4,922 matches
-
la ricerca incessante della stabilità, delle certezze, l'interrogazione sul ruolo dell'uomo nell'universo, la lotta contro la solitudine e îl dolore, îl ricordo e la sua contaminazione con l'onirico. Ha rivisitato inoltre i luoghi più noti della lirica leopardiana come îl vento o îl naufragio. I temi affettivi come quello dell'amore completano îl panoramă. L'ultimo costituisce uno degli argomenti centrali della terza parte della ricerca, nella quale viene messa în risalto l'influenza dei testi greci
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
ricalco sensibilissimo, e qui per terra mi getto della Seră del dì di festa; oppure îl telaio batteva nel cortile (Vicolo) che fă immediatamente pensare al percorrea la faticosa tela di A Silvia: due esempi che mostrano sufficientemente una congenialità lirica di tipo fondamentalmente realistico e musicale în Pietro Mazzamuto, Quasimodo, Palumbo, Palermo, 1967, p. 46. Versiunile în limba română ale poeziilor lui Quasimodo aparțin următoarelor ediții: Rosetta del Conte, Poeți italieni de azi: Eugenio Montale, Salvatore Quasimodo, Tipografia Bucovina I. E
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Mucchi, Modena, 1993, p. 15. 75 Aurora Firța, Îl suono dei Cânți, lucrare nepublicata, pp. 29-33. 76 Renzo Negri, op. cît., p. 48. 77 Giuseppe Antonio Borgese, D'Annunzio, Ricciardi, Napoli, 1909, p. 9. 78 În eseul "Lo svolgimento della lirica dannunziana", La rassegna della letteratura italiană, 1-2, ianuarie iunie 1953, pp. 5-19. 79 Renzo Negri, op. cît., p. 48. 80 Lux lucet în tenebris; Maestro, alcuno conosce îl mio tormento; mă a Voi oso chiedere una parolă: di fede o
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
10, octombrie 1950, pp. 3-35 (acum în Giuseppe Ungaretti, Vită d'un uomo, Saggi e interventi, îngrijit de M. Diacono și L. Rebay, Mondadori, Milano, 1974, pp. 451-496). Cfr. și Diana Cristadoro Parra, op. cît., p. 20. 131 La tensione lirica è portata all'interno delle immagini, all'interno dei vocaboli (...), nel segreto (...), dove și brancola verso la verità în Giuseppe Ungaretti, Per conoscere Ungaretti: antologia delle opere, Mondadori, Milano, 1986, p. 433. 132 Gilberto Lonardi, op. cît., p. 50. 133
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
di Eugenio Montale. Quasimodo che nulla ha imparato o pochissimo, da Ungaretti (tranne forse îl modo di esordire per certe poesie: "Notte, serene ombre") ritrova nell'esperienza montalesca, conseguita ad occhi bene aperti, la fermezza tecnica di sceverare îl nodo lirico della poesia apparente dei motivi, dei colori, e delle cosidette "aure". Idem, pp. 124-125. 155 Importă solo che la tristezza, o meglio la negazione, che în realtà ci viene offerta, sia artisticamente insincera. La și direbbe addirittura ricavata, (né mancano
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Bigongiari îl traduseseră pe Mallarmé, Mario Luzi îl studiase (Studio șu Mallarmé, Sansoni, Florența, 1952); Oreste Macrì analizase opera lui Valéry (Îl cimitero marino di Paul Valéry: studio critico, testo, versione metrica, commento, Sansoni, Florența, 1947). Pentru aprofundarea corespondentelor dintre lirica italiană și poezia lui Mallarmé, cfr. Anna Dolfi, Studi șu Ungaretti e poeți coevi, Bulzoni, Romă, 1998, p. 343 sqq. Leopardismul de la începutul secolului XX e transpus în inima ermetismului prin vocea criticilor Luciano Anceschi, "Leopardi e la poetica dell
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
pensieri o d'immagini e sensazioni spirituali, ch'ella non e capace di abbracciarle tutte, e pienamente ciascuna, o non ha tempo di restare în ozio, e priva di sensazioni în Zibaldone, cît., 1269. 172 Pietro Bigongiari, L'elaborazione della lirica leopardiana, Marzocco, Florența, 1937, p. 5. 173 Despre la poesia breve cfr. Mario Petrucciani, op. cît., pp. 120, 123. 174 Luciano Anceschi, Idea della lirica, Edizioni di Uomo, Florența, 1945, p. 73. 175 Pietro Bigongiari, "Leopardi e l'ermetismo", Leopardi
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
ozio, e priva di sensazioni în Zibaldone, cît., 1269. 172 Pietro Bigongiari, L'elaborazione della lirica leopardiana, Marzocco, Florența, 1937, p. 5. 173 Despre la poesia breve cfr. Mario Petrucciani, op. cît., pp. 120, 123. 174 Luciano Anceschi, Idea della lirica, Edizioni di Uomo, Florența, 1945, p. 73. 175 Pietro Bigongiari, "Leopardi e l'ermetismo", Leopardi e îl Novecento, cît., pp. 149-167, extras p. 4. 176 Pietro Bigongiari afirmă în "Leopardi e l'ermetismo", cît. că poezia recentă a descoperit faptul
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
messinesi, come Francesco Carrozza, per l'appunto Salvatore Quasimodo în Rosalma Salina Borello, Patrizio Barbaro, op. cît., p. 32. 201 Poezia Aurora a apărut în Humanitas (Bari, 13 mai 1917), Cânți marini în L'amore illustrato (2 august 1917), proza lirica Sconfinamenti dell'anima în Settimana illustrata (5 august 1917), Ossessioni în La Stradă (august 1917), Anima sognante în L'amore illustrato (23 august 1917) și tot aici L'ignoto (9 august 1917), Fremiti mattinali în Îl nuovo telefono (22-23 septembrie
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
în L'amore illustrato (23 august 1917) și tot aici L'ignoto (9 august 1917), Fremiti mattinali în Îl nuovo telefono (22-23 septembrie 1917), Ultima luce în Corriere dei Cacciatori (22 octombrie 1917), Profanazione în Libere idee (noiembrie 1917), proza lirica Amori crepuscolari în Settimana illustrata (4 noiembrie 1917) și, tot aici, Profughi (16 decembrie 1917), Penombre în Amore illustrato (27 decembrie 1917) și Seră d'estate în Italia futurista (31 octombrie 1917). Salvatore Pugliatti, 1974, op. cît., pp. 46-47. 202
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
della poesia dei classici (...) Non troviamo qui, (în Confessione) e neppure, tranne qualche eco lontana, nelle liriche che abbiamo ricordato come significative del Quasimodo, reminiscenze sensibili. Îl poeta è già libero e sicuro. Tanto libero da poterci dare nella trepida lirica Vento a Tìndari che ha l'andatura leggera e alata di un inno, ed è perciò lontana dalle sapienți annotazioni (tutte pause spazi e silenzi) delle poesie simili a Confessioni (sic!), forse îl meglio di sé, idem, p. 112 și
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
per quel "sentimento della solitudine" che è îl riflesso della pena dell'uomo, del dolore în senso assoluto, Salvatore Quasimodo, "Notă del traduttore", Vergilius Publius Maro, Îl fiore delle Georgiche, Mondadori, Milano, 1968, p. 11. 415 Luciano Anceschi, "Saggio critico", Lirici greci, Corrente, Milano, 1940, p. IX. 416 Pentru studierea acestui fir al vieții recanatezului cfr. Giacomo Leopardi: la vită, i luoghi, le opere, Macchiaroli, Napoli, 1996. 417 De viris doctrina claris, Porphyrii de vită Plotini et ordine librorum eius, Fragmentă
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
e della filologia antică. Ciò formava tutto îl mio gusto: io disprezzava quindi la poesia. Certo non mancava d'immaginazione mă non credetti d'esser poeta se non dopo letti parecchi poeți greci, Zibaldone, 1741. 423 Dopo i tre grandi lirici dell'ultimo Ottocento, Carducci Pascoli D'Annunzio, e dopo certă sazietà di un poetare erudito, e anche eloquente e anche retorico (...) ci fu come una reazione e îl bisogno di abbandonare schemi formali, (...) e nella reazione sembrò dover chieder conforto
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Traducendo i greci o i latini io non potevo dar loro che la mia sintassi, îl mio linguaggio, la mia chiarezza infine, în Salvatore Quasimodo, 1971, op. cît., p. 279. 459 Deși în general laudativa, recenzia lui Leone Traverso la Lirici greci semnalează unele inexactități și abateri de la semnificația cuvintelor din textul de pornire. Deoarece consideră nepotrivită colarea unor fragmente de autori diferiți în aceeași poezie, critică modul în care Quasimodo introduce în fragmentul lui Alceu versul safian: le femmine hanno
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
ed essere bravo scrittore, Giacomo Leopardi, Epistolario, cît., p. 78. 463 Dobbiamo tener conto poi del lavoro di riflessione poetica, che s'inserisce în quello creativo negli intervalli di silenzio: intendo parlare delle traduzioni dei poeți antichi e moderni. I Lirici greci, Vergilio, Omero, Eschilo, Ovidio, Îl Vangelo secondo Giovanni, Shakespeare sono stați gli incontri poetici di molti anni di lavoro. Anni di lente letture per giungere, mediante la filologia, a rompere lo spessore della filologia; a passare, cioè, dalla prima
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
è nel mio sangue și è svegliato. (...) forse sono riuscito (mă non sono ancoră contento) a ritrovare la voce del poeta: în qualche punto certamente, Quasimodo-Cumani, op. cît., scrisoare din 10 iulie 1937. 491 Io sto traducendo la più lungă lirica di Saffo, che ci rimane. Tralascio di tradurre i frammenti di pochi verși (forse qualcuno dei piů intenși, no) perché la lettura del testo greco da immediatamente tutto quello che îl poeta voleva rendere. Sono inizi di canto, momenti di
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Eminescu, dar senzu alității și ironiei spiritual-dizolvante din Buch der Lieder i se substituie fie voluptatea unei vrăji mortale și o insatisfacție, de-a dreptul metafizică a erosului, fie din nefericire satira gravă, reto rizantă, ori romanțiozitatea (ibidem). Pentru apropierea liricii lui Mihai Eminescu de poezia lui Lenau, criticul apelează la Odă în metru antic, text comparat cu Sehnsucht nach Vergessen. "Ambele ode au nu numai forma anticizantă, dar și substanța infernală comună, aceeași otravă curge prin versurile celor doi poeți
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
studiu de traducător 24 propune abordarea comparativă, fără a demarca palierele textului, insistând, în schimb, asupra importanței de care se bucură isotopia într-un asemenea demers. Din opera leopardiană, selecția traducătoarei se oprește la poemul L'Infinito. Prea neologic pentru lirica eminesciană, cuvântul va fi înlocuit, conservând nuanțele/axa paradigmatică, prin termeni derivați cu prefixul negativ "ne-". În paginile de proză eminesciană, "infinit" are o mai bogată reprezentare decât în versuri, chiar completată cu derivatul feminin, "infinitate". "Dealul, element al unei
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
albaneză: Luan Topciu "Sentimentul dorului la Mihai Eminescu și Lasgush Poradeci" (revista Albanezul nr. 1/ian. 2001). Ideea generală a celor mai multe dintre studiile menționate este una optimistă: entropia intertextului din cultura universală în opera eminesciană reprezintă o resursă hermeneutică și lirică inepuizabilă, cert este că studiul diferirii, după identificarea repetării, continuă să fascineze. Mecanismul intertextualității din proza lui M. Eminescu îi rezervă cititorului, încă, multe alei de labirint, iar în dezlegarea traseului livresc-dedalic intratextul ne poate ajuta. 4. Categorii intratextuale 4
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
produs oarecare familiarizare cu nuanțele tablourilor. Nu ar fi nici onest, nici eficient un traseu care pleacă dinspre manuscris către opera publicată (am ști dinainte unde ajungem și ar crește riscul "decupajelor" în interpretare). De ce vom considera că hipotextul din lirică, dramaturgie sau jurnalistică presupune corespondență intratextuală, iar traducerea filiație? Motivul este legat de necunoașterea cronologiei interioare a unor teme și preocupări ale autorului, chiar dacă exteriorizarea pe portativul unui registru sau al altuia răspunde unei succesiuni. Este foarte posibil ca vreo
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
la descifrarea enigmei începutului lumii (Bhose: 2010 a, 55)91. Insistența noastră asupra componentei traducerilor din opera eminesciană se datorează faptului că și acest demers se circumscrie intertextualității. La rândul lor, traducerile produc efecte intratextuale în proză, ca și în lirică și dramaturgie difuze sau bine luminate.Astfel, Arta reprezentărei dramatice dezvoltată științific și în legătura ei organică (Enric Theodor Rötscher) se va reflecta în teatru; Critica rațiunii pure ([Immanuel] Kant) se va răsfrânge cvasi-explicit în Sărmanul Dionis; Gramatica critică abreviată
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
lui Eminescu, București: Editura Cununi de stele, Colecția "Amita Bhose". o cosmologia lui Mihai Eminescu. BOT Ioana (2012) Eminescu explicat fratelui meu, București:Art. o actualitatea lui Eminescu; o critica genetică. BULGĂR Gheorghe (2011) De la cuvânt la metaforă în variantele liricii eminesciene, Cluj-Napoca: Editura Dacia XXI, "Colecție de autor: Gheorghe Bulgăr". o variantele poemelor eminesciene. CĂLINES-CU George [1935-1936] (1969-1970, 1976, 1999) Opera lui Mihai Eminescu, vol. I, București: Editura Academiei Române, ediție îngrijită de Ileana Mihăilă (prima ediție, volumele 1-51, București
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
și bibliografie de Mihai Drăgan. Iași: Junimea, 1974, 384 p. (Eminesciana; 2) * VIANU, Tudor. Mihai Eminescu. Prefață de Al. Dima. Ediție îngrijită de Virgil Cuțitaru. Iași: Junimea, 1974, 355 p. (Eminesciana; 3) * BULGĂR, Gh. De la cuvînt la metaforă în variantele liricii eminesciene. Iași: Junimea, 1975, 263 p. (Eminesciana; 4) * CĂLINESCU, G. Viața lui Mihai Eminescu. Iași: Junimea, 1977, 408 p., 15 il. (Eminesciana; 5) * DRAGOMIRESCU, M. Mihai Eminescu. Ediție îngrijită, prefață și note de Leonida Maniu. Iași: Junimea, 1976, 296 p.
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
fals jurnal, la o falsă persoana a treia. 1 Pompiliu Crăciunescu desemnează prin termenul non-canonic "acea parte a operei [eminesciene] care se proiectează în afara romantismului (s.a.)" (2000, pp. 17-18). 2 Relevantă în acest sens este lucrarea Ioanei Bot Eminescu și lirica românească de azi.Citatul eminescian în poezia contemporană românească, Cluj Napoca: Editura Dacia, (1990). 3 Mircea Eliade "Eminescu sau despre Absolut", Postfață la volumul Eminescu sau despre Absolut Rosa Del Conte (1990, 455). 4 Despre mecanismul cristalizării ideilor, mărturisește însuși Eminescu
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
supraviețui) e, fără îndoială, a Irlandei de Nord, teritoriu aflat, în viziunea poetului, într-un marasm identitar ce va trebui, la un moment dat, să ia sfîrșit. Volumul în cauză inaugurează dimensiunea politică și, pînă la un punct, naționalistă a liricii lui Heaney, continuată, ulterior, în cărți precum North/Nord (1975) unde proble ma conflictelor istorice, din spațiul irlandez, se pune în mod deschis (teoretic, confruntările respective s-au încheiat odată cu acceptarea Acordului de la Belfast/The Belfast Agreement, din 1998, care
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]