5,217 matches
-
în mod adecvat de copiii lor. Iar acești copii sunt adesea marginalizați în plan social și afectiv, de către colegi în special, grupările deviante fiind cele care le oferă alternativa reintegrării. Normele sociale pot facilita învățarea și permanența agresivității, conferindu-i legitimitate. Modelele sociale agresive și idolii violenți contribuie în mod considerabil la acest proces. Și chiar dacă comportamentele agresive sunt declarate din punct de vedere social în afara normei, fiind astfel pasibile de sancțiune, mesajul transmis de mijloacele media contrazice în totalitate norma
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
52 Interacțiune 71, 78 Interpretare 12 Intimidare 18, 214 Ipoteza de evitare a emoțiilor negative 42 Î Învățare prin observare (modeling) 69, 134 J Jocuri video 85 Judecată negativă 40 ostilă 40, 146, 167 Judecată morală 188 Justificare 84 L Legitimitate 35, 79, 83, 185, 188, 189 M Maltratare 15, 50, 72-77, 207, 219 Manipulare experimentală 31, 163 socială 26 Mediul înconjurător 38 fizic 9, 38 social 9, 47, 70 Memorie structurată 213 Meta-analiză 22, 24, 28, 64, 173-174 Metafora mersului
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
marginea lumii, că de ele se ține cont, că există o putere care le reglementează viața. Aceste ritualuri au și rolul de a-i impresiona pe vizitatori. În același timp, ele exprimă continuitatea autorității, în ciuda schimbărilor de personal. Ritualurile de legitimitate sînt însoțite de ritualuri de obediență. Apar însă, în replică, și ritualuri de rebeliune. Ele servesc la adîncirea inegalităților de putere. "Prin acest ritual, indivizii sînt capabili să-și ventileze resentimentele determinate de rolul inferior ocupat în societate, iar pentru că
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
pe "caleașcă" și mărirea orelor de plimbare); 9. identificarea potențialelor victime și stimularea lor să declanșeze acțiunile greviste; 10. intervenția în forță pentru menținerea controlului. Departe de a reprezenta un mare pericol, ritualurile contestatare sînt un mijloc de reafirmare a legitimității autorităților. Ele se bazează pe construcția simbolică a felului în care este percepută închisoarea: un loc al criminalilor și răufăcătorilor, care trebuie definitiv izolați de societate. Ritualurile contestatare publice reîntăresc aceste concepții, șubrezite de rapoartele liberale ale ONG-urilor. Spectacolul
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
îi dă o mare autoritate morală. Eroii apar în momente de criză, manifestată sub diverse forme: blocaje instituționale, respingerea pe nedrept a unor drepturi, discreditarea forțată a unor colegi, dezordinea din sistem, amenințarea presei etc. Apar într-o criză de legitimitate sau de identitate, cînd regulile au fost încălcate sau modificate abuziv, strivind demnitatea colegilor, cînd răspunsurile autorităților nu sînt clare. Apariția lor se face pe fondul unui traumatism carceral, cînd mediul e bulversat de spaime, cînd legitimitatea liderilor oficiali e
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
o criză de legitimitate sau de identitate, cînd regulile au fost încălcate sau modificate abuziv, strivind demnitatea colegilor, cînd răspunsurile autorităților nu sînt clare. Apariția lor se face pe fondul unui traumatism carceral, cînd mediul e bulversat de spaime, cînd legitimitatea liderilor oficiali e compromisă, cînd se produc rupturi în profunzimea mentalităților, iar suspiciunea, îndoiala sau disprețul se substituie identificării, supunerii față de ordinea instituțională stabilită. Refuzul supunerii conduce la căutarea febrilă a unor noi forme de adeziune. Pentru cel care cîștigă
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
a poziționat pușcăria cînd într-o stare de război cu societatea, cînd într-una de independență față de ea, dar întotdeauna la marginea ei. Aducînd-o în mijlocul ei și expunînd-o unei permanente vizibilități publice, se va institui nu numai un plus de legitimitate, ci și o nouă viziune despre pedeapsă, în care închisoarea va avea un rol mult mai mediocru, apropiat întrucîtva de cel avut în Evul Mediu: fie de azil al dezaxaților mintal și sexual, fie un loc de tranzit în așteptarea
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
partidului să revină la tradiția sa monarhică 91. Fragilitatea situației politice a liderului organizației liberale din Iași, care se situase în afara partidului prin poziția de acceptare a Restaurației, dispărea, lăsând locul unei acțiuni politice colective care își construia coerența și legitimitatea 92. La 15 iunie 1930 a avut loc întrunirea de la sala Frascati, din București, considerată de participanți drept Congres general al PNL. În realitate, întrunirea din 15 iunie 1930 a reprezentat congresul de constiuire al PNL-Gh. Brătianu, care a devenit
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Gheorghe Brătianu, în 1927, la conducerea organizației liberale din județul Iași. Plecând de la afirmația făcută de tatăl său, că tânărul Brătianu nu avea nici chemarea, nici pregătirea și nici meritele necesare unui președinte de organizație, bătrânii liberali contestau de fapt, legitimitatea acestuia de a se afla la conducerea unui partid politic 526. Titulatura partidului condus de Gheorghe Brătianu a fost contestată de PNL ducist, la Comisia centrală electorală, care a respins însă contestația 527. Ținând cont de aprecierile istoriografiei contemporane, privind
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
adică dovedirea "prin fapte" că "pe drept" statul național integral românesc a înlocuit vechile formațiuni politice alogene". Încercând o explicare a acestui ideal, istoricul susținea că orice comparație trebuia să fie favorabilă statului național, pentru a demonstra astfel lipsa de legitimitate a pretențiilor statelor revizioniste. Pentru aceasta, aprecia fruntașul georgist, era necesară stabilirea unui plan de lungă durată, asemănător planului rusesc sau celui italian. El aprecia, de asemenea, că era necesară o nouă generație politică la conducerea țării, care să fie
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
care se desfășura în fața instanțelor militare. La rândul său, deputatul georgist N. Constantinescu-Bordeni depunea pe biroul Camerei o cerere de anchetă parlamentară, semnată de 20 deputați, vizând atentatul de la Sinaia, urmările acestuia asupra regimului politic din România și, concomitent, analiza legitimității măsurilor luate de guvern în această problemă 727. Aceste acțiuni ale deputaților georgiști surveneau în condițiile în care, în primele luni ale anului 1934, au circulat în presă informații vizând implicarea partidului condus de Gheorghe Brătianu în atentatul de la Sinaia
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
țară. Printre ei se găsește și locotenent-comandor Dan Vizanty, proaspăt înălțat la acest grad pe 10 mai. Se întoarce, în fruntea Grupului 1 Vânătoare pe care îl comanda, într-o Românie în care comunismul se instaura în forță, fără nicio legitimitate dar sub oblăduirea Armatei Roșii, adevărată armată de ocupație. În 1945 se sărbătorește pentru prima dată 23 august, zi încă nedevenită sărbătoare națională, dar deja cu o puternică semnificație, deturnată în sprijinul ideologic al Partidului Comunist. O defilare a tuturor
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
autorități" sunt realmente autorități, sau dețin, pur și simplu, puterea temporar? Sunt simple prestatoare de servicii, sau (se) investesc enorm pentru asigurarea coerenței acțiunilor ce se întreprind în oraș? Democrația poate și trebuie concepută ca o tranzacție socială permanentă între legitimitățile grupurilor de actori ai scenei sociale: legitimitatea aleșilor (în virtutea votului), legitimitatea profesioniștilor (în virtutea cunoștințelor și abilităților de a face, de a pune în act), legitimitatea militanților (în baza mobilizării lor exemplare), legitimitatea locuitorilor (în virtutea raționalității lor practice). Acolo unde se
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și simplu, puterea temporar? Sunt simple prestatoare de servicii, sau (se) investesc enorm pentru asigurarea coerenței acțiunilor ce se întreprind în oraș? Democrația poate și trebuie concepută ca o tranzacție socială permanentă între legitimitățile grupurilor de actori ai scenei sociale: legitimitatea aleșilor (în virtutea votului), legitimitatea profesioniștilor (în virtutea cunoștințelor și abilităților de a face, de a pune în act), legitimitatea militanților (în baza mobilizării lor exemplare), legitimitatea locuitorilor (în virtutea raționalității lor practice). Acolo unde se vrea efectiv implicarea cetățenilor se constituie chiar
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Sunt simple prestatoare de servicii, sau (se) investesc enorm pentru asigurarea coerenței acțiunilor ce se întreprind în oraș? Democrația poate și trebuie concepută ca o tranzacție socială permanentă între legitimitățile grupurilor de actori ai scenei sociale: legitimitatea aleșilor (în virtutea votului), legitimitatea profesioniștilor (în virtutea cunoștințelor și abilităților de a face, de a pune în act), legitimitatea militanților (în baza mobilizării lor exemplare), legitimitatea locuitorilor (în virtutea raționalității lor practice). Acolo unde se vrea efectiv implicarea cetățenilor se constituie chiar fonduri de participare a
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
se întreprind în oraș? Democrația poate și trebuie concepută ca o tranzacție socială permanentă între legitimitățile grupurilor de actori ai scenei sociale: legitimitatea aleșilor (în virtutea votului), legitimitatea profesioniștilor (în virtutea cunoștințelor și abilităților de a face, de a pune în act), legitimitatea militanților (în baza mobilizării lor exemplare), legitimitatea locuitorilor (în virtutea raționalității lor practice). Acolo unde se vrea efectiv implicarea cetățenilor se constituie chiar fonduri de participare a locuitorilor, care susțin inițiativele în cartiere. Locuitorii orașului se simt actori ai cartierului lor
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
trebuie concepută ca o tranzacție socială permanentă între legitimitățile grupurilor de actori ai scenei sociale: legitimitatea aleșilor (în virtutea votului), legitimitatea profesioniștilor (în virtutea cunoștințelor și abilităților de a face, de a pune în act), legitimitatea militanților (în baza mobilizării lor exemplare), legitimitatea locuitorilor (în virtutea raționalității lor practice). Acolo unde se vrea efectiv implicarea cetățenilor se constituie chiar fonduri de participare a locuitorilor, care susțin inițiativele în cartiere. Locuitorii orașului se simt actori ai cartierului lor nu doar dacă sunt primiți în audiență
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
după douăzeci de ani. Acest oraș brazilian este împărțit în 16 sectoare, care au între 5 000 și 30 000 locuitori; în aceste sectoare s-au constituit comisii tematice în care locuitorii au învățat să cogestioneze alături de decidenți. Decidenții au legitimitatea dată de alegeri, cetățenii au cunoașterea practică și rezerva de experiențe la îndemână privind viața cotidiană în orașul lor. Echipa municipală vine cu proiecte politice, le prezintă cetățenilor, iar aceștia se poziționează ca indivizi aparținând comunității în care acestea ar
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
decembrie 1851). Pragmatic, al Doilea Imperiu se voia indiferent față de dezbaterile ideologice. Acesta nu a dezvoltat o viziune politică însă. După cum remarcă Pierre Rosanvallon: "Din cauza faptului că era autoritar, cel de-al doilea Imperiu a fost, paradoxal, preocupat de reforme: legitimitatea sa nu se baza în fond decât pe consimțământul practic al țării, nu avea fundamente juridice sau filosofice"5. Dar realizările celui de-al Doilea Imperiu s-au revendicat cel mai adesea de la supunerea efortului colectiv în profitul intereselor private
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
stânga, chiar dacă ea lărgește prerogativele statului asupra comunei. Decât să opunem statul comunei, pare mai important să urmărim în paralel evoluția lor. Doar odată cu dezvoltarea statului-providență și cu extinderea crescândă a intervenției sale în domeniile economic și social comuna dobândește legitimitate ca furnizor de bunuri și servicii în favoarea administraților săi. Statului-jandarm i-a corespuns comuna-bucolică. La sfârșitul secolului al XIX-lea, statul nu mai era doar jandarm, nici încă providențial. Institutor de societate 44, acesta se obliga să devină igienist. Comuna
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
să progreseze pe calea democratică. Această nouă dispoziție va avea drept efect acutizarea contradicției între intențiile democratice de la care se reclama acțiunea socială și modul tutelar al funcționării sale, până la a-i pune în cauză, în anii 1970, eficacitatea și legitimitatea. La ora industrializării, preocupările urbaniste erau determinate de grija de a supune clasa muncitoare sistemului salarizării. Subordonarea gândirii urbane exigențelor producției frânează, atât prin burghezi, cât și prin muncitori, punerea în practică a concepțiilor privind politica urbană. În ciuda promisiunilor unui
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
apariția primei concepții despre modernizare. Ea integra din ce în ce mai mult dezvoltarea economică în dezvoltarea socială și culturală. Modernizarea căpăta astfel și o orientare politică, nu numai tehnică: ea chema la reînnoirea acțiunii publice din punct de vedere al organizării și al legitimității; modernizarea lărgea și câmpul problemelor politice. Chiar dacă atribuim, câteodată, perioadei dintre 1950 și 1970 trăsăturile unei vârste de aur a politicii urbane 76, identificarea acestor trăsături încă rămâne o sarcină complexă. Pentru a defini politica urbană ar trebui să grupăm
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
cum și-a lărgit statul prerogativele. Încrezător în știința sa, acesta revendica dreptul de a fi actorul capabil să confere coerență multiplicității acțiunilor întreprinse în mediul urban. Această ambiție ilustrează voința de a moderniza societatea franceză în contextul respectării unei legitimități democratice reînnoite 79. Descoperirea rolului dezvoltării urbane în creșterea economică Orientarea "anti-oraș" a politicii inițiale de amenajare a teritoriului Politica de amenajare a teritoriului întruchipează voluntarismul modernizator al statului în anii de creștere economică de după război. Ministrul Reconstrucției și Urbanismului
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Desigur, această tendință nu a fost realizată fără frământări. Ilegitimitatea trecerii peste aleșii locali în privința problemelor de dezvoltare urbană a fost adesea denunțată ca o lovitură dată reprezentării democratice. Nici dezvoltarea procedurilor de consultanță și de concertare nu a procurat legitimitatea politică scontată, atât de mult păreau să se dilueze responsabilitățile într-un anonimat iritant pentru cei administrați. Primarii au fost însă întotdeauna atenți să-și menajeze relațiile cu funcționarii Ministerului Echipamentului. Într-adevăr, dacă în cadrul "elaborării conjugate", serviciile Ministerului Echipamentului
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
să incite la participare civică. Controlul politic al dezvoltării urbane a fost dorit de o elită modernizatoare ca o oportunitate de a inventa metode de guvernământ capabile să insereze cunoașterea experților în decizia politică, și aceasta fără a contrazice principiile legitimității democratice a puterii. Cu toate acestea, în lipsa posibilității de a fi un element motor în fabricarea mediului urban, căutarea democrației moderne putea fi imaginată ca principiul esențial al animării sale. Reversul voluntarismului urban al statului Falimentul urbanismului progresist Încă de la
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]