilant; -în faza accelerată ,în vreme ce coapsa față de bazin și piciorul față de gambă se supraîntind, genunchiul rămâne întotdeauna ușor flexat sub un unghi de 168-1720. Profesorul de sprint, italianul C. Vittori, 1990, își exprimă propria părere privind tipul de forță care acționează în timpul startului de jos: la start, în probele de sprint, reacția sau latența este determinată printre altele și de exprimarea forței de reacție, care de fapt reprezintă
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
și următoarea însemnare: „Haec provincia plana est et deserta propter convivia paganorum contra christianos”. Încă de la mijlocul secolului al XV-lea, istoricul bizantin Laonic Chalcocondylas susținea că valahii moldoveni își trag obârșia de la romani: „limba dacilor este asemănătoare cu limba italienilor, dar atât de stricată și de deosebită, încât italienii pot înțelege doar cu greutate ce se rostește în cuvintele acestora”; subliniază însă și unitatea locuitorilor de la est și de la sud de Carpați: „ei nu se deosebesc întru nimic de italieni
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
propter convivia paganorum contra christianos”. Încă de la mijlocul secolului al XV-lea, istoricul bizantin Laonic Chalcocondylas susținea că valahii moldoveni își trag obârșia de la romani: „limba dacilor este asemănătoare cu limba italienilor, dar atât de stricată și de deosebită, încât italienii pot înțelege doar cu greutate ce se rostește în cuvintele acestora”; subliniază însă și unitatea locuitorilor de la est și de la sud de Carpați: „ei nu se deosebesc întru nimic de italieni nici prin restul felului lor de vorbă, cu toate
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
italienilor, dar atât de stricată și de deosebită, încât italienii pot înțelege doar cu greutate ce se rostește în cuvintele acestora”; subliniază însă și unitatea locuitorilor de la est și de la sud de Carpați: „ei nu se deosebesc întru nimic de italieni nici prin restul felului lor de vorbă, cu toate că acest neam este despărțit în două principate, în Moldova și Istria, sau Valahia Transalpină sau Montană”. De unitatea de limbă și de origine a locuitorilor din Țara Românească și din
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
prin argumente, iar judecata va fi a cititorilor, și anume a acelora care cunosc mai multe limbi. Lăsând la o parte nenumăratele cuvinte pe care valahii le au întocmai și cu același înțeles ca în limba latină și în dialectele italienilor, când întreabă ei pe cineva dacă știe să vorbească pe limba valahă, spun „Oare știi românește? Sau (când întreabă) dacă este valah, îl întreabă dacă este român””. De asemenea, numeroși călători atestă existența românilor în toate cele trei principate carpato
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]