4,183 matches
-
Sala-i ca aerul scăldat în soare, Muiat de-a florilor suflet răcoare. În ea frumoasele ființe albe Par gânduri palide din visuri dalbe. De-umărul junilor de razim, sboară, De raze umede ochi-s isvoare, Ca-n vânt se leagănă sveltele poze Prin păr ce flutură cununi de roze... Și beți de muzică plutesc ca vântul, Jocul e repede, încet e cântul Și pe când sufletul stă de beție Plutesc ființele... e vijelie... Până ce aria dispare, trece... O rază timidă în
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
a viței-ncolăciri. Ai grădinei arbori mândri cu întunecatul verde Conjurați ș-acoperiți-s cu-edera ce-n vârf se pierde; Mișcând florile ei albe - flamuri cu-nfloriții creți - Și în muri de frunzi lucinde, și în scări de flori pendente Și în poduri legănate de zefire somnolente - Dintr-un arbore într-altul edera trece măreț. Spânzură din ramuri nalte vițele cele de vie, Struguri vineți și cu brumă, poamă albă aurie, Și albine roitoare luminoasă miere sug; Caii lunei albi ca neaua storc cu
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
sufletu-ți fierbinte Abia-mi mai e o slabă aducere a minte... {EminescuOpIV 266} PENTRU PĂZIREA AUZULUI Dacă auzi în aer cântare dulce, veche, O taie chiar-cu sila de la a ta ureche - Căci cîntecele-acestea te-nchină desmierdării Și-ți leagănă simțirea pe undele uitării; Se varsă în lăuntru-ți a aerului miere Slăbănogindu-ți mintea și mândra ei putere Și acea socoteală măreață-mbărbătată A sufletului mândru o-ntunecă îndată. Prea dulce adormire în aer curge miere 10Și inima-ți bărbată devine
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
fereastă, Iar stelele prin ceață Cu tainică dulceață Pe ceruri isvoria. Citeam pe-o carte veche, Cu mii de negre gânduri Și literile-n rânduri Prinsese a juca. Jos lacul se-ncrețise Sub purpură târzie Și valuri verzi de grîe Se legăna pe lan. O stea din cer albastru Trecu a ei icoană Din fața apei plană În fundul diafan.... Și cred pe înțeleptul Ce-l văd că-n carte zice, Că-n lume nu-i ferice, Că toate-s năluciri... De-odată la
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Pe maluri de râuri ce scapără line, El vede castele cu arcuri senine De marmură albă ascunse-n dumbrave. În cer mișcă norii auritele nave... O muzică tristă, adînc-voluptoasă, Pătrunde-acea lume de flori și miroasă; Și verzile lanuri se leagănă-n lună Și lacuri cadența cântărilor sună. Subțirile neguri păreau pânzărie De brum-argintoasă, lucind viorie; Și florile toate sub ea-ncremenite Respiră bogate miroase-adormite. Pe-al codrilor verde, prin bolțile dese, Prin mreje de frunze seninul se țese; Și apele mișcă
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
de vad, Și nici o bucurie în cale-mi nu culeg, Nimic de care-n lume iubirea să mi-o leg, Pustiul și urâtul de-apururi mă cuprind... Doar brațele-ți de marmur în visul meu se-ntind! Precum corăbii negre se leagănă de vânt Cu PÎNZELE-ATÎRNATE departe de pământ, Cum între cer și mare trec pasările stol, Trec gândurile mele a sufletului gol, Întind ale lor aripi spre negre depărtări... Tu numai ești în visu-mi luceafărul pe mări. Cu aspra nepăsare tu
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
valurilor, Trece peste nemărginirea timpului: În ramurile gândului, În sfintele lunci, Unde pasări ca el Se-ntrec în cântări. 5. LEBĂDA (cca 1868) Când pintre valuri ce saltă Pe baltă În ritmu ușor, Lebăda albă cu-aripele-n vânturi În cânturi Se leagănă-n dor; Aripele-i albe în apa cea caldă Le scaldă, Din ele bătând, Și-apoi pe luciu, pe unda d-oglinde Le-ntinde: O barcă de vânt. 6. GENAIA (cca 1868) Creațiunea pământului după o mitologie proprie română. Pământul gând
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
stafie căiții din mormânt, Sfăramă-n stânca rece a ta nebună liră Căci lumea este piatră și ea nu te admiră. Ci tu, nebun și palid, la poalele ei plângi Ca valul care cântă trecutul unei stânci, Ce veștedă, bătrâna se leagănă prin nori, Când stânca e eternă și valu-i trecător. POETUL Și tu, crezi, geniu negru, că fără scop și țintă A lumei und-amară mă ‚nneacă, mă frămîntă? Tu crezi că eu de geaba m-am scoborât din stele Purtând pe
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
de urletul copilului, cuprinsă de durere și spaimă, intervenea Didița cu strigăte guturale și puternice către pescuitoarea din adâncuri și realizând că nu este auzită, inventivă, utiliza singurul mijloc de semnalizare, smuncea puternic de frânghiuța ciobacului. Acesta Începea să se legene amenințător și, mai devreme sau mai târziu, sesizând că un monstru Înspăimântător Îi dădea târcoale, Dorița ieșea din apă cu părul ud, cu fața congestionată și cu ochii umflați, o adevărată furie a apelor speriată de monstru și, mai ales
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
atentă să nu scăpi copchilu’ că-ți smulg tăt păru’! Acolo sus, copilul, ba se simțea expus tuturor atacurilor păsărilor cu dinți, care se repezeau vijelioase din cerul nopții, luând În Închipuirea sa cele mai ciudate forme și dotări, ba legănat de moș Ene, la marginea firescului, Întinzând mâna spre cerul luminos și prinzând, cu gingășie și delicatețe, două steluțe strălucitoare, așezându-le, cu iubire dureroasă, În părul mamei sale. Apoi, legănat de bunul moș al tuturor copiilor, Învelit de aripile
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
Închipuirea sa cele mai ciudate forme și dotări, ba legănat de moș Ene, la marginea firescului, Întinzând mâna spre cerul luminos și prinzând, cu gingășie și delicatețe, două steluțe strălucitoare, așezându-le, cu iubire dureroasă, În părul mamei sale. Apoi, legănat de bunul moș al tuturor copiilor, Învelit de aripile ocrotitoare ale somnului copilăriei, Va se trezea pe tărâmul celui mai duios vis al vieții sale, când frumoasa-i mămică, Viorița, se plimba prin livada cu pomi Înfloriți, sub ninsoarea florilor
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
Atunci, Viorița rostea niște vorbe simple pentru ea și percepute de copil ca o adevărată magie care prindea relația de iubire Într-o vrajă numai a lor: Iubi, iubi....puiu’ micuței lui! Visul frumos și lung, Îl ținea pe copil legănat de brațele somnului, descătușându-l de emoțiile trăite la cele mai Înalte cote În ziua abia apusă. Nu se trezea nici când, odată ajunși acasă, peștele era sortat pe criterii de specie, mărime sau aspect comercial și era distribuit de către
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
segment nou plin de neprevăzut, durere și frumusețe. Victor Olaru, cu fața Împietrită, cu gândurile Împărțite În cel puțin trei locuri diferite, mergea hotărât și tăcut iar pasu-i apăsat zdruncina câte puțin comoara din brațele-i vânjoase, comoară ce se legăna În primitorul imperiu al somnului. Alături, prinsă Într-un hățiș de gânduri negre și cenușii, din care nici ea măcar nu putea să mai lămurească ceva, mergea cu certitudinea că odată ajunși În gara din apropiere, cerul va cădea peste
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
o masă sărăcăcioasă: Hai să mâncăm, avem lapte, mămăligă și ...ceapă verde! Copilul se sătura repede și mergea să miroase florile roșu-siclam ale oleandrului său, până când Aneta Îl chema: Hai, vino să facem „Puiușorul”! Mergeau pe patul din chiler, Îl legăna cu „naninani nestemat”, Îl acoperea cu ceva, ori Îl trăgea către trupul ei, Îl săruta cu o anumită duioșie și cu gândurile ce-i zburau spre Cociobana, copilul simțea diferența și noutatea față de cum era sărutat de Ochenoaia și de
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
moșul iubitor de copii și oameni obosiți, În marea sa bunătate Îl prelua pe Va cu mare gingășie și-l odihnea În marele său imperiu În care oamenii Își petrec aproape jumătate din viața lor obositoare. În somn a fost legănat de lungile și frumoasele vise ale copilăriei sale În care Își găsea fragmentele de fericire, care Îl va marca În drumul său prin viață. Se obișnuise să nu se mai smiorcăie atunci când trezindu-se din somn nu găsea pe nimeni
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
nu s-o hodinit de două zile, saracu’! N-o fost nica, vezi să nu zici nica la nimeni, mamii, tatii, mai ales! Nu-s eu cea care Îți dă de mâcare și care se joacă cu tine și te leagănă? Cu cine dormi tu dea piciorilea, nu ți-am dat eu oleandru, nu se cheamă că sântem prietini și avem secrete, poți să țîi un secret despre mine, că nici eu nu am să zîc lor despre cum rupi și
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
cu mama Peliniței, cu Zavastița. Aprigă nevastă Ruzânița! Comandă scurt: Ne făceam că te duci după apă, du-te! Da să nu stai mult, auzi omule?! Va plecă grăbit, nu Înainte de a lua cobilița lui moș Ianoca. Se Întoarse repede, legănându-se pentru a asigura o cât mai mare stabilitate celor două căldări și așa cum a văzut el pe nenea Ionel că aduce apă fără să verse un strop din cele două căldări. Ajuns „acasă” Va primi mesajul: Acu se făcea
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
-ai văzut tu copchile v-un șarpe tras de cai sau de boi! Îl mișcă Dumnezău ca și pe trenul ăsta mare! Nici un fir de păr din capu’ oamenilor nu se mișcă fără știrea Domnului!, imita el pe bunica Ileana. Legănat de mersul leneș al trenului și de amintirile despre Cățălești, mai clare ori mai puțin clare, Va adormi și „puișorul” său din ziua aceea se transformă Într-un veritabil „trei În unul”. Către seară l-a trezit puzderia de „cioricei
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
mai prind ...Dona Alba ... Niță și Cleopatra ... hora s-a Întins din marginea satului până În marginea pădurii ... la urmă intră În horă și ... minunea de țâștar... fluturi ... flori de oleandru ... sfor-sfor! Va a hălăduit prin imperiul moșului cel bun, care leagănă copiii În vis și leagănă visele copilăriei transformându-le În amintiri greu de Înlocuit de trăirile de mai târziu ale adulților, până În după-masa acelei zile. L-a trezit Lupu, câinele Ochenoaiei, care schelălăia, bucurându-se de revenirea stăpânei sale, sărea
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
și Cleopatra ... hora s-a Întins din marginea satului până În marginea pădurii ... la urmă intră În horă și ... minunea de țâștar... fluturi ... flori de oleandru ... sfor-sfor! Va a hălăduit prin imperiul moșului cel bun, care leagănă copiii În vis și leagănă visele copilăriei transformându-le În amintiri greu de Înlocuit de trăirile de mai târziu ale adulților, până În după-masa acelei zile. L-a trezit Lupu, câinele Ochenoaiei, care schelălăia, bucurându-se de revenirea stăpânei sale, sărea În două picioare, se gudura
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
cu galopul și-atunci fata Încerca să se țină cât mai strâns de Va și la un anumit timp, ea spuse: De ce ești rău, stai mai Încet că te spun lu’ mămica! Valerică a redus viteza singurului calputere, mersul Îi legăna ușor când fata Îl Întrebă: Ei, cum stai cu lecturile de vacanță, inteligentule? Dacă Va ar fi putut privi fața Mariniței ar fi observat ușor că Întrebarea era așa de circumstanță și că gândul ei ascuns era cu totul și
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
-i ia locul fratelui meu. 4 Un incident În parcare Estrella de Mar ieșea la joacă. Din balconul apartamentului lui Frank, trei etaje deasupra piscinei, Îi urmăream pe membrii Clubului Nautico ocupîndu-și locurile În plin soare. Jucătorii de tenis Își legănau rachetele În drum spre terenuri, Încălzindu-se pentru cele trei seturi de luptă grea. Pe marginea piscinei, femeile care stăteau la soare Își dezlegau sutienele costumelor de baie și se dădeau cu ulei de plajă, lăsîndu-și glossul de pe buze pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
mantiile infantelor. Dar Godun păstrase la locul ei lumina orbitoare a Asiei, care se lovea de loggia de granit din fundal, caii și călăreții cu coifuri, iar în spatele mezinei lui Darius - o maimuță ca smoala, șezând pe o balustradă și legănând între gheare un rozariu, șterpelit dintre prăzile de război. Era amănuntul care îl lovise în inimă pe studentul islamic și care îl întrista iar pe Omar cel matur. Femeile, așezate în contre-jour, pe câmpul înfrângerii de la Issos, sunt gata să
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
dar adora înghețata și peștele, feliile cu pateu și cu unt, abandonate de copii în grădină. „Vino, fato“, îi zise iar și chemarea lui, aproape conspirativă, se pierdu în boarea dulceagă care ajungea dinspre câmp. Mâța doar încetase să își legene coada și i se uita fix în ochi, printre frunzele de un verde trandafiriu, ca și cum ar fi întrebat: „Ce îți trece prin minte?“. Chiar așa: la ce se gândise? Era înainte de prânz și urcase de la garaj, bucuros să facă o
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
o clipă ochii. Era ca și cum o fetiță i-ar fi vorbit alintându-se: „Mie, cel mai mult îmi place culoarea verde!“. Ascultă mai departe, încercând să nu râdă. Iubita lui, goală-pușcă, stătea pe un pled desenat cu fluturi și își legăna un picior în aer. Era ea aproape un fluture, lenevind pe o vegetală, și Omar înțelese că, la prima mișcare, vietatea lui buimacă o să-și ia zborul. — Tu nu ai cum să fii altfel decât de sud, te-ai gândit
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]