4,107 matches
-
scrie Adriana. Trei crai Trei crai de la răsărit Cu stea-au călătorit Și au mers cum li s-a spus Ca să-l vadă pe Isus. Pe Iisus ei l-au găsit Într-un grajd bine-încălzit Maica îi cânta și-l legăna Că nici scutece n-avea. Craii i s-au închinat Și pe alt drum au plecat Cu maica și cu Iisus Lui Irod nimic n-au spus. Pe sub sălcii se-ascundeau Să nu-i vadă nimeni Pe maica o apărau
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
legată la cap cu alt fular, pe sub care Îi scăpau șuvițe blonde și argintii. Câți ani o avea? O fi bătând spre cincizeci, s-o ia dracu’, ea-i cea mai mică dintre câte-au mai rămas și uite-o legănându-se În scaunul-balansoar și pufăind ca o locomotivă din țigaretul ăsta dichisit de fildeș pe care-l Încarcă din cinci În cinci minute cu altă mărășească. Încă ai zice că a fost cândva ceva de capu’ ei, nu i s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
ce să zic, nu erau deloc de acord. Dar până la urmă n-ar fi stat În calea fericirii unicei lor fiice. Ei erau foarte bogați și ea era foarte frumoasă și mă iubea, Tanso, mă iubea ca o nebună. Mă legăn Încă Între basmul ăsta idiot și zbieretele din casă. Bufniturile și zgomotul de geamuri sparte se apropie și se Îndepărtează În chiotele demente ale Leontinei. Sunt destul de aproape de Ortansa ca să nu trebuiască să mă Întind prea mult, mâinile mi-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
luară Într-un glas după mine Leontina și bărbatu-său. — Și-am să-mi bag pula-n el de radiator! Ha! Ha! Ha! Și la a patra izbitură botul camionului eliberă motorul și căzu la loc pe borduri. Motorul se legăna ușor În lanțul macaralei, desprins din lăcașul său, iar Andrei, că asta avea, domnu’ Gomoiu, s-a sudat cu rugină. Râse: da-l vezi că știe de frică de rangă. Păi asta-i baza. Da’ matale, dacă n-ai lucrat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
dați bă În el? Băgare-aș pula În mămicile voastre de garoi urâți. După ce-i Împrăștie care Încotro și am rămas doar cu protejatul nostru, ăsta continua să orăcăie Îndârjit, roșu ca racul și cu mucii proaspeți atârnându-i și legănându-i-se până la brâul chiloțeilor tetra scroțiți de jeg, muncindu-se din răsputeri să rupă bolovani din arătura uscată ca să arunce după agresori. — Florinele, unde-i mă-ta? Se lăsase pe vine În fața lui, dar amarnic se mai perpelea Florinel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
și că vezi că el se pricepe să umble cu ea fără să-și dea pantalonii jos și punând-o cu mâinile pe pereți ca la percheziție, ca pân’ la coadă să-l percheziționeze ea pe el și să-l legene până l-a adormit ca pe fii-su, pe care nu l-ai văzut că l-a lăsat de izbeliște acolo-n grajd? Poa’ să stea acolo brotacu’ ăla jegos și până la iarna ailaltă, că s-o găsi cine să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
de tac-su să-i ia gâtu’, În vreme ce mă-sa nu mai poate de dorul lui, și pe de altă parte dă ochii peste cap ca să se vadă odată scăpată de el și de neamu’ lui de țigani. Motănica se legăna ușor În scaunul-balansoar, ca-n bătaia unei adieri binefăcătoare. Ațipise cu bărbia În piept, Încotoșmănată În halatul ei de molton vinețiu și Încinsă cu fulare peste mijloc și peste frunte, cu toate pisicile În poală Îngrămădite una În alta și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Învățat să trăiască În Întuneric și penumbră care sunt. Mă năclăisem tot de transpirație opărită și eram plin de nisip. Să mă spăl și să mă răcoresc barem și pe urmă oi mai vedea. Am intrat Într-o mare calmă, legănându-se imperceptibil spre cerul de un albastru incandescent. Înotam și mă scufundam și vedeam sub mine nisipul de pe fund presărat cu stânci, traversat de pale de lumină difuză În timp ce Înaintam În larg și-mi aduceam din ce În ce mai repede aminte de tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
dispăruse târfa de văr-miu? Nu putea să fie totuși prea departe, căci geanta lui de voiaj și hainele rămăseseră aici. Fumam amândoi lungiți Într-unul din paturi, zgâindu-ne la grinzile tavanului ivindu-se prin paianta crăpată ce se legăna Într-un nor compact de fum. Zlate parcă se mai liniștise În vremea din urmă. Nu-i mai dădea atâta bătaie de cap lui Neli. Se auzea horcăind ușor. Încă nu terminase litra de matrafox pe care i-o adusesem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
asiatic. În minte, încă, ne mai stăruia porunca Mareșalului de în urmă cu nici trei ani.. : „ Ostași, vă ordon treceți Prutul!... Urmați-mă!... Războiul Sfânt a început!”... ... Când, tunurile de toate calibrele începură să bubuie, iar pământul și văzduhul se legănau înfricoșător... Cum să uiți dimineața aceea de iunie... când a doua mare aventură a Secolului se pornise... Și, ca, un „galop de sănătate”, au ținut-o nemții și românii prin stepele rusești, până la Moscova și Harcov... până la Cotul Donului și
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
cutremurau...de vuietul lor... Pe cer, sute... poate, mii de bombardiere anglo americane, escortate de avioane de vânătoare, roind în jurul lor ca țânțarii, întunecau soarele ca pe timp de eclipsă. Era ceva nemaivăzut... Văzduhul tremura vălurit, pământul părea că se leagănă. O clipă doar... și erau deja deasupra Bucureștiului. Deodată, pământul fu zguduit înspăimântător, și, văzduhul la fel, cerul se înroși de fulgere și flăcări. Cât prindea ochiul, vâlvătaia înroșea cerul. Părea că pământul se prăbușește... văzduhul fierbea ca în iad
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
astfel transformat prin niște vrăji. Am luat-o cu nespusă sfială în mâini și am dus-o la piept, în dreptul inimii, mângâind-o febril pe căpșor. Mi-a răspuns cu un tremur imperceptibil al membrelor, ca și cum ar fi consimțit. Am legănat-o și am plâns bezmetic. Ca un prost. Nimicire Tulburat și deconcertat: așa mă aflu în fața scrisorii ei, a mesajului ei obscur. După atâția ani de viață în comun, nouă ani în care m-am pregătit să înfrunt probele inițiatice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
a fost ca un fel de iluminare. Aici trebuia să ajung. Cred că am înțeles. Nu întâmplător am părăsit Roma; nu întâmplător am ales chiar pământul ăsta pentru exilul meu voluntar. Asta era ținta. Invitație Impenetrabili, brazii și mestecenii își leagănă blând ramurile în vânt. E aproape o invitație ca s-adorm - pentru totdeauna - la umbra lor. De-aș putea adormi! Chiar acum! Veșnic! Ciocnire Geții se pregătesc intens de război. Aia îmi explică că poporul ei nu tolerează nici o formă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
și stimulare din partea ambilor părinți. Mama, de pildă, m-a învățat de mică poezii de lungimi considerabile și impresionam pe toată lumea recitând poezia "Mama" de George Coșbuc, iar cu tatăl meu discutam în lungile plimbări până în parcul copiilor, unde mă legăna în balansoar. Din fotografiile păstrate de până la trei-patru ani, o prefer pe cea în care apar într-o rochiță de voal roz cu floricele în culori pastelate. Până la patru ani am stat într-o casă dintr-un cartier cu mai
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
Colan revine asupra rolului ortodoxiei În opera de guvernare a regimului carlist: „Această grandioasă operă de renaștere națională n-o poate Înfăptui decât ortodoxia, ale cărei puteri miraculoase au fost atât de verificate În trecutul neamului. Ea, fiindcă ea a legănat cu iubire de mamă pruncia neamului nostru, ea l-a purtat de mână și l-a crescut până la vârsta bărbăției și l-a scos la limanul strălucitor al unității Întru care viețuiește astăzi. Dar ortodoxia este factorul hotărâtor al renașterii
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Costel COAJĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93097]
-
vom înțelege cum se desfășoară exercițiul, îl vom efectua, având în minte o imagine a corpului nostru mișcându- se ca un tot. In timp ce mergem, nu ne gândim cum să punem un picior în fața celuilalt, sau cum să ne legănăm brațele. Toate gesturile se desfășoară împreună, în chip firesc, ca o mișcare globală și lină, imediat ce suntem capabili să ne imaginăm întregul act al mersului. Tot așa, în diferitele activități zilnice vom putea include armonios, natural diverse întinderi cu efect
Practici străvechi de vindecare şi regenerare a fiinţei umane. Volumul I by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91508_a_92976]
-
Ai zice morți, În iarba sunbura, 266 Ibidem, p. 62. 267 I.Lips, op. cit, p. 404. 128 Văpaia soarelui le roșește Aripile slabe la toți. Tinerii greieri cântă Al lor cântec În copacul ilumba, Și ramurile lui Îngreuiate Se leagănă ca În vis. Micii greieri cântă Într-una și fără răgaz, Noaptea acoperă pământul Cu negrele-i aripi, curând. De la bețele sunătoare ale aborigenilor australieni până la bătaia ritmică a tobelor, de la cornurile Însoțite de xilofonul din Africa apuseană până la lurele
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
dispariția treptată a gazdei, orhidee liliachii sau albe, ce se revarsă grațios ca un policandru, de pe scoarța unor arbori, ferigi uriașe ca În timpuri preistorice, eucalipți drepți cu Înălțimi de peste 20 m, palmieri cu frunze dantelate, bananieri, bambuși ce-și leagănă alene suplele tulpini, parcă șoptind povești nemuritoare, etc. Dincolo de prima impresie, Întreaga atmosferă este sufocantă, lupta pentru supraviețuire fiind acerbă, fiecare plantă Încercând să străbată hățișul Întunecos pentru o rază de soare, de lumină care Înseamnă vitalitate. Revenim la telegondolă
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
să-i vadă primii, deja cei din jur vociferează. Alții Își potrivesc elegant binoclu la ochii. Dintre tufișuri se observă o anumită mișcare, apoi un pinguin micuț și zgribulit Înaintează câțiva metri, pe nisipul cald, urmat de alții, ce se leagănă ușor dintr-o parte În alta pe picioarele lor firave. Acum sunt mai multe grupuri și nu știi la care dintre ei să te uiți mai Întâi. S au apropiat atât de mult de tribune Încât copii Îi pot atinge
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
de tutun și Întind obrazul pentru mângâierile tandre ale ultimelor 399 raze ale soarelui de jăratec. În spate, munții În culorile violacee ale Înserării Își Întind semețiți umbra peste golf, În rada portului puzderie de vapoare, șlepuri, yachturi, șalupe se leagănă domol pe ape În așteptarea ieșirii În larg. Mă plimb pe faleză până departe, În apropierea minusculelor insule din golf, sfredelite de grotele culcuș pentru miile de porumbei ai locului, și obosită mă așez pe o bancă singuratică și Închid
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
și dorințelor și speranțelor pe care le creează și le poartă cu sine pe toată această cale de jos, a vieții și a morții, de la prima respirație până la ultima coborâre a pleoapelor. Greierii cântă În copaci și ramurile Îngreuiate se leagănă ca În vis. Micii greieri cântă fără răgaz, noaptea acoperă pământul cu negrele-i aripi. Mă trântesc repede În pat, parcă nedorind să Împart cu nimeni minunatele senzații ale acelei după-amiezi. Stingem lumina și un nor de țânțari, ascunși perfid
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
motiv pentru care scade în greutate k. dezvoltarea psihomotorie: - copilul prezintă retard psihomotor cognitiv avansat; - la vârsta de 3 ani nu merge bine; - nu vorbește clar; - este introvertit, se joacă singur, nu preferă grupul; - prezintă un tic nervos, adică se leagănă în pătuț din cauza singurătății; - nu este dezvoltat corespunzător cu vârsta. l. starea de sănătate: - copilul are o greutate de 14,5 kg; - a fost deseori bolnav și este foarte sensibil la schimbări de temperatură; - fiind anemic, este susținut cu calciu
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
Strâmbu Anca - cls. a IV-a F V. COMPUNERI DUPĂ PLANUL DE IDEI Sfârșitul toamnei E sfârșit de toamnă. Câteodată este cer Înnorat. Norii plumburii plutesc În văzduh. Păsările călătoare au plecat În depărtatele țări ale soarelui. Copacii goi se leagănă În vânt, pădurea este singură și tristă fără ciripitul păsărilor. Și În liniștea adâncă din pădure se aude doar foșnetul ultimelor frunze moarte care cad de pe crengi. Veverițele harnice culeg câte o alună rătăcită de pe ram, grabindu-se spre cămările
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
călugăr bărbos și rotund pe sub sutana neagră și cam uzată face de trei ori, ceremonios, semnul crucii deasupra cazanului. Este servit imediat cu o porție consistentă într-o caserolă de plastic, mulțumește ceremonios, apoi se îndreaptă agale spre chilia sa, legănându-și șalele, parcă-i unul dintre personajele romanelor mănăstirești ale lui Damian Stănoiu. Rămâne încă un mare semn de întrebare legat de prezența numeroasă a grupurilor de rromi, nu numai la Cernica, ci și la alte pelerinaje din țară la
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
hrană (sarmale) chiar la intrarea în incinta pelerinajului Până să se întâmple însă acest lucru, văd cum tânăra, care-și ajută bunicii la împărțit sarmale, umple două farfurii, din porțelan de data aceasta, cu sarmale și se îndreaptă cu pas legănat spre unul dintre microbuzele albastre ale jandarmeriei. Aceștia o sorb din priviri, atât pe ea, cât și promițătoarea hrană, refuză la început să le primească, spun că nu le permite regulamentul, acel obișnuit joc al refuzului ritual al hranei, atât
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]