13,923 matches
-
unei organizații putem compara managementul cu un lanț compus dintr-o sumă de verigi; calitatea lanțului pe ansamblu nu depinde de calitatea celei mai puternice verigi, ci de cea a verigii celei mai slabe. Multe dintre informațiile întâlnite în literatura managerială generală își găsesc aplicare și în cadrul managementului serviciilor educaționale; este vorba îndeosebi de elemente privind procesele din cadrul grupurilor mici și interacțiunile care se stabilesc între beneficiari și personalul serviciilor educaționale. Pentru aplicarea lor în mod eficient trebuie să se aibă
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
aceste principii au fost elaborate într-un context economic, este important ca managerii din domeniul serviciilor educaționale să identifice noi forme de asimilare a lor. Gestionarea resurselor, eliminarea personalului incompetent, schimbarea conținutului unei activități în funcție de nevoi sunt atribute ale activității manageriale indiferent de domeniu. 1.2. Managementul performant și „regula celor 4 C”tc "1.2. Managementul performant și „regula celor 4 C”" În literatura de specialitate, atunci când se vorbește despre realizarea unui management performant, se subliniază rolul și importanța „regulii
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
destabilizarea unui întreg proces care antrenează deja mai mulți angajați, instituirea unui nou sistem de delegare etc.; • coerența între obiectivele propuse și mijloacele alocate - este ceea ce putem numi punctul sensibil al managementului (alocarea resurselor este un act important în procesul managerial și trebuie efectuată în funcție de prioritățile fiecăruia, iar aceste priorități trebuie să fie foarte clar definite). Atunci când un manager sau un lider veghează la coerența activitățilorsale, legitimitatea sa este rar contestată, indiferent de stilul pe care îl adoptă, chiar dacă subordonații și
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
experiențe similare; • îmbină aspectul teoretic (concepte, metode de abordare, ipoteze, corelații) cu cel metodologic (în acumularea și procesarea informațiilor necesare, în realizarea activităților specifice), cu cel tehnologic (de rezolvare concretă a diferitelor situații, procedee, operații, etape, mijloace) și de practică managerială. Indiferent de domeniul în care activează (fie cel comercial și al afacerilor, fie cel al serviciilor educaționale sau al asistenței și serviciilor sociale), managerul trebuie să stabilească obiective, să selecteze modalități de atingere a acestora, să caute resursele necesare, să
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
contextul managementului serviciilor educaționale, ce presupune preponderent interacțiuni cu diverse categorii de persoane care au așteptări, interese și cerințe foarte diversificate. Orice instituție sau organizație care oferă servicii educaționale este inclusă într-un mediu specific, care influențează și condiționează procesul managerial. Într-o perspectivă generală, acest mediu prezintă câteva coordonate centrale (Rainey, 1997): • condiții tehnologice: infrastructură, nivelul de cunoștințe și capacități științifice, comunicații, facilități de transport, echipamente etc.; • condiții juridice: legi, norme, valori, reglementări caracteristice privind funcționarea instituțiilor de specialitate etc.
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
monitorizarea efectivă a activităților efectuate de personalul din subordine pentru atingerea finalităților din planurile/programele de dezvoltare instituțională/organizațională. De regulă, la acest nivel planurile sunt elaborate pe termen scurt, în conformitate cu strategia generală elaborată la nivelurile superioare ale managementului. Activitatea managerială, indiferent de nivelul la care se desfășoară, reclamă diferite calități. Cele mai importante abilități sau calități ale unui manager profesionist pot fi sintetizate astfel: • abilitatea de a folosi cunoștințele, tehnicile și resursele disponibile în rezolvarea problemelor; • abilitatea de a identifica
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
a înțelege relațiile de interdependență dintre ei, pentru a diagnostica și evalua problemele și situațiile cu care se confruntă; • capacitatea de a lua decizii și de a-și asuma riscuri; • capacitatea de a utiliza echipamente informatice și softuri adecvate activității manageriale; • abilitatea de a comunica, de a lucra cu oamenii și de a-i înțelege; • abilitatea de a vedea organizația în toată complexitatea ei și de a sesiza relațiile și raporturile dintre subsistemele componente. În același timp, managementul operațional presupune interpretarea
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
este întâlnit în situațiile care impun alegerea în grup a unei decizii optime dintr-o serie de alternative sau când se impune stabilirea unui punct de vedere comun între diferite structuri, departamente sau niveluri ierarhice ale organizației. Din analiza rolurilor manageriale se poate conchide că există o multitudine de activități care solicită anumite calități ale managerului în acțiune. În legătură cu această observație, trebuie menționat faptul că nu toate activitățile unei organizații sunt executate de manager; prin delegarea sarcinilor, anumite roluri pot fi
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
schimbare, și descentralizarea sistemului de învățământ poate determina apariția unor riscuri, în măsura în care etapele descentralizării nu vor fi bine definite și nu se vor derula coerent, controlat și la termenele stabilite. Punctele slabe ale acestui proces ar putea fi: • insuficienta pregătire managerială a personalului implicat; • ineficiența unora dintre structurile de cooperare locale și naționale; • insuficienta atractivitate și varietate a ofertei educaționale; • gradul redus de mobilitate în sistemul de educație; • nivelul scăzut al competiției intrași interinstituționale; • lipsa de atractivitate a profesiei de cadru
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
descentralizării; • extinderea procesului de reorganizare a rețelei școlare, de constituire a consiliilor de administrație, de numire și salarizare a directorilor și directorilor adjuncți din școli; • asigurarea cadrului formativ unitar pentru toți factorii implicați și etapizarea procesului de descentralizare; • formarea personalului managerial în raport cu prerogativele și competențele stabilite; • respectarea etapelor reformei privind descentralizarea învățământului preuniversitar, transparența rezultatelor privind monitorizarea și evaluarea; • alocarea de resurse suficiente în cadrul activităților de audit, control și monitorizare, întărirea sistemelor de audit și de control financiar la nivel local
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
fi: lucrul în echipă, transdisciplinaritatea, abordarea sistemică și unitară etc. Înplus, flexibilitatea, deschiderea către nou, suplețea structurii organizației, abordarea specializată și individualizată a problemelor vor duce și ele la o sporire a eficienței actului de conducere. În aceste condiții, actul managerial din domeniul serviciilor educaționale devine o activitate complexă și specializată ce solicită o serie de calități personale care fac din manager un specialist de marcă în domeniul său. Etapele gestionării unui conflict de interese (adaptat după Johnson, D.W. & Johnson
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
desfășurați activitatea (sau într-o instituție la alegere). 2. Cum înțelegeți aplicarea „regulii celor 4 C” în managementul unei instituții/organizații care oferă servicii educaționale? 3. Prezentați într-o formă detaliată exemple de situații în care pot fi identificate rolurile manageriale dintr-o instituție școlară. 4. Argumentați importanța descentralizării sistemului de învățământ pentru dezvoltarea serviciilor educaționale. 5. Elaborați un scenariu în care pot fi valorificate etapele gestionării unui conflict de interese într-o instituție școlară. Capitolul 2tc " Capitolul 2" Funcțiile managementului
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
interese într-o instituție școlară. Capitolul 2tc " Capitolul 2" Funcțiile managementului 1 în serviciile educaționaletc "Funcțiile managementului 1 în serviciile educaționale" 2.1. Proiectarea și planificarea în managementul educaționaltc "2.1. Proiectarea și planificarea în managementul educațional" În orice activitate managerială, proiectarea se referă la anticiparea, identificarea sau stabilirea unui cadru ori a unui model ipotetic de acțiune ce urmează a fi aplicat în scopul dezvoltării unei instituții/organizații, iar planificarea reprezintă procesul de elaborare și selectare a finalităților (scopuri și
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
vedere mai realiste ori mai utopice, între instrumente și obiective, între factori obiectivi și subiectivi), dar, mai presus de toate, implică procesul de selecție și luare a deciziilor. Stabilirea precisă a finalităților sau obiectivelor constituie un prim pas în procesul managerial și implică fiecare nivel al organizației, iar rezultatele planificării sunt reflectate în planurile de activitate. Pentru aceasta, a fost propusă o „tehnică în cascadă” care pornește de la nivelurile superioare ale managementului și ajunge până la cele mai mici structuri organizatorice, inclusiv
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
stabilire a obiectivelor pornește de la vârf și începe cu stabilirea misiunii și scopului organizației respective, în funcție de care sunt formulate obiectivele pe termen lung. Pornind de la acestea sunt precizate obiectivele pe termen mediu și scurt, pe baza cărora sunt stabilite activitățile manageriale pe o perioadă bine definită (o lună, un semestru, un an etc.). Înliteratura de specialitate, această abordare poartă denumirea de managementprin obiective și are la bază o filosofie organizațională fundamentată pe convertirea obiectivelor generale ale organizației în obiective personale la
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
și la nivelul fiecărei structuri componente, este de dorit ca obiectivele să fie explicitate într-o manieră operațională sau să fie clarificate pentru fiecare unitate structurală în parte. Managementul prin obiective (MBO - management by objectives) este definit ca un sistem managerial care integrează în manieră sistemică mai multe activități manageriale de bază, direcționate în mod concis către realizarea eficientă a obiectivelor individuale și ale unei organizații. În decursul timpului, MBO a suferit multe transformări, de la modalitate de evaluare a performanțelor la
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
ca obiectivele să fie explicitate într-o manieră operațională sau să fie clarificate pentru fiecare unitate structurală în parte. Managementul prin obiective (MBO - management by objectives) este definit ca un sistem managerial care integrează în manieră sistemică mai multe activități manageriale de bază, direcționate în mod concis către realizarea eficientă a obiectivelor individuale și ale unei organizații. În decursul timpului, MBO a suferit multe transformări, de la modalitate de evaluare a performanțelor la instrument pentru motivarea indivizilor, mai recent fiind utilizat ca
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
cercetare științifică; participarea la realizarea unor proiecte științifice de interes major. • IRMEd (Institutul Român de Management Educațional): Misiunea IRMEd constă în furnizarea de programe de formare inițială, continuă și postuniversitară în management educațional pentru managerii școlari, pentru candidații la funcții manageriale, pentru autoritățile publice locale, pentru experți în educație, pentru formatori în management educațional și pentru orice persoană interesată, prin programe adaptate nevoilor reformei educaționale din țara noastră. • Centrul Educația 2000+, București: Centrul Educația 2000+ susține promovarea în România a valorilor
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
și politicile necesită planuri operaționale, dezvoltate în detaliu,și aceasta deoarece o strategie este bună numai dacă poate fi aplicată corect, prin tactici corespunzătoare. Obiectivele reprezintă ținte, finalități clare, stabilite pentru activitățile organizației, spre care se focalizează și alte funcții manageriale (organizarea, conducerea/leadership-ul și controlul). Plecând de la cele trei categorii de elemente - politicile, strategiile și obiectivele - se poate trece la planificare, procesul în urma căruia sunt stabilite obiective operaționale, procedurile (detaliază maniera în care trebuie realizată o activitate; descriu etapele sau
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
trebuie să existe o relație directă. În plus, conform principiului unității de comandă, fiecare subordonat trebuie să aibă un singur superior direct, astfel încât relația dintre cei doi să nu poată fi distorsionată de mesaje contradictorii. Funcția de organizare a procesului managerial urmează în mod natural și logic celei de planificare; prin intermediul acestei funcții, managerii pot implementa planul sau strategia care trebuie urmată pentru îndeplinirea obiectivelor. În sens practic, funcția de organizare implică decizie managerială, rezultată dintr-un sistem specializat de posturi
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
mesaje contradictorii. Funcția de organizare a procesului managerial urmează în mod natural și logic celei de planificare; prin intermediul acestei funcții, managerii pot implementa planul sau strategia care trebuie urmată pentru îndeplinirea obiectivelor. În sens practic, funcția de organizare implică decizie managerială, rezultată dintr-un sistem specializat de posturi coordonate, și constă în acțiuni destinate creării unui set stabil de funcții și a relațiilor dintre ele. Stabilitatea acestui set de funcții și relațiile dintre ele reprezintă două componente din definiția structurii organizatorice
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
definească tipurile de activități ce urmează să se desfășoare, precum și personalul care să le poată executa cât mai bine. Felul în care subordonații își îndeplinesc sarcinile, precum și cerințele pe care trebuie să le satisfacă sunt consecințe ale deciziilor și acțiunilor manageriale. 2.3. Antrenarea/coordonarea și managementul resurselor umanetc "2.3. Antrenarea/coordonarea și managementul resurselor umane" Funcția de coordonare urmărește armonizarea intereselor individuale sau de grup cu misiunea și obiectivele organizației. Indiferent de tipul organizației (de producție, comercială, de servicii
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
favorizată de o puternică tradiție organizațională, care constă în completarea de către manageri a unor fișe în care înregistrează rezultate, evenimente și atitudini relevante ale subordonaților; • subordonații își evaluează superiorii - metoda evidențiază situațiile conflictuale dintre manageri și subordonați, permițând îmbunătățirea performanțelor manageriale și identificarea managerilor incompetenți; poate determina apariția unor atitudini de amabilitate din partea managerilor, orientate spre relația lor cu subordonații, în detrimentul preocupării și exigenței față de performanțele profesionale ale acestora; din frică de represalii, subordonații tind fie să refuze această sarcină, fie
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
aleg între forme alternative de comportament astfel încât să faciliteze atingerea unor scopuri personale. În organizațiile care oferă servicii educaționale pot fi utilizate, spre exemplu, următoarele strategii motivaționale: • încurajarea autoconducerii și stimularea încrederii în resursele proprii pentru membrii organizației; • orientarea stilurilor manageriale pe grup/organizație; • înlăturarea barierelor și crearea oportunităților de afirmare pentru membrii organizației; • încurajarea inovațiilor și diversificarea posibilităților de alegere pentru membrii organizației; • abordarea motivației în funcție de stadiile profesionale și de ciclurile de vârstă. Climatul motivațional din cadrul unei organizații poate fi
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
la scopul și obiectivele organizației; - subordonații își pot asuma răspunderi sporite în cazul unui management participativ; - valorificarea imaginației, a creativității și spiritului inovator al întregului personal; • tipul laisser-faire (permisiv, indiferent) - se caracterizează prin atitudini de ezitare, expectativă, neutralitate față de problemele manageriale și situațiile conflictuale din cadrul organizației. Nu intervine în relațiile interindividuale tensionate, preferă să amâne luarea deciziilor, nu are inițiativă și lasă ca lucrurile să se desfășoare de la sine, acționând doar când apar blocaje și când, de cele mai multe ori, este prea
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]