4,839 matches
-
discursul. Lexicometria scoate în evidență ocurențele, dar nu trebuie neglijată nici analiza termenilor in absentia, a cuvintelor refuzate sau trecute sub tăcere, a specificităților negative. Absența devine, în cazul limbajului politic, la fel de semnificativă ca și prezența, constituindu-se în marcă lexicală a ideologiilor adverse. Pe această linie de interpretare, putem afirma că, prin intermediul vocabularului specific pozitiv, ideologia se definește pe sine, iar prin vocabularul negativ (in absentia) sugerează ceea ce nu este. Analizând specificul vocabularului politic, Jean-Marie Denquin consideră că acesta nu
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
elemente ale vocabularului comun, pe care le îmbogățește cu semnificații noi (dreapta, stânga, centru, roșu, portocaliu). Fenomenul circulației este bilateral, o serie de termeni specifici discursului politic pătrunzând în limbajul colocvial. În aceste condiții, delimitarea cu strictețe a unui inventar lexical caracteristic comunicării politice se dovedește o întreprindere dificilă, pentru că diferențele dintre lexicul politic și vocabularul comun nu rezidă în cuvintele utilizate, ci în funcțiile pe care acestea le îndeplinesc, în actul comunicării politice. Literatura de specialitate distinge între un vocabular
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
care o reprezintă, de finalitățile vizate etc. Diferențele diatopice se referă la faptul că fiecare cultură politică își elaborează propriul lexic, în funcție de istoria sa, de instituțiile și parametrii vieții sociale. Factorului spațial i se alătură factorul timp în determinarea variației lexicale, pentru că epocile istorice își structurează vocabularul în consonanță cu propriile valori, manifestând preferințe pentru structuri lingvistice și valori semantice particulare. Fără a putea delimita cu fermitate granițele unei terminologii politice, asistăm astăzi la interferențe între vocabulare specifice unor domenii de
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
a termenilor dintr-un domeniu de comunicare în altul, vocabularul politic fiind unul dintre cele mai permeabile în acest sens. Astfel, pătrunderea unor termeni din lexicul religios în vocabularul politic al secolului al XIX-lea se înscrie pe linia contaminărilor lexicale permanente și imprimă discursului politic al epocii un aer de solemnitate. Limbajul politic al veacului al XX-lea se definește în schimb prin împrumuturi masive din terminologia științifică și din cea juridic-administrativă. Deschiderile spre împrumuturi, în special din limbile romanice
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
comunicare), psihologice (starea de spirit a vorbitorilor trebuie să fie în conformitate cu tipul de angajament pe care îl contractează). Încălcarea uneia dintre aceste condiții va pune sub semnul întrebării reușita actului de vorbire, calitatea performativă a limbajului politic nefiind o proprietate lexicală intrinsecă, ci o dimensiune potențială, în strânsă dependență de condițiile de desfășurare a discursului. Practica limbii demonstrează că avem de-a face cu diferite grade de performativitate, același act de vorbire pretându-se la mai multe realizări. Discipol și continuator
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
în memoria pe termen lung a interlocutorului de diverse informații, grupate sub intrări variate: intrarea logică, include informații referitoare la relațiile logice dintre concepte; intrarea enciclopedică, înglobează totalitatea informațiilor referitoare la obiectele care corespund semnificatului, permițând determinarea extensiei lui; intrarea lexicală, însumează toți corespondenții conceptului în limbajul natural. Pornind de la conceptele care circumscriu forma logică, se delimitează, parțial, informațiile referitoare la context. Pe lângă aceste elemente, contextul mai cuprinde: informații extrase din interpretarea enunțurilor anterioare și informații perceptuale, acestea făcând obiectul memoriei
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
constant, în măsura în care manifestările discursive din domeniul politicii nu vizează prioritar prezentarea adevărului și nici transmiterea de informații privind realitatea politică. Corespunzând în limbajul curent sugestiei sau insinuării, implicaturile descrise de H.P. Grice pot fi conversaționale sau discursive și convenționale sau lexicale 141. Implicaturile conversaționale sau discursive funcționează în context și depind în mod direct de contextul referențial, factual, având o finalitate informațională certă, iar implicaturile convenționale sau lexicale au ca suport lexicul, semnificațiile convențional atașate cuvintelor (ele se deosebesc de presupozițiile
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
implicaturile descrise de H.P. Grice pot fi conversaționale sau discursive și convenționale sau lexicale 141. Implicaturile conversaționale sau discursive funcționează în context și depind în mod direct de contextul referențial, factual, având o finalitate informațională certă, iar implicaturile convenționale sau lexicale au ca suport lexicul, semnificațiile convențional atașate cuvintelor (ele se deosebesc de presupozițiile semantice prin faptul că nu contribuie la condițiile de adevăr ale frazelor). Mai mult decât în cazul altor tipuri de limbaj, în construirea semnificației limbajului politic, un
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ceea ce rămâne, reprezentând ceea ce este transmis în mod implicit, adică implicaturile. Grice definește clasa implicaturilor în negativ, ca fiind "ceea ce este transmis minus ceea ce este spus"142 și distinge două tipuri principale de implicaturi: implicaturile convenționale, determinate de anumite itemuri lexicale sau de ocurența anumitor construcții lingvistice; implicaturile conversaționale, având originea în maximele de cantitate, de calitate, de relevanță și de modalitate pe care ar trebui să le respecte locutorii. "Implicaturile convenționale ale unei aserții sunt stipulate în mod arbitrar, în timp ce
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
vizează raportul de forță, de statut al interlocutorilor, jucând un rol deosebit de important în interacțiunea comunicativă. Urmând cele trei axe simetrie/asimetrie, distanță/proximitate, convergență/divergență, raporturile dintre participanții la actul de comunicare politică înregistrează configurații distincte. Definit ca procedeu lexical care constă în atenuarea expresiei unei idei prin substituire sau perifrază, eufemismul are rațiuni variate: evitarea unor expresii triviale; eludarea unor expresii insultătoare sau care ar putea fi interpretate astfel de către receptori; rezolvarea unor tabuuri religioase, deseori cu valoare onomastică
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
și a responsabilității față de opinia publică impune jurnalistului acribie și profesionalism, atât în planul informațiilor cât și în planul expresiei. Intrat în focul polemicilor, Eminescu nu evită însă nici formulările de o violență accentuată, astfel încât "locvacitatea nestrunită, virulența polemică, îndrăznelile lexicale profane, imagistica provocatoare se află etalate emfatic în publicistica sa"235. Dacă pentru mulți dintre reprezentanții pașoptiști gazetăria reprezenta o activitate conjuncturală, subordonată unui pragmatism imediat, pentru Eminescu ea devine o profesie, o responsabilitate, în demersul de educare a opiniei
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
imaginea unui Eminescu extrem de riguros în ce privește forma textelor dedicate tiparului, care trece prin travaliul variantelor până la obținerea unui text care să-l mulțumească. Adresându-se unei categorii largi de public, limbajul publicistic este guvernat de principiul accesibilității, atât la nivel lexical, cât și la cel al construcțiilor sintactice. Eminescu utilizează, în cea mai mare parte a articolelor, un limbaj denotativ, apelând la sensurile de bază ale vocabulelor utilizate, iar acolo unde există pericolul unor ambiguități semantice, jurnalistul formulează definiții, recurge la
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
între limbajul publicistic și cel artistic, vizibile la nivelul expresiei, al figurilor de stil și de gândire utilizate de gazetar în corpul articolelor. Analiza contrastivă a creației poetice și a celei publicistice eminesciene relevă în acest sens existența unui fond lexical comun, pe lângă diferențele legate de autoreferențialitatea/ referențialitatea specifice celor două domenii de creație. Poetica publicisticii eminesciene, explicită în multe dintre articole, evidențiază predilecția jurnalistului pentru paremiologie, pentru citatul revelatoriu, pentru ironie ca figură de gândire cu efecte variate la nivelul
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
variate de cercetare, inclusiv a mijloacelor informatice, oferă șansa unei perspective superioare asupra limbajului politic cultivat de Eminescu în presa vremii. Demersul semiotic relevă distanțarea publicisticii eminesciene de stilul jurnalistic al perioadei pașoptiste, individualizat printr-o retorică greoaie, tributară construcțiilor lexicale fixe și "frazelor sforăitoare". Desfășurându-și activitatea într-o perioadă de tranziție, atât la nivelul realităților politice și sociale, cât și la nivelul mijloacelor de exprimare ale limbii, Eminescu impune în epocă un limbaj jurnalistic original, care se distinge prin
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
factorii de unitate ai articolelor publicistice eminesciene remarcăm: 1. recurența unor secvențe lingvistice; 2. elipsa unor construcții exprimate anterior; 3. utilizarea conectorilor interfrastici (de opoziție, de consecință, cauză, de timp); 4. unitatea sistemului pronominal; 5. folosirea pro-formelor (înlocuirea unor elemente lexicale prin substitute); 6. prezența deicticelor; 7. unitatea timpurilor și modurilor verbale; 8. cultivarea formelor de reiterație (paralelisme, anafore); 9. utilizarea conjuncțiilor (copulative, disjunctive, coordonatoare). Vom ilustra modul în care factorii de coeziune sintactică menționați sunt valorificați concret în text, prin
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
în care subliniază dreptul istoric al României asupra Dobrogei. În articolul "Anexarea Dobrogei", pornind de la o bogată documentație, jurnalistul propune o incursiune în istoria acestei provincii. Printre mijloacele de realizare a coeziunii sintactice în textul amintit remarcăm recurența unor sintagme lexicale precum Tratatul de la Berlin, luarea în posesiune a Dobrogei, Tratatul de la Paris, populațiunile Dobrogei, retrocedarea Basarabiei, care asigură continuitatea și progresia textului publicistic. La nivel morfologic, evidențiem unitatea sistemului pronominal (predomină formele de persoana I plural, semn al exprimării unei
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Chiar dacă cel mai adesea pro-formele funcționează la nivel frastic, articolul eminescian oferă numeroase exemple de pro-forme anaforice la nivel transfrastic. Repetiția și paralelismul devin în publicistica eminesciană instrumente importante de obținere a unității sintactico-semantice, asigurând precizia și unitatea textuală. Repetiția lexicală, condiție a scrisului jurnalistic, care are ca obiectiv receptarea adecvată a mesajului de către un public eterogen, conferă redundanță și sonorități incantatorii textului: "Cu ce drept ne-am plânge de-o nedreptate, pe care am comite-o noi înșine de a
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
și monosemic. Integrând o componentă informativă accentuată, limbajul jurnalistic relevă însă și valențe conotative evidente, generate de asocierile lingvistice surprinzătoare, de exprimările metaforice, de recursul la ironie și de modalizările operate de atitudinea jurnalistului față de referențialul politic. Astfel, pe lângă inventarul lexical monosemic, ilustrat de termeni precum: administrație, advocatură, alegeri, ambasadă, cadastru, carantină, cesiune, confederație, congres, consiliu, consorțiu, constituție, consulat, decret, protocol, retrocedare, rezoluție, electori, tranzacție, suzeranitate, sufragiu, subvenție ș.a. cuvinte ca liberalism, burghezie, conservator, reacționar, amovibil, fiziocrați, germanofil, monarhist, reformă, remaniere
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
atitudinile și credințele jurnalistului, iar fenomenul lexicalizării, desemnând asocierea termen-concept, devine marcă a preocupărilor tematice. În acest sens, supralexicalizarea (existența mai multor cuvinte pentru același concept) indică poziția hegemonică a conceptului în cadrul preocupărilor gazetarului, iar sublexicalizarea (lipsa sau sărăcia paradigmei lexicale pentru un concept) traduce marginalitatea conceptului în cadrul problematicii abordate. Amintim în acest sens bogăția vocabularului denumind aspecte ale vieții sociale în publicistica eminesciană, în detrimentul termenilor care trimit la dimensiunea perceptivă. Rezultatele unei analize lexico-semantice vor fi prezentate în capitolul VI
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
tot cu atâta cuprins material și după aceea le'nșiră, mai puind pe la soroace și câte un Ștefan sau Mihai Viteazul, din buzunările cărora scoteam ce ne poftește inima"393. O altă sursă de realizare a ironiei o constituie asocierile lexicale surprinzătoare: "Erodot al Românului", "stâlpi de cafenele", "reputații uzurpate", "șuruburi patriotice", "turburători de meserie", "doctori în drept și-n strâmb" ș.a. Analiza structurii vocabularului publicistic eminescian relevă împletirea armonioasă a lexicului arhaic cu lexicul neologic: alături de cuvinte vechi, ale căror
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
timpului. Mutațiile înregistrate la nivelul referentului evenimențial impun redimensionarea lexicului românesc, îmbogățirea și modernizarea acestuia, potrivit nevoilor de exprimare ale vorbitorilor. O perspectivă diacronică asupra lexicului publicistic eminescian caracteristic celor patru etape ale activității jurnalistice relevă renunțarea treptată la formele lexicale arhaice, specifice primelor articole ale jurnalistului, și modernizarea vocabularului, prin adoptarea unui număr însemnat de neologisme, în special din limbile romanice. Astfel, forme precum: aginții, aplaudem, cede, cedem, a cercui, corecțiunal, creatrice, criticastri, cronistic, demisiunare, a egemoniza, a enara, împregiurare
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
cercui, corecțiunal, creatrice, criticastri, cronistic, demisiunare, a egemoniza, a enara, împregiurare, națiunal, opuzețiune, a se preîmbla, populace, stafagiu ș.a., care apar în textele publicate în Curierul de Iași, dispar sau apar sporadic în articolele din Timpul. De asemenea, numărul dubletelor lexicale, sensibil redus față de cel prezent în presa epocii, oglindește lipsa unor norme lingvistice unitare în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea și încercările gazetarului de a identifica mijloacele de expresie cele mai potrivite pentru conținuturile transmise
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
lexicului politic eminescian reflectă atitudinea gazetarului față de resursele limbii și de mijloacele de îmbogățire a acesteia în pragul epocii moderne. Bogăția vocabularului publicistic este evidențiată de tratarea lexicometrică a corpusului jurnalistic, care a evidențiat un număr de 92894 de forme lexicale, dintre acestea 4933 fiind comune cu vocabularul artistic. O pondere însemnată în structura lexicului publicistic o dețin neologismele, provenite îndeosebi din franceză, italiană și germană. Preocupat de corecta receptare a cuvintelor de origine străină, Eminescu semnalează frecvent valorile semantice ale
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
buget, a capitaliza, contribuabil, reformator, ingerință, integritate, justițiabil, lege organică, legiuitor, memoriu, neutralitate, a pacifica, a pleda, politică protecționistă, prerogativă, proletarizare, a promulga, protectorat, putere beligerant, reședință, a stipula ș.a. Alături de numărul mare de neologisme, publicistica eminesciană înregistrează numeroase forme lexicale arhaice și regionale: a condemna, curagiu, cu osebire, disculț, a dizbate, a hrăpi, iașeni, împlerea, împrotiva, a închizășui, a încunjura, îndușmănire, mulțămire, nimărui, obicinuit, păharnic, rumpere, sumuțare ș.a. Utilizarea lor este generată de contexte tematice care fac referire la evenimente
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
a unui număr însemnat de termeni neologici și prin glosările frecvente în corpul articolelor, Eminescu educă cititorul în spiritul normativității și al îmbogățirii limbii române, într-o perioadă în care nesiguranța și lipsa unor norme general valabile generează fluctuații morfologice, lexicale și sintactice, la nivelul exprimării verbale. Disputele dintre adepții principiului etimologic și cei ai principiului fonetic, în scrierea limbii române, dobândesc expresie în publicistica eminesciană, jurnalistul alocând pagini numeroase problemelor limbii în veacul al XIX-lea: Mi se va spune
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]