5,763 matches
-
de blestem, se spunea ca blestemul și afurisenia celui de-al Șaptelea Sobor să cadă asupra acelui zugrav ce nu ține seamă de poruncile Sfinților Părinți și de cele ale erminiilor, fie din trufășie, fie din închipuiri nevinovate, fie spre lauda meșteșugului său, Sinodul al Șaptelea ecumenic s-a ținut la Niceea, nu mai știu exact în ce an, dar atunci a fost combătut cu vehemență iconoclasmul, prigonirea icoanelor, Cuvintele meșterului Luca se răspândesc deasupra mea ca o ploaie cu grindină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
voiam să înțeleg, Ce? De ce mi te-ai dăruit atunci! Theo, ți-am spus, te doream! fără nici o rațiune mistică, pur și simplu te doream! Acum mă dorești? Ai venit s-o afli și pe asta? Da! Ei bine, spre lauda ta, te doresc și acum dar, dar nu mai poate fi ca atunci! A înțeles Aida, a înțeles de ce am urmat-o până aici și mi-o spune direct, fără menajamente, de ce m-ar cruța?! o aduc iarăși la buzele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
Dignan. Deoarece avea aproape doi metri înălțime și cei mai bulbucați ochi pe care îi văzuse vreodată la un om care nu fusese recent strangulat, Ashling era capabilă să poarte și cu el o conversație. Dar el i-a ignorat laudele aduse numărului său de comedie cu un gest plictisit din mână. Aha, deci și tu scrii un roman. Despre ce e vorba? Este vorba despre un om care vede toată putreziciunea care există pe lume, spuse Mark, bulbucând și mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
o depusese și pentru grijile pe care și le făcuse. — Da, bine, spuse Lisa nervoasă. Corectează-l, apoi bagă-l. Ashling se întristă. Nu se putea abține să nu fie dezamăgită. Nu fusese în stare să culeagă cele mai prețioase laude de la Lisa. Când angajații de la Femme se alegeau cu urlete de genul „Ia căcatul ăsta de pe biroul meu și rescrie-l complet“, o luau ca pe un tribut. Apoi Lisa schimbă complet subiectul când și-a amintit ceva. Foarte degajată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
mergi la o agenție matrimonială? Călărie? Internet? Își amintea tot, se gândea Ashling, împovărată de gândul că va trebui să facă același efort monumental și luna următoare, și cealaltă, și în fiecare lună. Și să nu primească nici o amărâtă de laudă pentru asta! Sau ai putea face un material despre șansele de a cunoaște bărbați la un spectacol de comedie, spuse Lisa, zâmbind ironic. Ashling dădu stânjenită din umeri. Te-a sunat? întrebă Lisa brusc. Ashling dădu din cap, rușinată de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
a prins-o din urmă și i-a aruncat o privire umilă și neliniștită. Depinde ce e înăuntru, spuse Lisa cu buzele strânse. Tocmai își amintise de ce îi plăcea să lucreze singură. Când nu se poate, trebuie să împarți - machiaj, laude, lucruri. Deschizând geanta de doctor, spuse: Poți lua fardul de ochi. Hei, e lucios! Dar era o culoare ciudată, pe care nici una dintre ele nu ar purta-o. — Și poți lua și gloss-ul. Păstrez eu crema de gât și conturul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
că voi transforma revista asta în ceva fabulos, râse Lisa către el. — Chiar ai făcut-o, aprobă el, uitându-se peste material și dând din cap aprobator. E un articol excelent. Ashling privea neputincioasă. Cumva, Lisa reușea să primească toate laudele pe munca ei. Nu era corect. Dar putea să facă ceva în legătură cu asta? Nimic. Era prea speriată de confruntare. Dintr-odată, s-a auzit spunând: —Mă bucur că ți-a plăcut! Vocea îi tremura. Încerca să pară calmă, dar știa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
să spună? Ultimul lucru pe care ar trebui să îl menționeze, dar chiar ultimul ar fi cariera lui de comic. Ar fi un lucru naiv și, pentru că el era atât de plin de succes, probabil era plictisit și exasperat de laude și comentarii. Deci a fost o surpriză totală când, în tăcerea incomodă, el spuse: —Și cum ți s-a părut numărul de sâmbătă? — Mi-a plăcut, spuse ea. Toată lumea a fost foarte amuzantă. Simțind că el așteaptă mai mult de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
că am acceptat să scriu rubrica? a întrebat el, la puțin timp după aceea. —Încântați. —Lisa aceea, e ceva, nu? Foarte convingătoare. Ashling nu știa dacă e inteligent să o vorbească de rău pe Lisa. Tu ar trebui să primești laudele, totuși. —Dar eu nu am făcut nimic. Marcus se uită la ea cu subînțeles. Le poți spune că m-ai convins când eram împreună în pat. Intenția clară din privirea lui o făcu să își piardă vocea. Apoi a înghițit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
mama și de tatăl ei. Dar, când se gândea la variante, nu era atât de sigură că mai suporta să editeze o revistă lunară din nou. Să se cațere pe scara alunecoasă a carierei, umilindu-i pe alții și luând laude pentru munca lor nu îi mai provoca aceeași plăcere ca înainte. Și nici rivalitatea glorioasă dintre reviste. Și nici lupta sălbatică internă care se dădea pentru posturi. Exista o vreme în care fusese încântată, chiar motivată, de un astfel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
au mai existat și momente nu tocmai fericite. Îmi place să cred că foștii mei elevi se gândesc întotdeauna cu bucurie la acei primi ani de școală, așa cum au fost ei: cu urcușuri și coborâșuri, cu succese sau insuccese, cu laude și mustrări, cu speranțe și regrete, cu zâmbete și lacrimi... Am încercat din răsputeri să fiu pentru elevii mei nu doar un dascăl, ci și un părinte, un prieten, un confesor, uneori chiar un arbitru. Am încercat să le ofer
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
nu pe ai lui. Articolele lui Means se îndepărtau din ce în ce mai mult de subiect, așa că am întors pagină după pagină până am dat de titlul din 28 februarie: „Pontul unui polițist fost boxer, rezolvă sângerosul jaf bancar“. Relatarea era plină de laude la adresa domnului Foc, dar era săracă în fapte. Leland C. Blanchard, în vârstă de 25 de ani, polițist din Los Angeles atașat Diviziei Centrale și fost „om al casei“ de pe Hollywood Division Stadium, și-a chestionat „cunoștințele din lumea boxului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
Hughes Aircraft. Este legătura neoficială a Departamentului cu studiourile. O să pună el niște întrebări. Ești pe drumul cel bun, Bucky. Ține-o tot așa. Am ezitat. Voiam să-mi impresionez superiorul, s-o arestez eu însumi pe limbista aia bogată... Laudele lui Millard păreau niște oase aruncate îngădiutor unui copoi tânăr, pentru a-l împiedica să refuze o sarcină pe care nu și-o dorește. Cu imaginea lui Madeleine Cathcart Sprague în minte, i-am spus: — Tot ce știu este că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
un miros neplăcut. — Nu, rânji Logan. Dintr-un motiv oarecare, nu ține neapărat. Nu prea Înțeleg de ce. Mica expediție de vineri Îi ajunsese cu vârf și-ndesat reporterului. Ediția din ziua aceea din Press and Journal avea numai cuvinte de laudă pentru poliție. Era cam la fel cu povestea din Evening Express, doar mai amănunțită. Măcar inspectorul Insch nu mai era În centrul atenției. — Și tu? Îl Întrebă el. Cum merge cu „plutitorul“ tău? — Merge. Inspectorul Insch mi-a zis că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
în sintonie cu oamenii săi, indiferent dacă aveau un grad înalt sau o poziție umilă, o cultură rafinată sau o simplitate grosolană. „Civile ingenium, mira comitas“ avea să scrie scurt, însă cu părere de rău, un istoric puțin înclinat spre laude cum era Cornelius Tacitus. Pentru unii dintre cei aflați la Roma, aceste calități erau un motiv de îngrijorare și de ură implacabilă. De cum își făcu apariția, izbucni un cor de glasuri furioase. — Tiberius se teme de tine... Te urăște pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
plimbându-se pe sub porticurile din Foruri. Nero întrebă ce scrieri criminale i se atribuiau. — A preamărit, spun ei, fapta lui Brutus, care l-a ucis pe Julius Caesar. A scris că Brutus a fost ultimul roman. Acuzatorii lui zic că lauda unui delict echivalează cu a fi complice. Tânărul Gajus se îndepărtă, spunându-și lucid: „N-o să scape nici unul dintre noi“. Își aminti că în apropiere de Antiohia, în timpul unei vânători, o vulpe scăpase de câini prefăcându-se moartă într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
germanilor, a venit mama ta. Eram acolo, am văzut-o. I-a oprit pe cei care fugeau, i-a îndemnat să reziste, iar ei s-au rușinat; podul a fost salvat. Într-adevăr, și istoricii romani, atât de zgârciți cu laudele, aveau să transmită mai departe amintirea acelui eveniment. „Femina ingens animi“, o femeie cu suflet mare, avea să scrie succint Tacitus. Gajus simți nevoia imprudentă de a-l îmbrățișa pe ofițer, dar se stăpâni. Iar ofițerul, fără să aștepte vreun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
tânărului polițist să plece. - Și, cum a fost testul practic de astăzi, Sachs? întrebă Rhyme. - A fost bine, răspunse ea. Cred că l-am trecut cu brio. Rhyme era puțin surprins, întrucât Amelia Sachs era foarte modestă și rareori accepta laude din partea altora. Și mai presus de toate, aproape niciodată nu se lăuda ea. - Nici nu mă așteptam la altceva, spuse el. - Sergent Sachs, păru să mediteze cu voce tare Lon Sellitto. Trebuie să recunosc că nici nu sună rău. Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
legătura, se enervă el, de ce aș mai fi zis să ridici mai mult arătătorul? Încă o dată. Fșșșș... batistele se separară și fluturară prin aer precum steagurile unei armate triumfătoare. - Ah, spuse Balzac. O încuviințare aproape imperceptibilă. Nu fusese tocmai o laudă, însă Kara învățase sistemul de comunicare prin „Ah” al lui Balzac. O dată izbăvită, se îndreptă către caietul de intrări pentru a inventaria marfa sosita vineri după-amiaza. Balzac se întoarse la computer, pe care scria un articol pentru site-ul magazinului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
lui Weir. - Iată, domnule Weir, faceți cunoștință cu cel mai bun țintaș din țară. Ca să nu mai spunem de vânător de cerbi. Și un conducător al naibii de priceput. Hobbs se așezase atunci la masă în acel restaurant de lux, mândru de laudele primite, dar agitat, căci nu visase niciodată să ia masa la Riverside. Mâncase cu poftă din specialitatea zilei, în timp ce Barnes și Stemple îi povestiseră cum îl cunoscuseră pe Weir. Era un fel de mercenar, despre care Hobbs știa totul, fiind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
determinat punerea lor în pericol”? Să fim serioși. Uite, tati, se gândea ea la tatăl ei, ce zici de asta? Se simțea foarte deprimată. Apoi îl privi atentă pe Marlow. - Ce altceva mai e, domnule? Mai e ceva, nu? Spre lauda lui, reuși să o privească în ochi și să îi spună: - Da, agent. Mai e. Mă tem că e și mai rău. Ia să vedem exact în ce fel e mai rău, tati. - Ramos să luptă ca tu să fii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
mână și puse obiectul în mâinile ei. Era cutia de țigări, care conținea cele trei bucăți de mătase colorată ale lui Tarbell. - Uite, ia astea... Mi-a plăcut cum ai făcut numărul. A fost un truc reușit. Își aminitise de laudele pe care le primise pentru el. Ah... Kara făcu un pas înainte și îl îmbrățișă rapid, gândindu-se că fusese primul contact fizic al lor din momentul în care își strânseseră mâinile când îl cunoscuse, cu optsprezece luni în urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
ar face bine, în orice caz, și, odată ce ies din casă și dau colțul, îmi ia doar două minute să merg pe Palace Street până pe Victoria Street. Cu puțin noroc, mă întorc cam în cincisprezece minute și capăt și niște laude pentru că am făcut târguielile. Asta contribuie mereu la îmbunătățirea atmosferei de acasă. Mai ales în zilele ca azi, când are pe față privirea aia care spune că nu-i deloc bine să stai și să te relaxezi în fotoliul tău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
părinte care se comporta ciudat - ți-a plăcut să cheltuiești toate economiile noastre pe jocurile alea de noroc, nu? Dumnezeu știe de ce am spus asta - cred că a fost doar adevărul ieșit la iveală. Credeam că va exploda, dar, spre lauda ei, trebuie să recunosc, s-a controlat și a închis o clipă ochii înainte să respire adânc și să continue, ignorându-mi intervenția inutilă. — Ce ne facem? Vorbea niște aiureli despre cum să se ducă într-un univers paralel sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
și (evident) o fotografie artistică a autoarei însăși. Autoare! Cine și-ar fi imaginat că ea, Adriana de Souza, avea să înceapă o carieră...ca autoare! Și încă una care cu siguranță va culege mii, dacă nu chiar milioane de laude în fiecare zi. Fetele ar redirecționare linkul ei către toate prietenele lor, atașând câteva notițe de genul “Ia citește aici” și “atât de adevărat” și “ce amuzant e”, în timp ce bărbații ar vizita pe furiș situl ca să se uite cu admirație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]