5,029 matches
-
domestice și apicultură. Are Școală și Biserică. Este situat pe versanții unui pârâu ce izvorăște din estul satului și care curge sinuos spre Dorobanțu, apoi, „șiret” se întoarce spre vest revărsându-se, pe lângâ Pecineaga, în Dunăre. Biserica, zidită de localnici prin anii1920-27, din piatră albă, pe o stâncă de piatră, cu hramul „Sf. Ilie” , a suferit din cauza cutremurelor secolului trecut; 1940, 1977, 1981, 1986, 1990, a fost restaurată între anii 2004-2009 de meșteri locali, Jinga Gheorghe,ș. a. ajutați efectiv de
Meșteru, Tulcea () [Corola-website/Science/301850_a_303179]
-
nord-est. Din arealul așezarii, provin câteva dovezi istorice, din epoca veche a bronzului. Într-o prestigioasă lucrare, elaborată de arheologii, Sabin Adrian Luca și Nicolae Gudea, intitulată Repertoriul arheologic al județului Sălaj, este specificat faptul că, pe locul denumit de localnici "Prâsnel" , s-au descoperit, meteriale cerammice, aparținând Culturii Wietenberg, iar într-un alt loc, aflat tot în perimetrul așezarii, denumit "Fundul Șanțului" s-a găsit un depozit de bronzuri alcătuit din verigi de bronz. Sub aspect etnic;
Ulciug, Sălaj () [Corola-website/Science/301847_a_303176]
-
asigură hrana și reprezintă principala sursă de venit. Creșterea animalelor se face într-un fel aparte în Delta Dunării: animalele sunt lăsate libere pe grindurile nisipoase unde își caută hrana. Suprafața redusă a terenurilor agricole din zonă îi determină pe localnici să păstreze în saivane doar animalele de tracțiune și mai rar câte una sau două cornute, restul fiind aduse în gospodării înaintea sacrificării. În trecut, persistând chiar până la colectivizare (1951), una din principalele ocupații (în afara creșterii animalelor) era agricultura. Se
Letea, Tulcea () [Corola-website/Science/301848_a_303177]
-
fost nivelate în urma lucrărilor agricole, astfel au existat pe teritoriul comunei Viișoara denumiri de măguri: măgura Coțofeni, măgura Duminecă, măgura Bâtlanu, măgura de la sosea (Ion Spiru, "File de istorie teleormăneană", 1996, pag. 65),care astăzi nu mai sunt cunoscute. ...cărora localnicii le spun găvane indiferent de mărimea lor, sunt formațiuni morfologice negative cu o mare răspândire în cadrul interfluviului Vedea- Călmățui, deci și pe teritoriul comunei Viișoara. De altfel ele se integrează marelui clastocarst sufozional prezent în sudul câmpiilor Boian și Burnas
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
argiloiluviale vertice și pseudogleizate de la puternic până la moderat decarbonatate, cu conținut slab până la moderat de humus, cu textură lutoasă până la luto-argilo-prăfoasă ( "Studiu de fertilitate T.C. Viișoara, Județul Teleorman, Oficiul de studii pedologice și agrochimice Teleorman", Alexandria, 1996). Pământurile sunt numite de localnici “pământuri iuți” în sensul că primăvară perioada optimă pentru efectuarea lucrărilor agricole este scurtă și trebuie aleasă cu mare grijă, prea devreme nu se poate lucra din cauza excesului de umiditate iar prea târziu din cauza compactării terenului, uneori în primăverile ploioase
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
parte a lor fruntea terasei Dunării. Versantul vestic, limitează vatra satului la sud, are valori ale pantei de 10-11 grade, prezintă rupturi de pantă pe profil în partea de sud-vest, iar din loc în loc există ravene de dimensiuni variabile cărora localnicii le spun “andace” atribuindu-le și denumiri sugestive: ”Miturică”’ “Fântana Mare”, “La Dragomirescu”. Pentru stabilizarea versantului și implicit pentru stoparea avansării ravenelor în anii 1970 s-au făcut plantări cu salcâmi dar care ulterior au fost distruși de localnici, lucrările
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
cărora localnicii le spun “andace” atribuindu-le și denumiri sugestive: ”Miturică”’ “Fântana Mare”, “La Dragomirescu”. Pentru stabilizarea versantului și implicit pentru stoparea avansării ravenelor în anii 1970 s-au făcut plantări cu salcâmi dar care ulterior au fost distruși de localnici, lucrările fiind reluate în anul 2008. Versantul sudic, către lacul Suhaia, are deasemenea valori ridicate ale pantei, 6-11 grade, fiind străpuns de văile scurte, Siliștea și Adâncata. Acest versant a fost amenajat în anii 1960 cu terase ce au fost
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
Suhaia, are deasemenea valori ridicate ale pantei, 6-11 grade, fiind străpuns de văile scurte, Siliștea și Adâncata. Acest versant a fost amenajat în anii 1960 cu terase ce au fost plantate cu viță de vie nobilă, zona fiind cunoscută de localnici sub numele de “terasări”. Către lacul Suhaia, în anumite locuri sunt prezente rupturi de pantă (maluri abrupte) cu înălțimi de 4-10 m. Lunca se desfășoară în partea de vest, sud-vest, pe o suprafață de cca., 100 ha, de o parte
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
Domnului", construită în 1798. El apare în pridvorul bisericii, în portretul de ctitor, alături de soția Catrina. Documentele cu referire la moștenirea pitarului Caracaș arată amploarea apiculturii în ținutul Vasluiului la acea vreme. Buhăieștii de Jos sînt și acum numiți de către localnici "Cărăcășeni" (de fapt, "Cărcășăni" în pronunția buhăieșteană). Ca fapt divers, după moartea fiului lui Ștefan Caracaș-întîiul, Ioniță Caracaș, soția acestuia, Ilinca Clucerescu, se căsătorește cu un grec, Constantin Tiriachiu, atestat la Buhăiești ca jicnier după eveniment. De la începutul secolului al
Buhăiești, Vaslui () [Corola-website/Science/301867_a_303196]
-
a mai rămas trăiesc porci mistreți (mari distrugători ai recoltelor), cerbi, căprioare și iepuri. Clima este temperat-continentală cu excese iarna sau vara. Satul fiind așezat pe coasta unui deal, casele sunt răsfirate și construite pe porțiunile de teren considerate de localnici ca fiind sigure contra torenților sau alunecărilor de teren. În estul satului, de la nord la sud, terenul este plan de aceea și densitatea caselor este mai mare. Ulițele satului sunt neregulate și sinuoase tot din cauza terenului avut la dispoziție. Ulița
Brăhășoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301866_a_303195]
-
asupra moșiilor Drugii, Murgenii, Bârsăneții și satului Crețești". În anul 1592, Ieremia Movilă oferă mai multe sate, printre care și Crețești, episcopiei Hușilor. Acest lucru a avut un rol pozitiv asupra populației, episcopii intervenind pentru a opri abuzurile făcute împotriva localnicilor. În acest sens, la data de 12 aprilie 1619, Gaspar Graziani le cere dregătorilor să nu intervină în teritoriile care aparțin episcopiei. În contextul izbugnirii războiului ruso-turc din 1877-1878, s-a creat Regimentul 12 dorobanți care cuprindea 4 companii, printre
Comuna Crețești, Vaslui () [Corola-website/Science/301874_a_303203]
-
Mic", situate la 20 km, vest de Cluj-Napoca, sau din, "Căpușu de Câmpie" sau "Fânețele Căpușului" situate la 20 km, vest de Târgu Mureș. Numele satului, vine de la un obiect real, concret, "căpuș" (cobuz, un fel de fluier sau caval). Localnicii care nu stiau de "căpuș" ca de un obiect real, legau numele satului, de cuvântul "căpșune" - zicându-le "căpșunenii". Cele două nume ale satului "Căpușeni" și "Căpșunenii", au circulat amândouă, iar prin contopire au dat numele actual "Căpușneni". Un alt
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
colaborare cu Asociația Clubului Rotary din Huși, aceasta ocupându-se de lucrările de modernizare a clădirii. Cele peste 200 de exponate din acest muzeu redau valorile istorice și culturale ale zonei, ilustrând diversitatea tradițiilor care se păstrează peste veacuri de către localnici. “Materialul etnografic adunat a urmărit să deslușească universul vieții patriarhale din comunitate, diversitatea și specificul ei. Toate piesele au fost colecționate și selectate de la țăranii din satele comunei Lunca Banului”, povestește managerul RECL. În zonă se pot practica turismul de
Comuna Lunca Banului, Vaslui () [Corola-website/Science/301891_a_303220]
-
evenimentelor istorice, cele două războaie mondiale, venirea la putere a regimului ateu-comunist care a desființat în mod abuziv Episcopia Hușilor de care aparținea mănăstirea. Aceasta a dus la degradarea și dispariția clădirilor existente, supraviețuind intemperiilor doar biserica, care, din bunăvoința localnicilor, a fost în nenumărate rânduri reparată. Viața monahală s-a întrerupt, dar, spre cinstea localnicilor, evlavia către acest sfânt lăcaș a rămas în continuare vie, prin frumoasele tradiții de procesiuni religioase cu icoane ale preoților din împrejur, ce veneau aici
Grumezoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301887_a_303216]
-
în mod abuziv Episcopia Hușilor de care aparținea mănăstirea. Aceasta a dus la degradarea și dispariția clădirilor existente, supraviețuind intemperiilor doar biserica, care, din bunăvoința localnicilor, a fost în nenumărate rânduri reparată. Viața monahală s-a întrerupt, dar, spre cinstea localnicilor, evlavia către acest sfânt lăcaș a rămas în continuare vie, prin frumoasele tradiții de procesiuni religioase cu icoane ale preoților din împrejur, ce veneau aici împreună cu credincioșii în vreme de secetă pentru a se ruga la Bunul Dumnezeu. Astăzi, datorită
Grumezoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301887_a_303216]
-
de arhitectură de interes național, ridicată în 1654 de Matei Basarab, din care se păstrează biserică „Nașterea Domnului”, turnul clopotnița și fragmente din zidul de incinta. La Mănăstirea Soveja a fost surghiunit Alecu Russo; a cules balada MIORIȚA de la niște localnici și a trimis-o prietenului sau Vasile Alecsandri la Iași pentru publicare Un alt monument de interes național din comuna este mausoleul eroilor din Primul Război Mondial, datând din 1929 și clasificat că monument funerar sau memorial. În rest, în
Comuna Soveja, Vrancea () [Corola-website/Science/301901_a_303230]
-
Relieful poate fi caracterizat în general drept structural și fragmentat, datorită văilor adânci și a faptului că dealurile sunt înguste. Cotele cele mai înalte sunt în cele două culmi interfluviale aproape paralele în estul și respectiv vestul comunei numite de localnici “zări”. Celelalte dealuri sunt mai scunde, înălțimea lor fiind în raport cu distanță față de albia râului . De o parte și de alta a râului Ibana apare aspectul de șes .Cotele cele mai înalte sunt în zona de vest a comunei .În vestul
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
Pentru a spera la dezvoltarea turismului în comuna trebuie mai întâi să se dezvolte economic întreaga zonă a Moldovei. Jocul de oină s-a practicat de secole în toate zonele țării , deci inclusiv în zona Moldovei. Jocul era numit de localnicii din satele componente ale comunei "turcă" sau "tacă" . Deși oficial trebuiau formate două echipe de căte 11 jucători, sătenii improvizau teren de oină pe maidane sau chiar pe drumurile sătești și jucau "tacă" formând echipe de 4, 5, 6,7
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
loc pe terenul sportiv din alte localități , cel mai adesea pe terenul din satul Alexandru Vlahuța. După ce a fost turnata fundația din beton pe fostul teren de fotbal, lucrările la construcție au stagnat din lipsa fondurilor, dar și din cauza protestelor localnicilor care în marea lor majoritate doreau să aibă în comuna un teren pentru activități sportive. Decizia de a construi o clădire pe terenul de sport a fost criticată atât de presa locală, cât și de cea centrală. Pe acel teren
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
de iarnă nu lipsesc obiceiurile și datinile strămoșești dintre care amintim plugușorul, jocul caprei , colindele sau haiducii . În rândul sătenilor au rămas vii numeroase superstiții și legende. O legendă are darul și acum să suscite interesul și să aprindă imaginația localnicilor. Se spune că în “Corbu” tătarii ar fi îngropat sub poala pădurii, care întregi cu „rodul“ jafurilor, ori că localnicii și-ar fi îngropat averile. Cert este că legendă s-a transmis prin viu grâi din generație în generație și
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
au rămas vii numeroase superstiții și legende. O legendă are darul și acum să suscite interesul și să aprindă imaginația localnicilor. Se spune că în “Corbu” tătarii ar fi îngropat sub poala pădurii, care întregi cu „rodul“ jafurilor, ori că localnicii și-ar fi îngropat averile. Cert este că legendă s-a transmis prin viu grâi din generație în generație și nu puțini au fost cei care s-au ostenit să găsească comorile. Bătrânii spun că în noaptea de Înviere, pe
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
și Boțârlău se găsesc pe malul drept al Putnei la distanța de 10 km. Satul Vadu Roșca se află pe malul drept al Siretului de o parte și de alta a Putnei Vechi sau Putna Seacă, cum este denumită de localnici. Față de formele de relief mai îndepărtate comuna se găsește pe o porțiune îngustă limitată spre nord-vest de curbura Carpaților, iar la sud-est de cotul pe care îl face Dunărea spre Galați. Prin comună trece șoseaua națională DN23, care leagă Focșaniul
Comuna Vulturu, Vrancea () [Corola-website/Science/301914_a_303243]
-
cu cele mai multe casării, 17 la număr, așezate în Voietenul, Râmniceni, Bolboaca, Gârlești, Cioranca. De frunte sunt: cășăria serdarului Costache Robescu (Gârlești) și, atenție, cășăria lui Grigore Borănescu de pe moșia Râmniceni. Denumirea de "băjenari" din consemnarea condicilor vamale se regăsește în numele localnicilor, Băjenaru, dar și cele ardelene: Rizea, Cernatu și Stănilă. Intensificarea trecerilor peste munți are loc după anul 1761, cînd împărăteasa Maria Tereza a dat ordin că Mitropolia Ortodoxă a Transilvaniei să fie desființată, fapt ce a determinat și dărâmarea a
Râmniceni, Vrancea () [Corola-website/Science/301895_a_303224]
-
Pogana, Tomești, Bogesti, Mascurei și Cirjoani. Două dintre acestea, Bogesti și Tomești, sînt atestate documentar din 1448 și, respectiv, 1433. Legat de trecutul comunei, aceste meleaguri, datorită pămînturilor mănoase, au reprezentat un veritabil „centru boieresc“. Izvoarele istorice, dar și memoria localnicilor mai în vîrstă, amintesc de familii de boieri care au deținut moșii imense. Trei dintre familiile cele mai semnificative de boieri sînt Sturdza, Docan și Ivanciu. Numai aceștia au deținut adevărate latifundii, de ordinul a mii de hectare de teren
Comuna Pogana, Vaslui () [Corola-website/Science/301906_a_303235]
-
aceștia au deținut adevărate latifundii, de ordinul a mii de hectare de teren arabil, vita-de-vie și păduri. Chiar lîngă biserică din Pogana se află mormîntul și un mic monument funerar al uneia dintre descendentele familiei Sturdza, Smaranda Sturdza. Potrivit spuselor localnicilor, statuia o reprezintă pe Smaranda Sturdza fără brațul drept, întrucît femeia chiar și-a pierdut mîna la un moment dat (din motive nemaistiute). Unul dintre cei mai celebri boieri a fost Nicolae Docan, cel care la 25 iulie 1934 și-
Comuna Pogana, Vaslui () [Corola-website/Science/301906_a_303235]