6,409 matches
-
a tineretului. Teoreticianul Camil Petrescu se impune atenției criticului prin "agerimea vederilor, bătaia lor lungă, impresia radioactivă a emisiunii ideilor, fenomenul în sfârșit de viață, când original, când numai intens cugetat, nealterat niciodată prin studiu erudit, realitate misterioasă a cărei matrice este un temperament unic între noi." Lui N. Davidescu i se impută abaterile de la ordinea estetică și politică (N. Davidescu și controversa Caragialeă din celebrul studiu negator intitulat Caragiale, ultimul ocupant fanariot sau inaderența lui la spiritul românesc, iar Eugen
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
George era cercetată, alături de Eminescu, și prin codul creației altor trei personalități ale culturii române: Constantin Brâncuși, Mircea Eliade și Lucian Blaga, exegetul aducînd și confirmînd astfel în luminișul demonstrației sale construcțiile și temeiurile creației a patru autori din aceeași matrice stilistică. Pentru Eminescu, adevărul privitor la confluența unor dominante ale operei cu spiritul culturilor fondatoare, ne referim în mod expres la spațiul indian, fusese deja validat printr-o meritorie teză de doctorat elaborată de Amita Bhose (vezi Eminescu și India
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
se petrece cu Magul care, după ce a "cetit semnul întors", declanșează pedeapsa: un uragan devastator ce transformă totul în ruine. Rămîne, în consecință, semnul, urma ca prezență a absenței. Ceea ce urmează de aici încolo nu mai ține decît ombilical de matricea Egiptului: "Memfis, Teba, țara-ntreagă coperită-i de ruine, / Prin deșert străbat sălbatec mari familii beduine, / Sorind viața lor de basme prin cîmpie răsipiți". Intenționînd să cuprindă, după Călinescu, "istoria omenirii pînă în prezent", poemul eminescian, nehotărît în a se opri
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
virală B. Haplotipurile 109Lys-656Lys-223Arg și 109Arg-656Asn-223Arg au risc crescut pentru CHC, în timp ce haplotipurile 109Lys-656Lys223Gln și 109Lys-656Asn-223Gln au efect protector [118]. POLIMORFISMUL METALOPROTEINAZELOR MATRICEALE (MMP) Sub termenul de MMP se desemnează un grup de enzime proteolitice, care au rol în remodelarea matricei extracelulare (MEC) și prin această în proliferarea, diferențierea, migrarea și invazia celulară în cancer [119]. Cercetări de imunohistochimie au evidențiat creșterea expresiei tisulare a MMP cu corelații cu stadializarea și prognosticul CHC [120, 121]. Studiul SNP al unor MMP sugerează
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92130_a_92625]
-
Celulele centroacinare ale sistemului ductal sunt mici, plate sau cubice, cu citoplasmă pal-eozinofilă și nuclei ovali [1,3]. Acest tip de celule se mențin și în ductele intralobulare, dar nucleii devin rotunzi, nu se detectează mucină și se acumulează o matrice colagenă în jur, fără celule mioepiteliale sau bazale. Celulele ductale sunt pozitive pentru CK 7, 8, 18, 19, reacționează cu CK AE1/AE3 și CAM 5.2, dar nu exprimă CK 20 [1]. Insulele Langerhans constituie componenta endocrină a pancreasului
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Şuteu, Daniela Coza, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92186_a_92681]
-
a mai multor materiale, unele de proveniență naturală - artere, vene autologe, homologe sau heterologe, altele confecționate din materiale biologice sau sintetice. În prezent sunt perspective ca prin tehnici de inginerie tisulară să se obțină un material de bază, țesut cu matrice proteică homologă, heterologă, vasculară sau nevasculară, sintetică, rezorbabilă sau nerezorbabilă, populată cu celule conjunctive și endoteliale de origine autologă, celule primordiale („celule stem”) adaptate la cerințe date, pentru funcționare îndelungată. Biomaterialul trebuie să poată fi modelat într-un vas de
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
unui proces de remodelare vasculară. În arterele și venele supuse modificărilor cronice de flux sanguin are loc procesul de remodelare. Acesta a fost definit de Barnes [31] ca un proces de activitate integrată implicând endoteliu, celule musculare netede, fibroblaști și matrice extracelulară, care recepționează semnale din mediu vascular, inter- și intracelular pentru a efectua modificări în structura vasculară. Fiziologia și biologia conductelor utilizate în BAC este importantă pentru permeabilitate de durată a acestor grefe în noul sediu anatomic. În fiziologie fluxul
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
prezintă interferențe cu serul lipemic sau uremic, cu alte tipuri de hemoglobină și nu este afectată de temperatură sau pH. Principiul acestei metode se bazează pe combinarea hemoglobinei glicate cu un agent polianionic, din care rezultă un complex capturat de matricea cationică a fazei solide. Cuantificarea HbA1C se face prin imunofluorescență.(52) Corecția pentru valoarea standardizată a HbA1C se face cu ajutorul formulei: HbA1C = (iMx%Hb + 1,76) / 1,49 (47). Asociația Diabetologilor Americani recomandă efectuarea HbA1C cel puțin de două ori
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cornelia Pencea, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92245_a_92740]
-
Cercetările moderne, unele dintre ele în plină desfășurare, indică o patogeneză multifactorială a anevrismelor aortei abdominale. Factorii genetici, de mediu, hemodinamici și factorii imunologici sunt implicați în dezvoltarea și progresia acestora. Inflamația la nivelul peretelui aortic este implicată în degradarea matricei extracelulare, existând dovezi histologice de infiltrate inflamatorii (macrofage și limfocite T) la nivelul mediei și adventicei anevrismelor. Acest proces poate să reprezinte un răspuns inflamator primar împotriva unor antigene de la nivelul peretelui aortic necunoscute; procesele infecțioase reprezintă posibili factori cauzali
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
istorică care permite o mai bună înțelegere a mizelor unui atare conflict. Înainte de a analiza locul pe care îl ocupă onomastica în istoria tradiției "mimologice", revine la faimosul dialog platonician, considerat ca "fondator", chiar dacă, spune autorul, el nu este decât matricea preferențială a unei practici mult mai îndepărtate și mai bogate, despre care Biblia ebraică oferă o abundență de versiuni arhetipale. Rigolot se afiliază tezei lui Genette că există în înțelepciunea antică un fond cratilist care îl apropie, într-un sens
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
și masivă natură generală, nu are un singur nivel de subzistență și nici vreun singur chip (ci doar, cel mult, un singur model și arhetip) moartea este a fiecăruia și e măsura fiecăruia"830. Făt-Frumos s-a reîntors în spațiul matrice; înlăturarea celei mai cumplite nefericiri a firii - iluzia veșnicei tinereți și a nemuririi - înseamnă cea mai mare fericire, singura trăire posibilă a Ființei 831. Matei Călinescu insistă asupra simbolismului îmbrăcămintei, asupra afinităților (altele decât în Pelerina, unde exista o analogie
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
dialectică / 99 Capitolul 3. Despre sursele predilecției blagiene pentru antinomic / 109 3.1. Structurile antinomice blagiene și filosofia Indiei / 109 3.2. Antinomicul la Blaga și tradiția filosofică răsăriteană / 111 3.3. Blaga și Pavel Florenski / 113 3.4. Reverberațiile matricei stilistice autohtone / 115 Capitolul 4. Lucian Blaga și predilecția pentru antinomic în filosofia românească / 123 4.1. Logica dinamică a contradictoriului și ideea terțului inclus / 124 4.2. Hermeneutica paradoxală a sacrului și simbolului / 143 4.3. Identitatea concretă și
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
se instituie prin "categoriile abisale" sau "stilistice", care își pun în mod funciar amprenta pe întreaga creație umană, modelând-o și, în felul acesta, deviind-o de la traiectoria spre absolut. Astfel, antinomia censurii se reface la nivelul creației omului prin matricea stilistică. Iată cuvintele lui Blaga: "Stilul, prin toate aspectele sale categoriale, reprezintă neapărat o încercare de salt în non-imediat; dar același stil, cu categoriile sale de bază, reprezintă și un mănunchi de "frâne", care împiedică atingerea pozitivă a non-imediatului sau
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ultimul volum al acesteia 225. În această reluare a problemei metaforicului, observă Sergiu Al-George226, Blaga privează metafora tocmai de aspectul esențial al dialecticii sale paradoxale: ea apare doar în funcția sa revelatoare în raport cu misterul, funcția de ocultare fiind preluată de matricea stilistică. Cu toate acestea, continuă indianistul român 227, viziunea teoretică rămâne profundă. Metaforicul este în continuare asociat cu simbolicul, simbolul fiind o simplă modalitate a metaforei. În al doilea rând, importanța metaforei este redimensionată: aceasta nu mai e o problemă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
și Aristotel, aflându-și apogeul în filosofia lui Hegel 284. Nu aceeași este și opțiunea lui Blaga. Pentru el, metafizica științifică este imposibilă. Prin contrast, el privește metafizica drept "viziune asupra lumii, drept creație originală structurată de coordonatele unei anumite matrici stilistice"285. Obiectivitatea și valabilitatea universală nu sunt, pentru el, criterii ale metafizicii. Metafizica nu poate fi mai mult decât o construcție istorică, cu conotații locale și personale. Ea este "doar una din modalitățile prin care se exprimă acea aspirație
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
prin preocuparea sa pentru fenomenologia dualități originare, mai exact prin ideea prezenței unor dualități sau antinomii originare imposibil de desfăcut, ireductibile, care nu pot fi cuprinse în dinamismul sau dialectica lor decât depășind puterile intelectului obișnuit 406. 3.4. Reverberațiile matricei stilistice autohtone Racordarea gândirii antinomice blagiene la fondul cultural autohton ar putea să fie primită negativ, ca o formă de închidere. Cu toate acestea, demersul își are îndreptățirea sa. Blaga însuși a teoretizat ideea "matricii stilistice", susținând că orice creație
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
obișnuit 406. 3.4. Reverberațiile matricei stilistice autohtone Racordarea gândirii antinomice blagiene la fondul cultural autohton ar putea să fie primită negativ, ca o formă de închidere. Cu toate acestea, demersul își are îndreptățirea sa. Blaga însuși a teoretizat ideea "matricii stilistice", susținând că orice creație culturală poartă amprenta unor factori ascunși, ce dau configurație culturii unui anumit spațiu. Iată că suntem în situația de a interpreta propria lui creație în lumina acestei idei. Unul dintre cei care au interpretat pe
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
și Ion Mihail Popescu, unul dintre cei mai importanți exegeți ai filosofiei sale. Într-un articol despre patima metafizică a lui Blaga, el susține că motivul bogomilic al dualității a primit o turnură specială în spațiul românesc, în acord cu matricea stilistică de aici, lucru recunoscut de Blaga însuși: nu mai e vorba aici de lupta dintre cele două principii, ci de înfrățirea și conlucrarea lor437. Blaga comentează în acest sens legendele românești, observând că Dumnezeu și Dracul, Fârtate și Nefârtate
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cât și dinamica tuturor mulțimilor"612. Mihai Drăgănescu susține că el "reprezintă tot ceea ce poate cuprinde totul, deci reprezintă informateria pentru concepte sau ortoexistența pentru universul concret; sau poate reprezenta unitatea întregului cosmos". El nu mai este o mulțime, ci matricea tuturor mulțimilor. Aici se reunesc statica cu dinamica, de aici se nasc toate mulțimile ce constituie universul cunoscut și ideile ce formează mentalul omului. Finalmente, acest concept "reflectă o realitate ontologică"613. El însuși este contradictoriu, fiind în același timp
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
spiritualitatea secolului XX"723. " Într-o abordare de filosofie comparativă, sistemul blagian se plasează în linia delimitărilor critice, chiar deconstructive, față de carteziansm, kantianism, pozitivism și logicism (...). Blaga edifică un sistem filosofic ce se dorea de orientare raționalist-ecstatică, o alternativă la matricea carteziano-kantiano-pozitivistă și care se fundamenta pe noile modalități de cunoaștere și creație născute în secolul al XX-lea"724. Pe această direcție, tematizarea sa poate fi integrată într-o mișcare mai largă de idei filosofice oarecum similare, ce traversează întreg
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
elementele cât și structura, atât substanța cât și funcția..."745. În această nouă paradigmă sunt incluse și o serie de concepții ale unor filosofi români interbelici și postbelici, care dovedesc un caracter integrator-dialectic, holist-complementarist, autoarea vorbind chiar despre "prezența unei matrici filosofice holist-complementariste tipice în spiritualitatea românilor"746. Sunt amintiți, în acest sens, O. Onicescu, I. Barbu, C. Noica, C. Rădulescu-Motru, St. Lupasco, Șt. Odobleja, N. Georgescu-Roegen, Mircea Eliade. Cred că ar trebui inclus aici și Petre Botezatu, care a făcut
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
numi acest tip de raționalism, pe care îl vădește tot mai mult știința secolului al XX-lea, "raționalism deschis". Prin spiritul său, metoda blagiană a antinomiei transfigurate poate fi apropiată de raționalismul deschis bachelardian. Chiar a fost apreciată drept "prima matrice a filosofiilor deschise din secolul XX"783. Raționalismul ecstatic pe care această metodă îl implică poate fi considerat printre primele idei din secolul al XX-lea ce forțează cadrele clasice ale raționalismului. Dar el nu poate fi asimilat supraraționalismului bachelardian
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de a gândi" care să depășească această situație antinomică 829. El vede în conceptul de antinomie transfigurată al lui Lucian Blaga o fericită contribuție în acest sens, apropiată de propria sa idee cu privire la rațiunea transversală. Este, spune filosoful american, "o matrice filosofică pentru a înțelege ciocnirea dintre teorii opuse", care relevă "limitele logicii tradiționale a identității în rezolvarea contradicțiilor recalcitrante la nivel teoretic". Pentru Schrag, ideea antinomiei transfigurate așează confruntarea dintre teoriile conflictuale într-o "perspectivă a complementarității, articulată prin intermediul unei
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
conditionnements ou sources de l'attitude favorable devant les structures antinomiques que la philosophie de Blaga manifeste: l'influence de la philosophie indienne, l'impact de la réflexion de tradition orientale, la contamination du penseur russe Pavel Florenski ou les réverbérations de la "matrice stylistique" de la culture roumaine. En jugeant ces points de vue, en tenant compte des arguments et des contre-arguments, on ne peut pas tirer une conclusion unilatérale, car il est possible que Blaga se situe à la confluence de ces sources
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
menhir. În umbra minus-cunoașterii, p. 15. 723 Angela Botez, "Lucian Blaga despre rolul antinomiei transfigurate în cunoașterea din secolul XX", în Revista de filosofie, nr. 3-4, București, 1990, p. 284. 724 Angela Botez, "Lucian Blaga filosof al cunoașterii și al matricilor stilistice", în Revista de filosofie, nr. 5-6, 1999, p. 258. 725 Anton Dumitriu, Istoria logicii, vol. 3, Editura Tehnică, București, 1997, p. 84. 726 Cf. Gilles Gaston Granger, L'irrationnel, p. 114. 727 Cf. Abraham Pais, Niels Bohr. Omul și
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]