KorAP: Find »[drukola/base=liră & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...147 148 149 ...239 >

5,957 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222

care o înfățișa pe cealaltă doamnă Thatcher cărând o pungă grea cu cumpărături pe o stradă periculoasă, foarte abruptă. Apoi ecranul s-a înnegrit și au apărut două titluri: „Doamna Emily Thatcher trăiește dintr-un venit săptămânal de 43,37 lire sterline“ ; „Costurile războiului pentru insulele Falkland a fost deja estimat la 700 000 000 de lire sterline“. Graham opri caseta. — Deci ce părere ai? Hai, spune, sincer! — Mi-a plăcut. E bun. Ascultă, încearcă să uiți de politețea clasei de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
periculoasă, foarte abruptă. Apoi ecranul s-a înnegrit și au apărut două titluri: „Doamna Emily Thatcher trăiește dintr-un venit săptămânal de 43,37 lire sterline“ ; „Costurile războiului pentru insulele Falkland a fost deja estimat la 700 000 000 de lire sterline“. Graham opri caseta. — Deci ce părere ai? Hai, spune, sincer! — Mi-a plăcut. E bun. Ascultă, încearcă să uiți de politețea clasei de mijloc din sud pentru o clipă. Spune-o pe șleau. — Ți-am spus, e bun. E

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
înăbușit. — Nu cred prea mult în talentul meu de pictor. — Trebuie să crezi. — Este ultimul dintr-o serie de șase tablouri inspirate din legenda lui Orfeu. — Și dacă și celelalte sunt la fel de bune ca... Am privit-o uluit. Poftim? — Înfățișează lira lui și capul lui retezat purtate de apele Hebrusului. M-am așezat pe pat. — A! — Acum înțelegi de ce nu vreau să le arăt altora lucrările mele. Erau puține speranțe să se spulbere tăcerea care a urmat. Priveam în gol, nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
și extrem de conștient de posibilitățile lui comerciale, simțea că nu sosise încă vremea lui. Era aproape, dar nu prea. În 1978 s-a produs prima agitație. În aprilie JVC a introdus Video Home System, punându-i prețul de 750 de lire sterline, și după numai trei luni Sony și-a lansat rivalul Betamax. În următorii ani aceste două sisteme s-au cotonogit pe piață, VHS fiind declarat în sfârșit învingător clar. În toamna lui 1978, când Thomas Winshaw a anunțat că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
încă se refăcea după coșmarul Tribunalului Ratei Dobânzilor, care timp de două săptămâni expusese în 1957 opiniei publice pentru prima oară unele dintre afacerile sale. Parlamentari laburiști și tabloide ridicaseră din sprâncene, scandalizate în fața dezvăluirilor tranzacțiilor de câteva milioane de lire sterline care se realizaseră făcând semn cu ochiul, din fotoliile cluburilor de gentlemani, pe pistele de golf duminică-dimineața sau la vânătoarea de potârnichi din weekend. Deși toate băncile comerciale imlpicate fuseseră achitate de acuzația că acționaseră “în urma dezvăluirii improprii de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
an, fusese o inițiere dură: Macmillan declarase poate la Bedford că economia era puternică și că „țara n-o dusese nicicând mai de bine“, dar speculanții străini gândeau altfel, și s-au lansat o campanie furibundă de a vinde ieftin lira sterlină, răzând din rezerva de aur a băncii și forțând o creștere cu 2% a ratei bancare (până la 7% cea mai mare de peste un secol). — A fost ceea ce se poate numi botezul focului, îi explică Thomas tânărului său văr Mark

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
similar s-a petrecut pe 16 septembrie 1992 (Miercurea Neagră, cum a ajuns să fie numită), când speculanții de valută au reușit să curețe rezervele de aur ale țării de miliarde de lei și de data asta să forțeze devalorizarea lirei, cu aceeași ocazie. Thomas a avut dreptate într-o privință: nu i-a fost dat să vadă cum se întâmplă una ca asta. Își pierduse deja vederea. Thomas percepuse întotdeauna lumea doar cu ochii: de aceea, nu simțise nici o dorință

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
de glaucom postinflamator, de glaucom preinflamator, de glaucom infantil și de mixomatoză. Ochii lui Thomas Winshaw erau asigurați (la casa de asigurări a firmei Stewards) cu o sumă despre care se zvonea că varia între 100000 și 1 milion de lire sterline. Nu era organ, cu alte cuvinte, pe care să-l prețuiască mai mult; și spre care mâna lui dreaptă nu se putea abține să nu zăbovească - și cea mai memorabilă poate a fost în ziua în care i-a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
în frâu procedeele mai nemiloase. Pentru a găsi un exemplu clasic al metodelor lui Thomas, ar fi trebuit să revenim la zilele idilice de la începutul deceniului, când profiturile companiei Stewards din finanțe corporatiste se cifrau la aproximativ douăzeci și cinci milioane de lire sterline și ofereau consultanță unui număr de treizeci până la patruzeci de companii preluate pe an. Dintre acestea, cazul lui Phocas Motors Service este la fel de reprezentativ ca oricare. Phocas era o firmă mecanică profitabilă, bine văzută, situată în Midlands, care furniza

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
bătaie ușoară pe mână. Detalii precise sunt greu de aflat, dar se crede că a bătut palma cu o altă bancă comercială mai mică și a convins-o să cumpere acțiuni ale clientului lui în valoare de câteva milioane de lire; când prețul lor a crescut în ultimele zile ale licitației, banca l-a contactat și i-au spus că se gândesc să vândă; și pentru a preveni această catastrofă, și-a convins clientul să le tempereze cu o depunere, fără

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
A lucrat timp de aproape treizeci de ani și s-a pensionat la câteva luni după ce a izbucnit scandalul pensiilor. Banii pe care-i economisise dispăruseră și a supraviețuit cu o pensie de la stat, la care a adăugat mama câteva lire, fiind nevoită să revină în învățământ cu jumătate de normă. N-a fost pensionarea pe care și-o plănuiseră. Nu există îndoială în mintea mea că stresul provocat de această situație a contribuit la infarctul lui. Înseamnă asta că Thomas

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
irakienilor un acord de credit suficient de mare. Cât le-au dat americanii? — Câteva miliarde, cred: dar numai pentru grâu și așa mai departe. Oficial, oricum. — Hm. M-am gândit că noi am putea merge până la opt sute de milioane de lire. Cum ți se pare? — Sună bine. Sunt bani accesibili. — Presupun, spuse Henry, aplecându-se și privindu-l pe Mark în ochi, că Hussein poate face rost de acești bani până la sfârșitul zilei. Noi îi acordăm credit, dar vrem să ne

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
1961. Era deja întuneric când Michael coborî din tren la York. Cei trei Winshaw și domnul Sloane, fără să-l observe, chemară imediat un taxi și ieșiră în traficul orașului. După ce se socoti și văzu că din cele șaptezeci de lire îi mai rămânea foarte puțin după ce plătea taxiul, Michael se decise să renunțe la acel mijloc de transport și să aștepte în schimb un autobuz, care urma să plece peste patruzeci și cinci de minute. Își petrecu timpul consumând două

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
lor, adresele și numerele lor de telefon. Detalii ale deceselor unor persoane de vază din armată, din Ministerul Apărării și din coaliția guvernamentală fuseseră deasemenea notate. Un registru contabil legat în piele era umplut cu șiruri paralele de cifre în lire și mărci germane, iar pe dosul unei pagini era o listă cu numele și adresele mai multor conturi bancare britanice și germane. În plus, mai erau câteva coli de hârtie desprinse, dintre care una i-a atras în mod deosebit

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
cu Dennis Thatcher, pe atunci director general al companiei Atlas Preservative, în decembrie 1951. Fiu lor, Mark, și fiica lor, Carol, s-au născut doi ani mai tîrziu. (Compania Atlas a fost vîndută companiei Castrol Oil cu 560.000 de lire sterline în 1965.) Pe 3 februarie, Macmillan a anunțat cu mîndrie parlamentul sud-african din Cape Town că „bate vîntul schimbării pe tot continentul“. Unele voci din propriul partid au considerat atitudinea lui față de această chestiune periculos de progresistă. Pe 16 septembrie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609

butonii strălucitori. O să arătați tipelor astea mutra mea urîtă, presupun, și-o să trebuiască să spună dacă le place de mine. Deja văd ce-o să iasă de-aici. Poate c-ar fi trebuit să mă pozez c-o bancnotă de cinci lire după ureche. Helen și-l imagină acasă În dimineața aceea, alegînd o cravată, frecîndu-și haina cu-n burete, Îndreptîndu-și de mai multe ori cărarea. Îl conduse pe scări, pînă la stradă. CÎnd se Întoarse În sala de așteptare, se uită

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
ca noi În 1947, nu crezi? — Poate că a fost suficient de norocos să nu-și poată imagina anul 1947. — Poate cineva o să găsească pipa ta, peste trei sute de ani. — Nici o șansă! zise Fraser. Pun rămășag pe o mie de lire, pînă la ultimul bănuț, că mica mea pipă și tot restul or să fie cenușă atunci. Își termină berea și se ridică În picioare. — Încotro te duci? Îl Întrebă Duncan. — Să mai iau niște bere. — E rîndul meu. N-are

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
Kay privi Într-o parte. PÎnă acum vorbise În glumă, jucînd un rol, Încercînd să ascundă faptul că, la fel ca Înainte, Îi reveneau vechile emoții, făcînd-o să se simtă jenată și temătoare. Pentru că, iată, Mickey, care cîștiga cam o liră pe săptămînă, era gata s-o Împartă cu ea - pur și simplu, fără nici un motiv anume, doar din mărinimie. Iar ea, Kay, cu bani necheltuiți, bine-sănătoasă, trăia ca o infirmă, ca un șobolan. Se aplecă Înainte și luă ceaiul. Spre

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
zise Mickey urmărind-o. Nu prea. — Nu te aștepți ca o chestie de calitatea asta să fie ieftină. Nu În vreme de război... — CÎt a fost, Kay? Văd că te roșești! — E cald, asta-i tot. Soba aia nenorocită! — Cinci lire? Șase? — Ei, a trebuit să risipesc avea familiei Langrish pe ceva! Și pe ce poți să cheltuiești În zilele noastre? Nu-i băutură În cîrciumi, nu-i tutun la tutungerie. — Șapte lire? Opt lire? se repezi Mickey. Kay, sper că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
cald, asta-i tot. Soba aia nenorocită! — Cinci lire? Șase? — Ei, a trebuit să risipesc avea familiei Langrish pe ceva! Și pe ce poți să cheltuiești În zilele noastre? Nu-i băutură În cîrciumi, nu-i tutun la tutungerie. — Șapte lire? Opt lire? se repezi Mickey. Kay, sper că nu mai mult? Kay răspunse repede dar destul de incert. — Nu. Cam opt lire. De fapt plătise zece lire pe pijama și Încă cinci lire pe o pungă de cafea și cîteva sticle

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-i tot. Soba aia nenorocită! — Cinci lire? Șase? — Ei, a trebuit să risipesc avea familiei Langrish pe ceva! Și pe ce poți să cheltuiești În zilele noastre? Nu-i băutură În cîrciumi, nu-i tutun la tutungerie. — Șapte lire? Opt lire? se repezi Mickey. Kay, sper că nu mai mult? Kay răspunse repede dar destul de incert. — Nu. Cam opt lire. De fapt plătise zece lire pe pijama și Încă cinci lire pe o pungă de cafea și cîteva sticle de whisky

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
pe ce poți să cheltuiești În zilele noastre? Nu-i băutură În cîrciumi, nu-i tutun la tutungerie. — Șapte lire? Opt lire? se repezi Mickey. Kay, sper că nu mai mult? Kay răspunse repede dar destul de incert. — Nu. Cam opt lire. De fapt plătise zece lire pe pijama și Încă cinci lire pe o pungă de cafea și cîteva sticle de whisky, dar nu dorea să recunoască — Opt lire! strigă Mickey. Te-ai țicnit? — Dar gîndește-te cît de fericită o să fie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
În zilele noastre? Nu-i băutură În cîrciumi, nu-i tutun la tutungerie. — Șapte lire? Opt lire? se repezi Mickey. Kay, sper că nu mai mult? Kay răspunse repede dar destul de incert. — Nu. Cam opt lire. De fapt plătise zece lire pe pijama și Încă cinci lire pe o pungă de cafea și cîteva sticle de whisky, dar nu dorea să recunoască — Opt lire! strigă Mickey. Te-ai țicnit? — Dar gîndește-te cît de fericită o să fie Helen! Nici pe jumătate pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
În cîrciumi, nu-i tutun la tutungerie. — Șapte lire? Opt lire? se repezi Mickey. Kay, sper că nu mai mult? Kay răspunse repede dar destul de incert. — Nu. Cam opt lire. De fapt plătise zece lire pe pijama și Încă cinci lire pe o pungă de cafea și cîteva sticle de whisky, dar nu dorea să recunoască — Opt lire! strigă Mickey. Te-ai țicnit? — Dar gîndește-te cît de fericită o să fie Helen! Nici pe jumătate pe cît i-ai făcut tu pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
nu mai mult? Kay răspunse repede dar destul de incert. — Nu. Cam opt lire. De fapt plătise zece lire pe pijama și Încă cinci lire pe o pungă de cafea și cîteva sticle de whisky, dar nu dorea să recunoască — Opt lire! strigă Mickey. Te-ai țicnit? — Dar gîndește-te cît de fericită o să fie Helen! Nici pe jumătate pe cît i-ai făcut tu pe speculanții ăia. — Ei, și ce! zise Kay, simțind brusc efectul ginului și devenind certăreață. Totu-i cinstit

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]