4,155 matches
-
Alhazen (965-1038) a scris primul tratat semnificativ de optică, în care discută despre rolul cristalinului ochiului în formarea imaginilor pe retină. Lentilele au început să se răspîndească abia după inventarea ochelarilor, probabil în Italia, la sfîrșitul secolului al XIII-lea. Lentilele se pot clasifica după modul în care acționează asupra razelor de lumină în: După forma lor, lentilele sunt: Ca regulă generală, lentilele convergente sînt mai groase la mijloc și mai subțiri pe margine, iar cele divergente mai subțiri la mijloc
Lentilă (optică) () [Corola-website/Science/299372_a_300701]
-
formarea imaginilor pe retină. Lentilele au început să se răspîndească abia după inventarea ochelarilor, probabil în Italia, la sfîrșitul secolului al XIII-lea. Lentilele se pot clasifica după modul în care acționează asupra razelor de lumină în: După forma lor, lentilele sunt: Ca regulă generală, lentilele convergente sînt mai groase la mijloc și mai subțiri pe margine, iar cele divergente mai subțiri la mijloc și mai groase pe margine. Dacă însă lentila se pune într-un mediu transparent cu indicele de
Lentilă (optică) () [Corola-website/Science/299372_a_300701]
-
au început să se răspîndească abia după inventarea ochelarilor, probabil în Italia, la sfîrșitul secolului al XIII-lea. Lentilele se pot clasifica după modul în care acționează asupra razelor de lumină în: După forma lor, lentilele sunt: Ca regulă generală, lentilele convergente sînt mai groase la mijloc și mai subțiri pe margine, iar cele divergente mai subțiri la mijloc și mai groase pe margine. Dacă însă lentila se pune într-un mediu transparent cu indicele de refracție mai mare decît materialul
Lentilă (optică) () [Corola-website/Science/299372_a_300701]
-
acționează asupra razelor de lumină în: După forma lor, lentilele sunt: Ca regulă generală, lentilele convergente sînt mai groase la mijloc și mai subțiri pe margine, iar cele divergente mai subțiri la mijloc și mai groase pe margine. Dacă însă lentila se pune într-un mediu transparent cu indicele de refracție mai mare decît materialul lentilei, efectul este cel opus, iar lentila devine divergentă. Cele mai multe lentile au suprafețele sferice pentru că această formă se realizează cel mai ușor, dar pentru anumite aplicații
Lentilă (optică) () [Corola-website/Science/299372_a_300701]
-
convergente sînt mai groase la mijloc și mai subțiri pe margine, iar cele divergente mai subțiri la mijloc și mai groase pe margine. Dacă însă lentila se pune într-un mediu transparent cu indicele de refracție mai mare decît materialul lentilei, efectul este cel opus, iar lentila devine divergentă. Cele mai multe lentile au suprafețele sferice pentru că această formă se realizează cel mai ușor, dar pentru anumite aplicații sînt necesare suprafețe "asferice", de exemplu în formă de hiperboloid, elipsoid sau cilindru. Pentru obținerea
Lentilă (optică) () [Corola-website/Science/299372_a_300701]
-
și mai subțiri pe margine, iar cele divergente mai subțiri la mijloc și mai groase pe margine. Dacă însă lentila se pune într-un mediu transparent cu indicele de refracție mai mare decît materialul lentilei, efectul este cel opus, iar lentila devine divergentă. Cele mai multe lentile au suprafețele sferice pentru că această formă se realizează cel mai ușor, dar pentru anumite aplicații sînt necesare suprafețe "asferice", de exemplu în formă de hiperboloid, elipsoid sau cilindru. Pentru obținerea unor imagini de bună calitate adesea
Lentilă (optică) () [Corola-website/Science/299372_a_300701]
-
margine, iar cele divergente mai subțiri la mijloc și mai groase pe margine. Dacă însă lentila se pune într-un mediu transparent cu indicele de refracție mai mare decît materialul lentilei, efectul este cel opus, iar lentila devine divergentă. Cele mai multe lentile au suprafețele sferice pentru că această formă se realizează cel mai ușor, dar pentru anumite aplicații sînt necesare suprafețe "asferice", de exemplu în formă de hiperboloid, elipsoid sau cilindru. Pentru obținerea unor imagini de bună calitate adesea lentilele se folosesc în
Lentilă (optică) () [Corola-website/Science/299372_a_300701]
-
devine divergentă. Cele mai multe lentile au suprafețele sferice pentru că această formă se realizează cel mai ușor, dar pentru anumite aplicații sînt necesare suprafețe "asferice", de exemplu în formă de hiperboloid, elipsoid sau cilindru. Pentru obținerea unor imagini de bună calitate adesea lentilele se folosesc în combinații atent calculate, numite "lentile compuse". Acestea se folosesc la obiectivele aparatelor fotografice și la alte instrumente optice ca microscopul, telescopul, luneta, teodolitul etc. O lentilă simplă se compune dintr-un material transparent mărginit de două suprafețe
Lentilă (optică) () [Corola-website/Science/299372_a_300701]
-
această formă se realizează cel mai ușor, dar pentru anumite aplicații sînt necesare suprafețe "asferice", de exemplu în formă de hiperboloid, elipsoid sau cilindru. Pentru obținerea unor imagini de bună calitate adesea lentilele se folosesc în combinații atent calculate, numite "lentile compuse". Acestea se folosesc la obiectivele aparatelor fotografice și la alte instrumente optice ca microscopul, telescopul, luneta, teodolitul etc. O lentilă simplă se compune dintr-un material transparent mărginit de două suprafețe șlefuite, în general sferice. Forma lentilei și caracteristicile
Lentilă (optică) () [Corola-website/Science/299372_a_300701]
-
elipsoid sau cilindru. Pentru obținerea unor imagini de bună calitate adesea lentilele se folosesc în combinații atent calculate, numite "lentile compuse". Acestea se folosesc la obiectivele aparatelor fotografice și la alte instrumente optice ca microscopul, telescopul, luneta, teodolitul etc. O lentilă simplă se compune dintr-un material transparent mărginit de două suprafețe șlefuite, în general sferice. Forma lentilei și caracteristicile materialului determină proprietățile optice ale acesteia: Un punct luminos emite lumină în toate direcțiile. Pentru a obține grafic imaginea acestui punct
Lentilă (optică) () [Corola-website/Science/299372_a_300701]
-
calculate, numite "lentile compuse". Acestea se folosesc la obiectivele aparatelor fotografice și la alte instrumente optice ca microscopul, telescopul, luneta, teodolitul etc. O lentilă simplă se compune dintr-un material transparent mărginit de două suprafețe șlefuite, în general sferice. Forma lentilei și caracteristicile materialului determină proprietățile optice ale acesteia: Un punct luminos emite lumină în toate direcțiile. Pentru a obține grafic imaginea acestui punct, este suficient să reprezentăm două din următoarele raze: În cazul unei lentile convergente, imaginea poate fi: În
Lentilă (optică) () [Corola-website/Science/299372_a_300701]
-
șlefuite, în general sferice. Forma lentilei și caracteristicile materialului determină proprietățile optice ale acesteia: Un punct luminos emite lumină în toate direcțiile. Pentru a obține grafic imaginea acestui punct, este suficient să reprezentăm două din următoarele raze: În cazul unei lentile convergente, imaginea poate fi: În cazul unei lentile divergente, imaginea finală este întotdeauna codice 2. Se notează: Luându-se centrul optic al lentilei ca punct de referință, se face următoarea convenție de semn: Există relațiile: "Convergența lentilei", notată formula 8, reprezintă inversul
Lentilă (optică) () [Corola-website/Science/299372_a_300701]
-
materialului determină proprietățile optice ale acesteia: Un punct luminos emite lumină în toate direcțiile. Pentru a obține grafic imaginea acestui punct, este suficient să reprezentăm două din următoarele raze: În cazul unei lentile convergente, imaginea poate fi: În cazul unei lentile divergente, imaginea finală este întotdeauna codice 2. Se notează: Luându-se centrul optic al lentilei ca punct de referință, se face următoarea convenție de semn: Există relațiile: "Convergența lentilei", notată formula 8, reprezintă inversul abscisei formula 9 a focarului principal imagine formula 10 al
Lentilă (optică) () [Corola-website/Science/299372_a_300701]
-
Pentru a obține grafic imaginea acestui punct, este suficient să reprezentăm două din următoarele raze: În cazul unei lentile convergente, imaginea poate fi: În cazul unei lentile divergente, imaginea finală este întotdeauna codice 2. Se notează: Luându-se centrul optic al lentilei ca punct de referință, se face următoarea convenție de semn: Există relațiile: "Convergența lentilei", notată formula 8, reprezintă inversul abscisei formula 9 a focarului principal imagine formula 10 al lentilei considerate: În formulă, se înlocuiește numeric "f" cu valori pozitive la lentilele convergente
Lentilă (optică) () [Corola-website/Science/299372_a_300701]
-
raze: În cazul unei lentile convergente, imaginea poate fi: În cazul unei lentile divergente, imaginea finală este întotdeauna codice 2. Se notează: Luându-se centrul optic al lentilei ca punct de referință, se face următoarea convenție de semn: Există relațiile: "Convergența lentilei", notată formula 8, reprezintă inversul abscisei formula 9 a focarului principal imagine formula 10 al lentilei considerate: În formulă, se înlocuiește numeric "f" cu valori pozitive la lentilele convergente și cu valori negative la lentilele divergente. Convergența lentilei compuse este suma convergențelor lentilelor
Lentilă (optică) () [Corola-website/Science/299372_a_300701]
-
divergente, imaginea finală este întotdeauna codice 2. Se notează: Luându-se centrul optic al lentilei ca punct de referință, se face următoarea convenție de semn: Există relațiile: "Convergența lentilei", notată formula 8, reprezintă inversul abscisei formula 9 a focarului principal imagine formula 10 al lentilei considerate: În formulă, se înlocuiește numeric "f" cu valori pozitive la lentilele convergente și cu valori negative la lentilele divergente. Convergența lentilei compuse este suma convergențelor lentilelor componente: Unitatea de măsură a convergenței este dioptria care corespunde distanței focale de
Lentilă (optică) () [Corola-website/Science/299372_a_300701]
-
al lentilei ca punct de referință, se face următoarea convenție de semn: Există relațiile: "Convergența lentilei", notată formula 8, reprezintă inversul abscisei formula 9 a focarului principal imagine formula 10 al lentilei considerate: În formulă, se înlocuiește numeric "f" cu valori pozitive la lentilele convergente și cu valori negative la lentilele divergente. Convergența lentilei compuse este suma convergențelor lentilelor componente: Unitatea de măsură a convergenței este dioptria care corespunde distanței focale de un metru: Forma sferică a lentilelor, deși simplu de realizat practic, nu
Lentilă (optică) () [Corola-website/Science/299372_a_300701]
-
face următoarea convenție de semn: Există relațiile: "Convergența lentilei", notată formula 8, reprezintă inversul abscisei formula 9 a focarului principal imagine formula 10 al lentilei considerate: În formulă, se înlocuiește numeric "f" cu valori pozitive la lentilele convergente și cu valori negative la lentilele divergente. Convergența lentilei compuse este suma convergențelor lentilelor componente: Unitatea de măsură a convergenței este dioptria care corespunde distanței focale de un metru: Forma sferică a lentilelor, deși simplu de realizat practic, nu este forma ideală care să asigure refracția
Lentilă (optică) () [Corola-website/Science/299372_a_300701]
-
de semn: Există relațiile: "Convergența lentilei", notată formula 8, reprezintă inversul abscisei formula 9 a focarului principal imagine formula 10 al lentilei considerate: În formulă, se înlocuiește numeric "f" cu valori pozitive la lentilele convergente și cu valori negative la lentilele divergente. Convergența lentilei compuse este suma convergențelor lentilelor componente: Unitatea de măsură a convergenței este dioptria care corespunde distanței focale de un metru: Forma sferică a lentilelor, deși simplu de realizat practic, nu este forma ideală care să asigure refracția precisă a luminii
Lentilă (optică) () [Corola-website/Science/299372_a_300701]
-
lentilei", notată formula 8, reprezintă inversul abscisei formula 9 a focarului principal imagine formula 10 al lentilei considerate: În formulă, se înlocuiește numeric "f" cu valori pozitive la lentilele convergente și cu valori negative la lentilele divergente. Convergența lentilei compuse este suma convergențelor lentilelor componente: Unitatea de măsură a convergenței este dioptria care corespunde distanței focale de un metru: Forma sferică a lentilelor, deși simplu de realizat practic, nu este forma ideală care să asigure refracția precisă a luminii. În special razele de lumină
Lentilă (optică) () [Corola-website/Science/299372_a_300701]
-
numeric "f" cu valori pozitive la lentilele convergente și cu valori negative la lentilele divergente. Convergența lentilei compuse este suma convergențelor lentilelor componente: Unitatea de măsură a convergenței este dioptria care corespunde distanței focale de un metru: Forma sferică a lentilelor, deși simplu de realizat practic, nu este forma ideală care să asigure refracția precisă a luminii. În special razele de lumină care intră în lentilă la marginea acesteia suferă o refracție mai mare decît este nevoie, ceea ce duce la o
Lentilă (optică) () [Corola-website/Science/299372_a_300701]
-
măsură a convergenței este dioptria care corespunde distanței focale de un metru: Forma sferică a lentilelor, deși simplu de realizat practic, nu este forma ideală care să asigure refracția precisă a luminii. În special razele de lumină care intră în lentilă la marginea acesteia suferă o refracție mai mare decît este nevoie, ceea ce duce la o focalizare defectuoasă și la formarea unor imagini cu atît mai neclare cu cît lentila are un diametru mai mare. Pentru corectarea aberației sferice se folosesc
Lentilă (optică) () [Corola-website/Science/299372_a_300701]
-
precisă a luminii. În special razele de lumină care intră în lentilă la marginea acesteia suferă o refracție mai mare decît este nevoie, ceea ce duce la o focalizare defectuoasă și la formarea unor imagini cu atît mai neclare cu cît lentila are un diametru mai mare. Pentru corectarea aberației sferice se folosesc diafragme care limitează diametrul fasciculului de lumină (dar care reduc și intensitatea acesteia) ori se folosesc lentile asferice sau lentile compuse, calculate în așa fel încît aberația sferică să
Lentilă (optică) () [Corola-website/Science/299372_a_300701]
-
defectuoasă și la formarea unor imagini cu atît mai neclare cu cît lentila are un diametru mai mare. Pentru corectarea aberației sferice se folosesc diafragme care limitează diametrul fasciculului de lumină (dar care reduc și intensitatea acesteia) ori se folosesc lentile asferice sau lentile compuse, calculate în așa fel încît aberația sferică să fie minimă. Această aberație apare cînd fasciculul de lumină este înclinat față de axa optică. În loc ca imaginea unui punct luminos să fie tot un punct, lumina capătă forma
Lentilă (optică) () [Corola-website/Science/299372_a_300701]
-
formarea unor imagini cu atît mai neclare cu cît lentila are un diametru mai mare. Pentru corectarea aberației sferice se folosesc diafragme care limitează diametrul fasciculului de lumină (dar care reduc și intensitatea acesteia) ori se folosesc lentile asferice sau lentile compuse, calculate în așa fel încît aberația sferică să fie minimă. Această aberație apare cînd fasciculul de lumină este înclinat față de axa optică. În loc ca imaginea unui punct luminos să fie tot un punct, lumina capătă forma unei comete. Efectul
Lentilă (optică) () [Corola-website/Science/299372_a_300701]