4,823 matches
-
lingvistică a lui B.P. Hașdeu, ocupându-se mai ales de lucrarea Principie de linguistica (1881) a acestuia (vezi Helmuth Frisch, Relațiile dintre lingvistică română și cea europeană. O istorie a lingvisticii românești din secolul al XIX-lea. Curente principale în lingvistică secolului al XIX-lea, Traducere de Marcel Romă, Editura Saeculum I.O., București, 1995, pp. 194-226). Totuși, în capitolul respectiv H. Frisch nu face nicio referire la studiul hasdeian Un nou punct de vedere asupra ramificațiunilor gramaticei comparative (1882), desi
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
volumului (op. cît., p. 263). Cercetând însă cu atenție secțiunea rezervată Semasiologiei lui L. Șăineanu, am descoperit că, într-adevăr, studiul lui Hașdeu este invocat cu privire la "ideile latențe" ale lui Bréal și, mai cu seamă, în legătură cu încadrarea semasiologiei în tabloul lingvisticii, al filologiei sau al gramaticii (vezi H. Frisch, op. cît., pp. 175-177). Frisch precizează că Steinthal localizase semasiologia în filozofia limbii, Heerdegen și Hey în filologie, iar Schleicher și Hașdeu în Glotica (adică în lingvistică/gramatică comparativa), cu mențiunea că
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
în legătură cu încadrarea semasiologiei în tabloul lingvisticii, al filologiei sau al gramaticii (vezi H. Frisch, op. cît., pp. 175-177). Frisch precizează că Steinthal localizase semasiologia în filozofia limbii, Heerdegen și Hey în filologie, iar Schleicher și Hașdeu în Glotica (adică în lingvistică/gramatică comparativa), cu mențiunea că Schleicher folosea termenul de Funktionslehre ("știință despre funcții") în locul celui de semasiologie. În acest punct, lingvistul german prezintă și deosebirile radicale, de concepție, dintre Schleicher și Hașdeu (și Șăineanu). Pentru Schleicher, lingvistică și domeniile ei
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Glotica (adică în lingvistică/gramatică comparativa), cu mențiunea că Schleicher folosea termenul de Funktionslehre ("știință despre funcții") în locul celui de semasiologie. În acest punct, lingvistul german prezintă și deosebirile radicale, de concepție, dintre Schleicher și Hașdeu (și Șăineanu). Pentru Schleicher, lingvistică și domeniile ei (fonologia, morfologia etc.) nu reprezintă o disciplină istorică, ci una de "istorie naturală", iar o trecere dinspre domeniul fizic al limbii către cel intelectual s-ar face, în viziunea acestuia, abia odată cu sintaxa, ce ar constitui "capătul
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Maingueneau • Argumentarea publicitară, Jean-Michel Adam, Marc Bonhomme • Consensarea lexico-semantică, Emil Suciu • Discursul literar, Dominique Maingueneau • Discursul repetat, Cristinel Munteanu • Elemente de filosofia limbii, Ioan Oprea • Frazeologie românească. Formare și funcționare, Cristinel Munteanu • Inițiere în semiotica generală, Jean-Marie Klinkenberg • Inițiere în lingvistică textuala, Doina-Paula Spița • Introduction to Linguistics, Calina Gogălniceanu • Limbaje și comunicare (vol. 1, 2), autor colectiv • Lingvistică generală, semiotica, mentalități, Mariana Net • Lingvistică și filosofie, Ioan Oprea • Lingvistică pentru textul literar, Dominique Maingueneau • Lingvistică textuala, Jean-Michel Adam • Manipularea cuvântului, Philippe
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Cristinel Munteanu • Elemente de filosofia limbii, Ioan Oprea • Frazeologie românească. Formare și funcționare, Cristinel Munteanu • Inițiere în semiotica generală, Jean-Marie Klinkenberg • Inițiere în lingvistică textuala, Doina-Paula Spița • Introduction to Linguistics, Calina Gogălniceanu • Limbaje și comunicare (vol. 1, 2), autor colectiv • Lingvistică generală, semiotica, mentalități, Mariana Net • Lingvistică și filosofie, Ioan Oprea • Lingvistică pentru textul literar, Dominique Maingueneau • Lingvistică textuala, Jean-Michel Adam • Manipularea cuvântului, Philippe Breton • Periferia textului, Philippe Lane • Pragmatică pentru discursul literar, Dominique Maingueneau • Sintaxa limbii române actuale, Rodica Nagy
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Ioan Oprea • Frazeologie românească. Formare și funcționare, Cristinel Munteanu • Inițiere în semiotica generală, Jean-Marie Klinkenberg • Inițiere în lingvistică textuala, Doina-Paula Spița • Introduction to Linguistics, Calina Gogălniceanu • Limbaje și comunicare (vol. 1, 2), autor colectiv • Lingvistică generală, semiotica, mentalități, Mariana Net • Lingvistică și filosofie, Ioan Oprea • Lingvistică pentru textul literar, Dominique Maingueneau • Lingvistică textuala, Jean-Michel Adam • Manipularea cuvântului, Philippe Breton • Periferia textului, Philippe Lane • Pragmatică pentru discursul literar, Dominique Maingueneau • Sintaxa limbii române actuale, Rodica Nagy • Teoria și practica semnului, Ioan S.
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
și funcționare, Cristinel Munteanu • Inițiere în semiotica generală, Jean-Marie Klinkenberg • Inițiere în lingvistică textuala, Doina-Paula Spița • Introduction to Linguistics, Calina Gogălniceanu • Limbaje și comunicare (vol. 1, 2), autor colectiv • Lingvistică generală, semiotica, mentalități, Mariana Net • Lingvistică și filosofie, Ioan Oprea • Lingvistică pentru textul literar, Dominique Maingueneau • Lingvistică textuala, Jean-Michel Adam • Manipularea cuvântului, Philippe Breton • Periferia textului, Philippe Lane • Pragmatică pentru discursul literar, Dominique Maingueneau • Sintaxa limbii române actuale, Rodica Nagy • Teoria și practica semnului, Ioan S. Cârâc • Timp și limbaj. Introducere
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
semiotica generală, Jean-Marie Klinkenberg • Inițiere în lingvistică textuala, Doina-Paula Spița • Introduction to Linguistics, Calina Gogălniceanu • Limbaje și comunicare (vol. 1, 2), autor colectiv • Lingvistică generală, semiotica, mentalități, Mariana Net • Lingvistică și filosofie, Ioan Oprea • Lingvistică pentru textul literar, Dominique Maingueneau • Lingvistică textuala, Jean-Michel Adam • Manipularea cuvântului, Philippe Breton • Periferia textului, Philippe Lane • Pragmatică pentru discursul literar, Dominique Maingueneau • Sintaxa limbii române actuale, Rodica Nagy • Teoria și practica semnului, Ioan S. Cârâc • Timp și limbaj. Introducere în lingvistică lui Gustave Guillaume, Iulian
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
textul literar, Dominique Maingueneau • Lingvistică textuala, Jean-Michel Adam • Manipularea cuvântului, Philippe Breton • Periferia textului, Philippe Lane • Pragmatică pentru discursul literar, Dominique Maingueneau • Sintaxa limbii române actuale, Rodica Nagy • Teoria și practica semnului, Ioan S. Cârâc • Timp și limbaj. Introducere în lingvistică lui Gustave Guillaume, Iulian Popescu • Textul descriptiv, Jean-Michel Adam, André Petitjean, în colaborare cu F. Revăz • Textele. Tipuri și prototipuri, Jean-Michel Adam • Un univers dans une cuillère. Sur la terminologie alimentaire du roumain, Petronela Savin • Universul din lingură. Despre terminologia
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
tecnic; îl putem admite din când în când, ca o perifraza, pentru varietatea stilului; dar el însuși nu este și nu e chip să fie un termen tecnic" (Hașdeu 1881/1984, p. 38). 3 Vezi Bogdan Petriceicu Hașdeu, Principii de lingvistică, volum îngrijit de N. Romanenco și P. Balmuș, cu o prefață de Silviu Berejan, Editura Cartea Moldoveneasca, Chișinău, 1974. 4 Pentru mai multe detalii, vezi Cristinel Munteanu (în colaborare cu Ioan S. Cârâc), Istoria filozofiei limbajului că hermeneutica șui generis
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
al secolului XIX, dedică acest al doilea volum autorul". Undeva, într-o notă de subsol, G. Ivănescu precizează: "Preferință unor lingviști din a doua jumătate a secolului trecut pentru cuvântul Principii când este vorba de a denumi partea generală a lingvisticii se explică, probabil, prin influența lui Herbert Spencer (1820-1903), care și-a intitulat unele din sintezele sale filozofice Principles of Biology, Principles of Psychology, Principles of Sociology. În vremea aceea nu se impusese pentru partea de generalități a lingvisticii termenul
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
a lingvisticii se explică, probabil, prin influența lui Herbert Spencer (1820-1903), care și-a intitulat unele din sintezele sale filozofice Principles of Biology, Principles of Psychology, Principles of Sociology. În vremea aceea nu se impusese pentru partea de generalități a lingvisticii termenul de "lingvistică generală", care a devenit aproape general prin influența lui A. Meillet și a lui F. de Saussure" (Ivănescu, 1984, p. XII). 12 Cititorii vor fi remarcat și fericită coincidență a numelor noastre de familie. Eu vreau să
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
explică, probabil, prin influența lui Herbert Spencer (1820-1903), care și-a intitulat unele din sintezele sale filozofice Principles of Biology, Principles of Psychology, Principles of Sociology. În vremea aceea nu se impusese pentru partea de generalități a lingvisticii termenul de "lingvistică generală", care a devenit aproape general prin influența lui A. Meillet și a lui F. de Saussure" (Ivănescu, 1984, p. XII). 12 Cititorii vor fi remarcat și fericită coincidență a numelor noastre de familie. Eu vreau să subliniez însă o
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Bernhardi, pe la începutul secolului al XIX-lea, dar la acest specialist termenii erau folosiți într-o cu totul altă accepție (una mai degrabă retorica). 18 Să ne reamintim că aceasta ("limba în sine și pentru sine") este o exigenta a lingvisticii, așa cum avea să o teoretizeze mai tarziu Ferdinand de Saussure. 19 Această distincție tripartită fusese deja făcută de Hașdeu cu un an înainte, în Principie de linguistica, unde discutase in extenso și despre termenii meniți să desemneze adecvat știință generală
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
că Hașdeu chiar a insistat asupra acestei probleme, alocându-i mai mult spațiu decât în cazul altor chestiuni. 29 Pentru Grigore Brâncuș, preocupările de acest gen ale lui Hașdeu "dovedesc că marele nostru învățat era integrat în curentul general al lingvisticii europene privind fixarea cadrelor teoretice și metodologice ale cercetărilor limbii" (în Hașdeu, 1988, ÎI, p. 526). 30 În altă parte (vezi Hașdeu, 1988, ÎI, p. 526), Gr. Brâncuș remarcă faptul că lingvistică aplicată a devenit în cele din urmă o
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
nostru învățat era integrat în curentul general al lingvisticii europene privind fixarea cadrelor teoretice și metodologice ale cercetărilor limbii" (în Hașdeu, 1988, ÎI, p. 526). 30 În altă parte (vezi Hașdeu, 1988, ÎI, p. 526), Gr. Brâncuș remarcă faptul că lingvistică aplicată a devenit în cele din urmă o disciplină lingvistică independența, trimițând și la articolul Tatianei Slama Cazacu, The Place of Applied Linguistics în the System of Sciences: All în Relation to "Linguistics" (în "Revue roumaine de linguistique", XXV, 3
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
interpreți/exegeți ai lui Hașdeu) a fost inventat și lansat de indoeuropenistul belgian H. Chavée, odată cu publicarea cărții sale Lexiologie indo-européene ou essai sur la science des mots, Paris, 1849 (pe care Hașdeu o și trece în bibliografia Principiilor de lingvistică; vezi Hașdeu, 1881/1984, p. 31). 32 Gr. Brâncuș (1988: X) notează că "în filozofia germană circulau termenii Noemă "Gedanke" și Noetik "Erkenntnistheorie"", însemnând, așadar, 'gând', respectiv 'epistemologie'. 33 În versiunea originară a lucrării lui Hașdeu, trimiterea bibliografica se făcea
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
și formula latineasca (însă făcând trimitere doar la un articol al lui Vasile Bogrea). 42 Într-adevăr, în anii '70 ai secolului trecut, G. Mounin îl trecea pe fr. lalétique în rândul termenilor pe care ii eliminase din dicționarul de lingvistică pe care l-a coordonat (vezi Mounin et alii 1974, p. XXVII). 43 În a sa Istorie a lingvisticii, George Mounin include și o scurtă secțiune intitulată Scrierea că analiza lingvistică. Lingvistul francez pornește de la două afirmații ale lui A
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
70 ai secolului trecut, G. Mounin îl trecea pe fr. lalétique în rândul termenilor pe care ii eliminase din dicționarul de lingvistică pe care l-a coordonat (vezi Mounin et alii 1974, p. XXVII). 43 În a sa Istorie a lingvisticii, George Mounin include și o scurtă secțiune intitulată Scrierea că analiza lingvistică. Lingvistul francez pornește de la două afirmații ale lui A. Meillet (prima din 1913, iar a doua din 1919), după care: (1) "oamenii care au inventat și perfecționat scrierea
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
lingvistică. Lingvistul francez pornește de la două afirmații ale lui A. Meillet (prima din 1913, iar a doua din 1919), după care: (1) "oamenii care au inventat și perfecționat scrierea au fost mari lingviști și ei sunt aceia care au creat lingvistică"; (2) "structura limbii este aceea care a condiționat fiecare invenție hotărâtoare în dezvoltarea scrierii" (apud Mounin, 1999, p. 27). După cum se vede, nici Hașdeu nu era prea departe de Meillet în modul de a judeca astfel de probleme. 44 Într-
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
la pensée organiciste dans la culture roumaine, În Nouvelles Études d’Histoire, VIII, București, 1990, p. 195-210. 7 Idem, Junimea. Implicații istoriografice, Iași, 1976, p. 262-268, 348-350; idem, Istorie, etnopsihologie și cultură În epoca Junimii: context german, În Anuar de lingvistică și istorie literară, Iași, XXXIII, 1992-1993, B, p. 35-39. 8 A.D. Xenopol, Scrieri, p. 377. 9 I. E. Torouțiu, Studii și documente literare, II, București, 1933, p. 82. 10 Ibidem, p. 84. 11 Analele Academiei Române. Dezbateri, s. II, t. 36, 1913-1914
Prelegeri academice by Acad. ALEXANDRU ZUB () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92347]
-
nu există temă sau problemă literară în legătură cu care Streinu să nu aibă idei originale și incitante. El scrie cu egală competență despre stil critic, judecată literară, conceptul modern de poezie, romanulroman, suprarealism, critică și metodă, tipologie literară, artă și existențialism, lingvistică și filologie, inovație și tradiție, național și universal, clasic și modern, tipare spirituale, artă și natură, spirit polemic, clasicismul folcloric. X "Să vă spun un basm japonez, dintr-o culegere tipărită la noi acum câțiva ani - ne avertiza în " Nicolae
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
lucruri și la lume. Aceste teorii caută să descrie și, pe cât posibil, să explice apariția, menținerea și dispariția formelor, Încearcă Înțelegerea genezei și stabilității lor, Într-o multitudine de domenii. Se pune problema continuu/discontinuu. Disciplinele morfologice precum biologia sau lingvistica au date spațio-temporale continue. Acest continuu se explică În cazul biologiei ca organismul viu sau În cazul lingvisticii prin limbă. Disciplinele morfologice Încep prin a discerne un număr de elemente stabile și repetabile (celule). Scopul oricărei teorii morfologice spune Thom
Polarităţile arhitecturi by Mihai Flondor () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92988]
-
formelor, Încearcă Înțelegerea genezei și stabilității lor, Într-o multitudine de domenii. Se pune problema continuu/discontinuu. Disciplinele morfologice precum biologia sau lingvistica au date spațio-temporale continue. Acest continuu se explică În cazul biologiei ca organismul viu sau În cazul lingvisticii prin limbă. Disciplinele morfologice Încep prin a discerne un număr de elemente stabile și repetabile (celule). Scopul oricărei teorii morfologice spune Thom - „este de a preciza acele configurații spațiotemporale pe care le pot forma ele În mod stabil și repetitiv
Polarităţile arhitecturi by Mihai Flondor () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92988]