4,894 matches
-
au dimensiuni egale. La ambele sexe femurele anterioare sunt lipsite de tuberculi mediani. Partea posterioară a celui de-al 5 lea sternit abdominal la ♀ prezintă o știrbitură semilunară. În fauna României 3 specii întâlnite în cuiburi de păsări, vizuini de mamifere și pe cadavre. Alte specii: Sciodrepoides alpestris Jeannel 1 Sciodrepoides watsoni Spence Corpul eliptic, negricios cu elitrele roșcatmaronii, uneori roșcat-maroniu cu capul și discul pronotului negricioase. Baza și vârful antenelor galben-roșcate, iar palpii și picioarele sunt roșcate. Suprafața capului și
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
regulă lipsite de strii longitudinale. Suprafața elitrelor de cele mai multe ori cu un luciu albăstrui de nuanța ardeziei. Vârfurile elitrelor rotunjite, mai rar ascuțite. Coleoptere răspândite în Regiunea Palearctică și Nearctică, până în America Centrală. Sunt întâlnite în ciuperci putrezite, cadavre, vizuini de mamifere, grote. În fauna României 16 specii. Numai primul articol al tarselor mediane este lățit. ♀ Al 5-lea sternit abdominal are un aspect caracteristic. Alte specii: Catops nigriclavis Gerhardt 1 Catops subfuscus Kellner (alpinus Gyll.) Corpul oval-alungit. Capul și elitrele negre
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
mai lat decât lung, mai îngustat anterior decât posterior. Marginile laterale ale pronotului rotunjite, iar unghiurile lui posterioare sunt ușor obtuze. Elitrele oval-alungite, punctuația lor este mai accentuată comparativ cu punctuația pronotului. În nordul și centrul Europei, pe cadavrele de mamifere mici și de păsări. l=3,2-4 mm. ♂ Tibiile anterioare prezintă marginea internă ± sinuată). 2 Catops neglectus Kraatz Corpul maroniu-negricios, cu antenele palpii și picioarele roșcat maronii. Adesea măciuca antenelor poate fi maroniu-negricioasă. Capul și pronotul sunt acoperite cu o
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
7 Catops ventricosus Weise Asemănătoare cu specia precedentă de care se diferențiază prin coloritul întunecat al corpului, prin măciuca antenei care este mai îngroșată și prin pronotul mai îngustat. În zona montană și alpină, pe cadavre și în vizuini de mamifere. l=3,3-4,3 mm. 8 Catops coracinus Kellner Unicolor negru. Antenele scurte, îngroșate spre vârf, cu baza de nuanță mai deschisă. Măciuca antenelor maroniu negricioasă. Pronotul mai îngust decât elitrele prevăzut cu o punctuație fină. La exemplarele proaspete tibiile
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
baza de nuanță mai deschisă. Măciuca antenelor maroniu negricioasă. Pronotul mai îngust decât elitrele prevăzut cu o punctuație fină. La exemplarele proaspete tibiile sunt maroniu-închise. În Europa Centrală și în bazinul mediteranean, rară. Pe cadavre, mai rar în vizuini de mamifere. l=3-4 mm. ♂ Marginea internă a femurelor anterioare cu un dinte mic. 9 Catops morio Fabricius Corpul negru-unicolor, mai îngust decât la nigrita. Suprafața capului prezintă o punctuație relativ deasă și accentuată. Antenele negre, evident îngroșate spre vârf, cu primele
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
prevăzută cu o punctuație deasă, mai fină comparativ cu punctuația capului. Elitrele oval alungite, cu o punctuație fină și deasă, spre vârf sunt vizibile urme de strii ± șterse. În nordul și centrul Europei. Pe cadavre, mai rar în vizuini de mamifere. l=3,5-4,5 mm. ♂ Antenele mai alungite, ușor îngroșate spre vârf. Pronotul îngustat cu marginile laterale puternic rotunjite. Tibiile anterioare lățite spre vârf, cu marginea internă convexă. ♀ Antenele scurte, ele nu depășesc baza pronotului, acesta din urmă fiind puternic
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
antenelor negricios. La ambele sexe antenele sunt scurte, iar articolul terminal este transvers. Baza pronotului ușor convexă, iar unghiurile posterioare sunt relativ ascuțite, orientate în spate. Elitrele ușor aplatizate. Specie răspândită în centrul și sudul Europei. În grote, vizuini de mamifere și pe cadavre. l=3-4,5 mm. ♂ Tibiile anterioare prezintă la mijlocul marginii interne o proeminență rotunjită. -ab. inermis Jeann. Marginea internă a tibiilor anterioare la ♂ este lipsită de o proeminență mediană 12 Catops nigricans Spence Corpul oval-alungit, negru-unicolor. Marginile laterale
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
sternitele 5-6 sunt de regulă alungite. Sunt răspândite în mușchi de copac, frunziș umed, bălegar, lemn putred, sub scoarța copacilor și sub pietre. Câteva specii sunt mirmecofile fiind întâlnite în furnicare, altele trăiesc în cuiburi de păsări și în vizuinile mamiferelor mici. Această familie are aproximativ 4 500 de specii răspândite în întreaga lume. În Europa întâlnim un număr de 600 de specii. În fauna României 11 genuri cu 54 de specii. 1 Genul Scydmaenus Latreille Capul îngustat după ochi, cu
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
și cu 5 gropițe adâncite. Elitrele de 2,5 ori mai lungi decât pronotul, au o punctuație deasă și sunt acoperite cu o pubescență fină. Cele 2 gropițele bazale ale elitrelor sunt adâncite. Element european. În furnicare și în vizuinile mamiferelor. l=1,1 1,3 mm. 5 Genul Stenichnus Thomson Capul puternic îngustat la bază, cu vertexul plan, lipsit de gropițe adâncite sau de tuberculi. Tâmplele scurte sau ușor alungite. Antenele treptat îngroșate spre vârf, fiind lipsite de o măciucă
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
naturii. În final, conducătorul jocului le cere să spună tot ce au observat, auzit și simțit. 3) Lanțul viu Conducătorul de joc pregătește cartonașe pe care scrie câte o denumire de organisme din toate categoriile: plante, insecte, pești, reptile, păsări, mamifere. Fiecărui jucător i se prinde pe spate un cartonaș. Într-un anumit interval de timp jucătorii vor căuta să formeze un lanț, punând mâna pe umărul altui jucător. Acesta trebuie să aibă un cartonaș cu numele unui organism de care
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
din gaze de ardere și mici particule solide nearse; G ,,Graba strică treaba.’’ Geologie= știință a naturii care studiază structura și compoziția Pământului, modul de formare a mineralelor și rocilor în scoarța terestră; Gestație= perioada în care organismul femelelor de mamifere are loc dezvoltarea embrionului, de la celula ou până la nașterea puiului; Grupare vegetală= termen generic prin care se desemnează diferite unități floristice definite statistic pornind de la porțiuni concrete ale stratului vegetal, alese și ierarhizate în subasociații, asociații, alianțe, ordine și clase
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
regiune joasă care mărginește albia unui curs de apă (râu, fluviu); M ,,Muntele nu are nevoie de om, dar omul are nevoie de munte.’’ Magnetism= însușire fizică fundamentală a unor substanțe de a atrage materiale feroase (fier, oțel, nichel, etc); Mamifere= animale vertebrate, homeoterme, cu corpul acoperit în general cu păr, care nasc pui vii, pe care îi hrănesc cu lapte produs de glandele mamare, Mediu= totalitatea factorilor fizici, chimici, meteorologici dintr-un loc cu care un organism vine în contact
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
materială și spirituală; activitate concretă și gândire; acțiune și rațiune. Prin urmare putem spune că dacă dimensiunea spirituală a vieții este raționamentul, judecata, memoria și cugetarea, Într-un cuvânt gândirea, se Întâlnește numai la om și numai rudimentar la unele mamifere (maimuță, câine, cal), dimensiunea materială a vieții este mișcarea, Întâlnită pe toată scara evoluției ființelor viețuitoare, deci a lumii animate. Mișcarea nu se regăsește În lumea inanimată decât Întâmplător, neorganizat, haotic și fără finalitate și apare ca urmare a acțiunii
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
brută și cu caracter spastic), urmată imediat de acțiunea antagoniștilor care se derulează În doi timpi cu scopul de a realiza temporizarea, fixarea și corectarea noii poziții rezultată În urma mișcării generată de contracția agonistă. Complexitatea mișcării este deosebit de mare la mamifere, rezultatul final va fi Însă mobilizarea structurilor dure ce asigură deplasarea (sistemul osteoarticular), mobilizare care astfel devine armonioasă și perfect adaptată ca durată și intensitate scopului mișcării. Mișcarea ca finalitate biologică Cum viața În esența ei are o finalitate către
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
superioare de viață. Cât privește modalitatea de execuție ea se referă la instrumentul mișcării (prezentat mai sus) la finețea și acuratețea execuției, deci la complexitatea structurii care execută mișcarea. Desigur perfecțiunea acesteia va fi din ce În ce mai evidentă pe măsură ce ne apropiem de mamifere, dată fiind acuitatea simțurilor și intensitatea instinctelor. În lumea animalelor (Îndeosebi a animalelor de pradă), dar și a păsărilor (răpitoare Îndeosebi) delimitarea teritoriului și instinctul de proprietate, sunt puternic susținute de simțuri a căror acuitate atinge perfecțiunea, ca și prin
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
fost să fie așa. Cândva aveam să aflu că există pe lume oameni pentru care pădurea este o treaptă către Dumnezeu. (inginer silvic Cătălin Iulian Iftimie) FAUNA Speciile faunistice din zona Oncești aparțin pădurii de foioase și sunt reprezentate de mamifere ca: mistrețul (Sus scrofa), căprioara (Capreoleos), vulpea (Canis vulpes), lupul (Canis lupus), viezurele (Melis melis), pisica sălbatică (Felix silvestris). Fauna de terasă și de versanți cuprinde animale specifice silvostepei și pădurii de foioase: popândăul (Citellus citellus), hârciogul (Cricetus cricitus), șoarecele
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
5. La acestea se adaugă câteva substantive animate, din clasa substantivelor colective, ambigene din perspectiva alcătuirii obiectelor denumite: popor, trib, grup, colectiv etc. și alte câteva substantive animate denumind specia, situată în interpretarea lingvistică, în afara identității de gen: animal, dobitoc, mamifer, gasteropodetc. Așadar, din clasa substantivelor neutre fac parte substantivele cu două trăsături semantice negative: - animat, - masculin vs feminin. În clasa substantivelor masculine și feminine intră substantive cu cele două trăsături semantice realizate pozitiv: + animat, + masculin vs feminin: băiat, fată, câine
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
250. Și scrierile spun mai departe: Și Dumnezeu a creat fiecare ființă vie din apă. Unele mergeau, se mișcau sau se târau cu burta atingând pământul (râme, reptile), altele bipede mergeau pe două picioare (om și unele animale), altele patrupede(mamifere etc.). Dumnezeu cu voința Sa a creat, deci este omnipotent 251. Astfel Sfântul Coran ne spune despre existența și a altor ființe inteligente ce se pot distinge între ele după cum urmează: Și către Dumnezeu toate ființele create în ceruri și
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
poate oferi". Vezi Cucerirea socială a pământului, Editura Humanitas, București, 2013, p. 288. 144 Imanuel Geiss, Istoria lumii, Editura All, București, 2012, p. 31. 145 Daniel Goleman arată: ,,Creierul social a ajuns la o dezvoltare superioară la acele specii de mamifere care trăiesc în grupuri și a evoluat ca un mecanism de supraviețuire: Sistemele cerebrale care îi deosebesc pe oameni de alte mamifere au crescut direct proporțional cu dimensiunea legăturii umane primare. Unii oameni de știință speculează că agilitatea socială - nu
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
p. 31. 145 Daniel Goleman arată: ,,Creierul social a ajuns la o dezvoltare superioară la acele specii de mamifere care trăiesc în grupuri și a evoluat ca un mecanism de supraviețuire: Sistemele cerebrale care îi deosebesc pe oameni de alte mamifere au crescut direct proporțional cu dimensiunea legăturii umane primare. Unii oameni de știință speculează că agilitatea socială - nu superioritatea cognitivă sau avantajul fizic - i-ar fi permis lui Homo Sapiens să eclipseze alți humanoizi. După cum susțin psihologii evoluționiști, creierul social
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
ambele membrane realizând o continuitate între citoplasmele celulelor alăturate, alcătuite din proteine numite conexine ce cuprind 6 subunități aranjate hexagonal. Există mai multe tipuri de conexine, clasificate după greutatea lor moleculară exprimată în kDa; cea mai importantă conexină în cordul mamiferelor este conexina 43 (Cx43) care se găsește mai ales în ventriculi și mai rar în atrii. Cx40 se găsește mai ales în sistemul His-Purkinje, conductanța sporită a joncțiunilor strânse conținând această conexină constituind baza transmiterii rapide a excitației la acest
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
1.), care are loc în cadrul modelarii noului lup, un proces bazat pe o gândire metaforica construită la început pe două niveluri: * nivelul metaformei (un proces de asociere prin inferența): părțile minimale ale configurației corpului lupului creează spațiul mental generic (lupul "mamifer carnivor din familia canidelor, cu corpul de circa 150 cm lungime, acoperit cu blană sura, cu gâtul gros, cu capul mare, cu botul și urechile ascuțite și coadă stufoasa" DEX, 1996: 587); * nivelul meta-metaformei (indexicalitate aspecte culturale). Prin poveștile lor
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
în interese prozaice biosociale, doar că legăturile sunt indirecte și mascate. Există o bază genetică, de exemplu, pentru altruismul uman, omul fiind o specie socială, iar autosacrificiul este un fenomen frecvent printre animalele ce trăiesc în grup, de la insecte până la mamifere superioare (cimpanzei). Sacrificiul individual asigură supraviețuirea coloniei, a grupului. Desigur, din unghiul de vedere al teoriei selecției naturale simple, sacrificiul nu s-ar justifica, pentru că numărul indivizilor cu trăsături altruiste ar fi în continuă descreștere, deoarece ei lasă mai puțini
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
în cazul animalelor colective. De altfel, anumiți autori (Buck și Ginsberg, 1991; Fiske, 1991) consideră că nu atât determinarea genetică punctuală înspre ajutorare și sacrificiu - care, susțin ei, nu a fost practic dovedită științific, ea existând la om și alte mamifere superioare -, cât capacitatea înnăscută de a comunica prin emoții și de a se manifesta empatic (semnalată și de Charles Darwin) este cea responsabilă pentru cooperare și coeziune la mamiferele superioare, incluzând aici și ființele umane. Simțind frică și durere, animalele
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
a fost practic dovedită științific, ea existând la om și alte mamifere superioare -, cât capacitatea înnăscută de a comunica prin emoții și de a se manifesta empatic (semnalată și de Charles Darwin) este cea responsabilă pentru cooperare și coeziune la mamiferele superioare, incluzând aici și ființele umane. Simțind frică și durere, animalele superioare, prin expresia feței, postura corporală, sunete și alte indicii, se strâng laolaltă în fața pericolelor de tot felul. Selecția naturală a favorizat astfel formarea grupurilor. Determinismul genetic apare, așadar
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]